De ce sumă importantă vor beneficia organizațiile minorităților naționale în 2025. Cum se împart banii
Voturi care înclină balanța Departamentul pentru Relații Interetnice, structură sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, a pus la începutul lunii martie în consultare publică proiectul privind modul de repartizare a banilor pentru organizațiile minorităților naționale, adică 20 de entități beneficiare (cu una mai mult față de anul trecut), urmând ca în una din viitoarele ședințe ale Executivului să și fie adoptat proiectul. De altfel, modul de împărțire a celor 296,36 milioane de lei a fost aprobat la nivel intern, în ședința plenară a Consiliului Minorităților Naționale din 11 februarie. Suma este mai mare față de 2024, când la dispoziția organizațiilor minorităților naționale au fost 269,42 milioane de lei. Prin noua sumă, minoritățile naționale vor încasa în acest an mai mulți bani decât partidele politice, spre deosebire de anii anteriori, când partidele erau beneficiarele unor fonduri mai mari. Banii pot fi cheltuiți pentru întreținerea sediilor și filialelor, centrelor culturale, editurilor și redacțiilor, dar și cheltuieli de personal sau cele pentru presă și materiale de informare și promovare. Grupul minorităților, fără UDMR, are în prezent 17 membri, ceea ce înseamnă 17 voturi la Camera Deputaților. Fără sprijinul acestor aleși, PSD-PNL-UDMR are 157 de voturi, în timp ce majoritatea de la Camera Deputaților este de 166 de voturi. Așadar, Grupul minorităților înclină în mod clar balanța la Camera Deputaților. Și în cazul unui vot dat în plen reunit (Senat și Camera Deputaților), voturile minorităților contează, pentru că în momentul de față, majoritatea PSD-PNL-UDMR are cu 8 voturi mai puține pentru majoritate. Recomandări Compania canadiană care vrea să exploateze metalele rare din Munții Apuseni. Geologii au intrat în galeriile unde s-a exploatat uraniu în comunism Topul beneficiarilor Cea mai mare sumă va merge, conform repartizării, către Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, adică 64,33 de milioane de lei, față de 58,48 de milioane în anul electoral 2024. UDMR a ales să beneficieze de fonduri de la stat ca organizație a minorităților, nu ca formațiune politică, deși a trecut pragul parlamentar. Prin această alegere, Uniunea, condusă de Kelemen Hunor, beneficiază de fonduri mai consistente. De altfel, potrivit ultimei declarații de avere a lui Kelemen Hunor, din decembrie 2024, în anul fiscal 2023 a încasat, pentru calitatea de președinte al UDMR, un salariu de 220.008 lei. Tot salariu de la UDMR a avut și soția acestuia, de 140.781 de lei în 2023. Al doilea mare beneficiar, conform repartizării agreate, este Asociația Partida Romilor „Pro Europa”. Organizația este condusă de Nicolae Păun, reales deputat în Parlament, după 8 ani de absență (iar cu toate acestea este deja la al cincilea mandat). 41 de milioane ar urma să intre în conturile organizației care îi reprezintă pe romi în Parlament, o sumă mai mare față de cele 38,1 milioane de lei, cât a fost bugetul pe 2025 pentru Partida Romilor. Conform ultimei declarații de avere a lui Nicolae Păun, actualul deputat a obținut 120.000 de lei ca președinte al acestei asociații în 2024, în timp ce suma de la firma unde e administrator e oarecum modică, adică 30.176 de lei. Recomandări Cinci piedici majore în calea unui acord de pace între Rusia și Ucraina. Discuțiile au început în Arabia Saudită A treia sumă ca valoare va merge în conturile Forumului Democrat al Germanilor din România, adică 23,48 milioane de lei, în timp ce anul trecut a beneficiat de o alocare de 21,34 milioane de lei. Deputatul care reprezintă în Parlament Forumul Democrat al Germanilor din România e Ovidiu Ganț, în timp ce președintele organizației este Paul-Jurgen Porr. De o sumă consistentă va beneficia și Uniunea Ucrainenilor din România (20,99 milioane de lei, față de 19,09 milioane de lei) și Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (16,44 milioane de lei, față de 14,94 milioane de lei în 2024). La polul opus, cea mai mică sumă ar urma să fie dată unui nou beneficiar, adică Forumul Cehilor din România – 1,57 milioane. Topul celor mai mici sume este completat de Asociația Italienilor din România – 4,32 milioane de lei (sumă similară cu cea din 2024, însă liderii acestei organizații sunt în dispute cu celelalte organizații, inclusiv în Camera Deputaților, Ioana Grosaru fiind îndepărtată din grupul minorităților) și Uniunea Culturală a Rutenilor din România – 5,18 milioane de lei (față de 4,71 milioane de lei). Sumele au crescut de la an la an din 2015 Banii pentru organizațiile minorităților naționale, la fel ca subvențiile pentru partide, au crescut de la an la an. În 2015, suma alocată pentru organizațiile minorităților naționale era de 91,43 de milioane de lei, de trei ori mai puțin. În 2021, suma ajungea la 172 de milioane de lei, iar în 2022 la 210,44 milioane de lei, pentru ca în urmă cu doi ani să fie 236 milioane de lei. Recomandări Ce pedeapsă a primit un bărbat acuzat că a incitat la violență pe TikTok după şedința CSAT ce a dus la anularea alegerilor. „Să vă dea Dumnezeu bube în fund și mâini scurte, să n-aveți cu ce vă scărpina!” Pe de altă parte, în 2025, partidele politice vor primi 290 de milioane de lei, după ce în 2024, an electoral cu patru rânduri de alegeri, fuseseră date 387 de milioane de lei. Urmărește cel mai nou VIDEO Urmărește-ne pe Google News
Cine este Cristian-Vasile Terheș, candidatul PNCR la alegerile prezidențiale din 2025 | Portret
Cristian-Vasile Terheș – date personale Data nașterii: 4 decembrie 1978 (zodia Săgetător) Locul nașterii: Zalău, județul Sălaj Soție: Carmen Ramona Terheș Copii: – Potrivit unei postări pe Facebook datată din 16 martie 2025, Cristian-Vasile Terheș are cetățenie dublă, atât română, cât și americană. Candidatul PNCR își menține viața personală privată, nefiind disponibile foarte multe detalii despre familia sa. De asemenea, pe pagina de profil de eurodeputat de pe site-ul Parlamentului European, Terheș nu are publicat CV-ul. Date de contact: Facebook: Cristian Terheș X: Cristian Terhes MEP Pagina de internet a partidului: pncr.ro Adresa de e-mail a partidului: [email protected] Adresa de e-mail de eurodeputat: [email protected] Educație – ce studii are Cristian-Vasile Terheș Cristian-Vasile Terheș a studiat teologia la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, însă perioada în care și-a desfășurat aceste cursuri este neclară, dat fiind faptul că CV-ul candidatului nu este disponibil. Apoi, potrivit declarațiilor sale în diverse emisiuni, el a mai studiat și jurnalism la Fullerton College din California, SUA. Alte informații referitoare la educația sa nu sunt disponibile. Carieră profesională – ce CV are Cristian-Vasile Terheș Recomandări Ce pedeapsă a primit un bărbat acuzat că a incitat la violență pe TikTok după şedința CSAT ce a dus la anularea alegerilor. „Să vă dea Dumnezeu bube în fund și mâini scurte, să n-aveți cu ce vă scărpina!” După ce a absolvit studiile în jurnalism la Fullerton College, el susține că a lucrat la Santiago Canyon College, din California, dar nu este clar ce poziție a avut în cadrul colegiului american. În perioada în care a locuit în SUA, a fost preot și administrator al comunității greco-catolice „St, John the Baptist Romanian Catholic Mission” din Tustin, California Alte informații referitoare la cariera profesională a lui Cristian-Vasile Terheș nu sunt disponibile și nu au fost făcute publice de candidatul PNCR. Cristian Terheș în Vama Nădlac, după anunțul că România nu a intrat în spațiul Schengen și cu granițele terestre Foto: Facebook/Cristian Terheș Cariera politică a lui Cristian-Vasile Terheș Cristian Terheș a devenit cunoscut în anul 2012 când s-a implicat în campania pentru referendumul privind demiterea președintelui României de la acea perioadă, Traian Băsescu. La acel moment, Terheș era extrem de vocal referitor la „corupția din PSD”. În anul 2016, Terheș a devenit comentator regulat la posturile de televiziune Antena 3 și România TV. În același timp, și-a schimbat părerea despre Partidul Social Democrat și s-a înscris în PSD, alături de care a câștigat primul său mandat ca eurodeputat. Recomandări Rapoartele secrete ale CIA despre armele sonice experimentate de sovietici. „Tunul” de zgomot folosit în timpul ultimului miting al lui Ceaușescu În luna mai a anului 2020 el a ieșit din PSD și s-a alăturat Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat și a devenit membru al Mișcării Politice Creștine Europene, ca mai apoi să fie dat afară din partid. În 2022, Terheș a devenit membru al partidului AUR, alături de care a câștigat un mandat de eurodeputat în cadrul Parlamentului European, unde a avut o prezență controversată. Mai apoi, la 1 decembrie 2023, Cristian Terheș a părăsit partidul AUR și s-a înscris în Partidul Conservator Român și zece zile mai târziu a fost ales președinte al partidului, în cadrul Congresului Național Extraordinar care a avut loc în orașul său natal, Zalău. El a candidat și la alegerile prezidențiale din 2024, când a obținut 95.783 de voturi, adică 1,04% din totalul voturilor, și cu peste 100.000 mai puține decât numărul de semnături strânse pentru înscrierea în cursa prezidențială. Programul politic al lui Cristian-Vasile Terheș – ce a promis în campanie Potrivit site-ului partidului, programul politic propus de Cristian-Vasile Terheș se bazează pe valori conservatoare. Astfel, principalele inițiative legislative ale partidului includ protejarea valorilor și familiei tradiționale. De asemenea, Terheș urmărește reducerea impozitării companiilor locale și stimularea economiei naționale și limitarea influențelor externe în deciziile politice și economice naționale. Recomandări Donald Trump recunoaște că au loc negocieri privind „împărțirea” Ucrainei: „Problema este discutată chiar acum” În plus, programul de guvernare al PNCR se concentrează pe promovarea valorilor tradiționale, consolidarea identității naționale și protejarea suveranității țării. „În conjunctura actuală, în care se discută despre o nouă arhitectură de securitate în Europa și o nouă înțelegere a Uniunii Europene, e imperativ ca România să aibă un președinte care poate, știe și a arătat că știe și poate negocia în interesul României”, a declarat Cristian Terheș după depunerea candidaturii pentru alegerile prezidențiale din 2025. Ce trebuie să știi despre Cristian-Vasile Terheș Potrivit declarației sale de avere, Cristian Terheș este proprietarul a patru terenuri, trei apartamente și a două mașini și deține conturi în bancă în valoare de peste 200.000 de euro. De asemenea, europarlamentarul a împrumutat Partidul Național Conservator Român cu 77.000 de euro. Cristian Terheș a declarat că victoria lui Donald Trump la Casa Albă reprezintă victoria valorilor conservatoare „împotriva aberațiilor neomarxiste progresiste extremiste, care au adus societatea contemporană în haos”. În plus, în anul 2022, atunci când a fost dat afară din PNȚCD, liderul partidului, Aurelian Pavelescu a anunțat că îl va da în judecată pe Terheș pentru defăimare, și susține că l-a dat afară pe candidatul PNCR din partidul său „pentru că nu și-a plătit cotizația la partid, din lăcomie și dispreț pentru membrii partidului”. Declarații celebre ale lui Cristian-Vasile Terheș Cristian-Vasile Terheș, declarații controversate împotriva comunității LGBTQ+. Într-un discurs susținut la Strasbourg, Terheș a descris femeile transsexuale ca fiind „perverse de sex masculin”, iar recent, în mesajul său de după victoria lui Donald Trump, el a susținut că „e o nebunie să pretinzi că un bărbat care se pretinde femeie trebuie socotit ca femeie în accepțiunea legii”. În septembrie 2024, el a continuat acest tip de discurs în emisiunea „În opoziție cu Denise Rifai”, unde europarlamentarul a declarat că nu și-ar dori „să existe o lege ca un fătălău care se pretinde fată să poată intra într-un vestiar de fete”. De asemenea, Terheș a susținut referendumul pentru familia tradițională, din 2018, și a susținut și mișcarea antivaccinistă în pandemia de COVID-19. De altfel, Terheș chiar a fost sancționat de Parlamentul European, pentru că a refuzat
Ordinea candidaților pe buletinul de vot la primul tur al alegerilor prezidențiale
Ordinea candidaților pe buletinul de vot la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 Ordinea candidaților pe buletinul de vot la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. Sursa foto: Profimedia Images. „Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 (BEC) aduce la cunoștința publicului faptul că, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la data de 22 martie 2025, a fost stabilită, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025”, se arată în comunicatul emis sâmbătă. Ordinea candidaților pe buletinul de vot George Simion – candidatul AUR Crin Antonescu – candidatul coaliției de guvernare (PSD-PNL-UDMR) Elena Lasconi – candidata USR Cristian Terheș – candidatul PNCR Lavinia Șandru – candidata PUSL Victor Ponta – candidat independent, Sebastian Constantin Popescu – candidatul PNR Silviu Predoiu – candidatul PLAN John-Ion Banu-Muscel – candidat independent Daniel Funeriu – candidat independent Nicușor Dan – candidat independent Candidați respinși și retrași din cursă Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT) s-a retras din cursa electorală după ce candidatura sa fusese validată de BEC și CCR. Ea s-a retras în favoarea lui George Simion, astfel încât să nu fragmenteze electoratul adunat de Călin Georgescu. Recomandări Rapoartele secrete ale CIA despre armele sonice experimentate de sovietici. „Tunul” de zgomot folosit în timpul ultimului miting al lui Ceaușescu Diana Șoșoacă, liderul partidului SOS România a fost respinsă pe motiv că are convingeri nedemocratice. Candidatura Dianei Șoșoacă este respinsă de BEC și CCR pentru a doua oară, după ce a mai fost respinsă odată la alegerile prezidențiale de anul trecut. De asemenea, candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă de BEC și CCR după ce s-au constat nereguli în finanțarea și desfășurarea campaniei de la alegerile prezidențiale din 2024. Pe lista de candidaturi respinse se mai numără și Remus Pricopie, rectorul SNSPA, care nu a furnizat o listă de semnături, dar și Paul Ispas, care a reușit să strângă doar 850 de semnături din cele 200.000. În plus, și candidatura liderului Partidului Social Democrat Unit (PSDU), Oana Crețu, a fost respinsă, după ce aceasta a depus un dosar cu 800 de foi goale pe care trebuiau să fie semnături. Ea a cerut Biroului Electoral Central ca „listele” să fie puse în congelator, pentru că pixul de pe liste s-ar fi șters din cauza căldurii. Alegerile prezidențiale din România se desfășoară pe 4 mai (primul tur) și 18 mai (al doilea tur) 2025. Urmărește cel mai nou VIDEO Urmărește-ne pe Google News Unica.ro Wow, ce apartament are Anca Țurcașiu!! Artista stă în Panduri, într-un spațiu mic, pe care l-a decorat ca-n povești! Foarte cochet, zici că e rupt din filme! FOTO Viva.ro ULTIMĂ ORĂ! Omul din spatele lui Călin Georgescu, reținut de Poliție! A apărut cu cagula pe față la sediul IGPR și a fost audiat mai multe ore, însă ce s-a aflat este de necrezut Libertateapentrufemei.ro WOW, cum arăta Anamaria Gavrilă la 20 de ani, când poza senzual. Imagini în care NU o mai recunoști. Zâmbet de reclamă, păr „sauvage”, rochii mulate Adevarul.ro „Intenția lui Putin e să ajungă la Viena. Ar trebui să fim îngrijorați în România”. Strategia pe termen lung a Rusiei Elle.ro Vedeta și iubitul ei, surprinși în ipostaze romantice în timpul unei plimbări cu barca, la scurt timp după ce au devenit părinți. Nu se feresc să își arate iubirea în public Unica.ro Elena Băsescu, schimbată complet în ultimii ani! Cum arată la 44 de ani, după 3 copii, mezina lui Traian Băsescu / FOTO Observatornews.ro „Bărbaţii nevinovaţi nu fug”. Fraţii Tate s-au întors azi noapte în România. Cei doi milionari au chemat jurnaliştii la vila lor din Pipera HOROSCOP Horoscop 22 martie 2025. Peștii se bucură de un bun renume și de aprecierea exprimată direct sau indirect a unui întreg grup din care fac parte Închide
Ozempic, dorit de Trump. Cum a ajuns un medicament o miză geopolitică?
editorial FT- Gillian Tett La începutul acestui an, când președintele american Donald Trump s-a oferit să cumpere Groenlanda de la Danemarca, au circulat zvonuri pe internet conform cărora guvernul danez ar putea încuraja Novo Nordisk, compania daneză din spatele medicamentelor Ozempic și Wegovy pentru diabet și pierdere în greutate, să riposteze cu o creștere a prețurilor cu 500% pentru clienții americani. Aceasta a fost o farsă. Dar, la începutul acestei luni, Lars Fruergaard Jørgensen, CEO-ul prudent al companiei, a avertizat că războiul comercial al lui Trump ar putea duce la „creșterea prețurilor” pentru medicamente, pe fondul altor amenințări concurențiale la adresa averii sale. Și o idee colorată care circulă în ecosistemul Trump este că medicamentele ar putea fi o monedă de schimb în viitoarele negocieri cu Danemarca, poate prin presiuni pentru o achiziție americană. La urma urmei, multor „alegători americani le pasă de Ozempic”, spune o sursă apropiată de chestiune, observând că o altă tactică posibilă ar fi ca SUA să ceară o reevaluare a coroanei, pentru a menține Danemarca legată de finanțele bazate pe dolar. Se va întâmpla acest lucru? Mi se pare greu de crezut, iar o mulțime de factori l-ar putea face pe Trump să deraieze. Dar, între timp, investitorii care analizează lumea ar trebui să acorde atenție la patru puncte practice. Recomandări Costin Militaru, expert în consumul de droguri: „Pe piața neagră nu există canabis, ci material vegetal stropit cu canabinoizi sintetici” | Interviu În primul rând: după cum a remarcat Elon Musk săptămâna aceasta, așa-numita „fereastră Overton” – sau cadrul pentru ideile politice – se lărgește rapid; nimic nu poate fi exclus. În al doilea rând, echipa lui Trump dorește să își extindă pârghiile de negociere prin amestecarea aspectelor economice, financiare, comerciale, tehnologice și de securitate națională într-un mod străin de orice persoană formată în cadrul unui program de MBA din secolul XX – sau, de altfel, de economie. În al treilea rând, unii dintre consilierii lui Trump au o viziune mentală a rivalității dintre marile puteri, care pare ciudat de familiară studenților istoriei Asiei Centrale (dintre care eu însumi am făcut parte). Nuuk, capitala Groenlandei, este versiunea din secolul XXI a Samarkandului sau a Kabulului – iar Ozempic seamănă cu șofranul. Acest lucru explică de ce Trump s-a concentrat asupra nordului înghețat, cu mineralele sale, viitoarele rute de tranzit și frontierele lungi cu Rusia și China. De asemenea, ambivalența sa cu privire la NATO. Sau, după cum a remarcat așa-numitul blogger Curtis Yarvin, de la Dark Enlightenment, într-o pledoarie recentă către Trump: „Ipotezele politicii externe a SUA nu trebuie să fie moștenite din epoca „securității naționale”, deci organizațiile care execută această politică externă nu ar trebui, probabil, să fie moștenite nici din secolul al XX-lea”. Recomandări Avocații jandarmilor din Dosarul 10 August, revoltați că procesul se judecă „cum nu s-a mai văzut” de repede. Victimele îi contrazic: „E o strategie de a împinge dosarul înspre prescripție” Yarvin este considerat un extremist, antidemocrat de către mulți observatori obișnuiți. Dar se pare că el a influențat figuri precum JD Vance, vicepreședintele lui Trump. Așadar, merită citit – nu în ultimul rând pentru că a mai declarat că „cu cât folosești mai multă putere, cu atât ai mai multă putere … trebuie să continui să folosești puterea, altfel o pierzi”. Acest lucru evidențiază un al patrulea aspect: instituții precum NATO și țări mai mici par brusc vulnerabile. Luați în considerare umilirea rituală recentă a lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, în Biroul Oval. Acesta poate fi un șablon pentru modul în care intimidarea se intensifică. Pot cei amenințați să riposteze? Săptămâna aceasta, Jens Stoltenberg, fostul șef al NATO, și Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, au insistat că ar putea. „În diplomație trebuie să petreci cel mai mult timp cu oamenii cu care nu ești de acord”, a observat Stoltenberg, după lansarea unui documentar despre el intitulat Facing War. „Trebuie să fim pregătiți … că America își poate reduce prezența în Europa”. Sau, după cum a afirmat Frederiksen: „Diplomația este despre politică și valori. Deci, dacă se întâmplă ceva precum [incidentul] din Biroul Oval, trebuie să te întorci și să continui.” Recomandări Moartea misterioasă a unui polițist criminalist. Bogdan Deftu a fost găsit într-o baltă de sânge, la capătul peronului din gara Câmpina Cu toate acestea, problema NATO este că influența sa se bazează atât pe mentalitate, cât și pe hardware militar – ceea ce înseamnă că puterea sa de descurajare se va prăbuși dacă există dezunire. Dacă Casa Albă urmează sfatul lui Yarvin, intimidarea s-ar putea înrăutăți și ar putea fi îndreptată nu doar către Danemarca, ci și mai mult către țări precum Canada, care are (ne)norocul geografic de a se afla între America și nordul înghețat. Într-adevăr, mi s-a spus că consilierii lui Trump se gândesc la dolarul canadian (precum și la coroană) ca țintă pentru reevaluare. Așadar, investitorii Novo Nordisk ar trebui să urmărească cu atenție. De asemenea, mulți ar putea să se alăture diplomaților occidentali și să se roage, așa cum mi-a spus unul dintre ei, „să se producă o schimbare la jumătatea alegerilor din SUA”. Dar dacă doriți o ușurare pentru moment, săptămâna aceasta aproape 300.000 de danezi au semnat o petiție de „denmarkificare” intitulată „Să cumpărăm California de la Trump – următoarea mare aventură a Danemarcei”. Aceasta solicită un fond de 1 miliard de dolari pentru a aduce „hygge (confort) la Hollywood”, „piste de biciclete în Beverly Hills” și pentru a-l pune pe Mickey Mouse într-o cască vikingă. O glumă? Da. Dar nu este „doar” amuzantă. Alegătorii occidentali – și investitorii – se confruntă cu un nivel de flux geopolitic pe care nu l-au mai văzut în viața lor și în care realitatea și ficțiunea sălbatică par să se estompeze în fiecare zi. Urmărește cel mai nou VIDEO Urmărește-ne pe Google News
Campania lui Crin Antonescu scârțâie: 18 organizații județene nu și-au dat seama că au candidat la prezidențiale
Ședință pentru rezolvarea tensiunilor Situația tensionată a dus la convocarea unei ședințe a Biroului Politic Național a PNL marți, 18 martie, în care conducerea a mustrat liderii de filiale că nu au fost în stare să dea banii solicitați de la centru. Mai precis, pentru campanie, primele 23 de organizații județene ca rezultate ar fi trebuit să dea câte 50.000 de lei (10.000 de euro), iar celelalte câte 35.000 de lei (7.000 de euro). Surse din conducerea PNL au precizat pentru Libertatea că până marți, doar aproximativ jumătate dintre acestea rezolvaseră problema fondurilor. Reticență în pomparea de bani există și la PSD. Mai mult, o altă nemulțumire majoră este că numeroase organizații județene ale PSD și PNL nu au făcut nici măcar minimul efort să-și pună la fotografia de copertă (cover) de Facebook afișul de promovare a candidaturii lui Crin Antonescu, în ciuda faptului că fostul președinte PNL și-a depus candidatura oficial, la BEC, din 9 martie. Dacă unele au făcut acest lucru încă de la jumătatea lunii februarie, altele cu greu s-au urnit la începutul lui martie sau chiar mai târziu. După începutul de săptămână furtunos, numeroase organizații județene și-au schimbat și ele fotografiile de la paginile de copertă de pe Facebook, prin punerea afișului de campanie care îndeamnă la alegerea lui Crin Antonescu pentru funcția de președinte. Recomandări Costin Militaru, expert în consumul de droguri: „Pe piața neagră nu există canabis, ci material vegetal stropit cu canabinoizi sintetici” | Interviu La început de săptămână, luni, și-au pus cover de campanie PSD Bihor, PSD Buzău, PSD Brașov, PSD Călărași, PSD Constanța, PSD Galați, PSD Hunedoara, PSD Olt, PSD Iași, PSD Prahova, PSD Teleorman, PSD Timiș, PSD Tulcea, dar și PNL Brașov. O zi mai târziu, marți și-au schimbat coverurile de la Facebook următoarele filiale ale PSD – Alba, Bistrița-Năsăud, Gorj, Sălaj, Suceava, Vâlcea, iar de la PNL, Alba, Brăila, Botoșani, Covasna, Gorj, Harghita, Satu Mare. Odată cu a treia zi a săptămânii și cu scandalul de marți, miercuri au venit cu noi coveruri PNL Bistrița-Năsăud, dar și PSD Cluj, precum și PSD Satu Mare. În ceea ce privește organizația PSD Cluj, pe pagina lor de Facebook, mesajele referitoare la candidatul coaliției, Crin Antonescu, lipsesc cu desăvârșire pentru luna martie, dar și înainte de această lună. Tot miercuri, filiala condusă de Vasile Blaga, PNL Timiș, a ajuns să schimbe coperta de la pagina organizației, iar în aceeași zi a făcut mișcarea de doar câteva clickuri și PSD Vrancea. Nici la distribuit mesaje nu s-au întrecut filialele. PSD Olt a avut în toată luna martie doar două distribuiri legate de Crin Antonescu, însă e vorba de venirea acestuia în județ și întâlnirea cu șeful organizației, nu interviuri. Iar cele trei interviuri date de candidat presei au rămas cam singurele mențiuni și pe paginile unor filiale ca PSD Bihor, PSD Maramureș sau PSD Ialomița. Recomandări Avocații jandarmilor din Dosarul 10 August, revoltați că procesul se judecă „cum nu s-a mai văzut” de repede. Victimele îi contrazic: „E o strategie de a împinge dosarul înspre prescripție” Atitudinea orientată mai ales spre indiferență față de campania lui Crin Antonescu e prezentă în structuri județene atât de la PSD, dar și de la PNL, situația fiind sumbră, după cum arată o trecere în revistă a situației filialelor făcută de Libertatea joi după-amiază. PSD Argeș, una din filialele de top ale social-democraților, era la mijlocul săptămânii în continuare ancorată în campania anulată de la prezidențiale, iar PSD Brăila, organizație patronată de Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, era în continuare în campanie pentru ex-prezidențiabilul Marcel Ciolacu, garantul în ceea ce privește „Calea sigură pentru România”. Nici PSD Botoșani, PSD Dâmbovița sau PSD Caraș-Severin nu aveau în față promovarea lui Crin Antonescu. La ultima nu există, de altfel, nicio mențiune legată de candidatul coaliției. În cazul PSD Dâmbovița, Crin Antonescu există prin prezentarea evenimentelor de miercuri, când fostul președinte PNL a participat la mai multe evenimente în acest județ. Recomandări Moartea misterioasă a unui polițist criminalist. Bogdan Deftu a fost găsit într-o baltă de sânge, la capătul peronului din gara Câmpina PSD Giurgiu nu are nici cover, dar nici vreo mențiune la Antonescu, iar PSD Ialomița e tot fără cover, dar a distribuit trei interviuri la începutul lunii martie, situație similară cu a PSD Maramureș. Lipsesc afișele electronice de campanie și la organizații ca Mureș, Mehedinți, Harghita, Sibiu sau Vaslui. Cel mai probabil o lipsă de atenție este la organizațiile PSD și PNL din Ilfov, unde nu sunt coverurile cu Antonescu. Antonescu se bazează în special pe sprijinul de la PNL Ilfov, o organizație unde președintele Hubert Thuma, șeful CJ Ilfov, este și coordonatorul campaniei pe sudul României. Dezorganizarea liberală PNL Bacău a pus doar joi cover cu „România, înainte! Crin Antonescu președinte”. În schimb, organizația județeană PNL Hunedoara e tot rămasă la fosta campanie, la fel și PNL Vaslui, pentru care în momentul de față pare să fie candidat tot un slujbaș în fruntea țării. Foto: Vlad Chirea, Facebook Urmărește cel mai nou VIDEO Urmărește-ne pe Google News
George Simion, candidatul AUR la Președinția României. Ce trebuie să știi
George Simion – date personale George Simion este liderul partidului AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), activist civic și deputat în Parlamentul României. Este cunoscut pentru activitatea sa politică, fiind implicat în diverse scandaluri și proteste. Data nașterii: 21 septembrie 1986 (zodia Fecioară) Locul nașterii: Focșani, Vrancea Soție: este căsătorit cu Ilinca Simion (27 de ani) Copii: Radu Simion George Simion și Ilinca Munteanu s-au căsătorit în luna august a anului 2022, în comuna Măciuca, județul Vâlcea. Președintele AUR a organizat o petrecere câmpenească, la care au participat în jur de 3.000 de oameni, iar la petrecerea de nuntă, la pensiune, au fost 230 de invitați. George Simion și soția sa, Ilinca Simion. Foto Instagram/georgesimion.oficial George Simion poate fi găsit pe Facebook, Instagram, TikTok, X (fostul Twitter), YouTube, pe site-ul său, dar și la adresa de e-mail [email protected]. Educație – ce studii are George Simion În anul 2005, George Simion a absolvit Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, conform informațiilor făcute publice pe site-ul său. Trei ani mai târziu, în anul 2008, a absolvit Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București. Recomandări Moartea misterioasă a unui polițist criminalist. Bogdan Deftu a fost găsit într-o baltă de sânge, la capătul peronului din gara Câmpina Este absolvent al programului de masterat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, având ca temă „Crimele comunismului”. În luna septembrie a anului 2024, George Simion și-a făcut publică nota obținută la Bacalaureat. Conform informațiilor de pe site-ul său, liderul AUR a avut media 9,69 la examenul de Bacalaureat. Diploma de Bacalaureat a lui George Simion. Foto georgesimion.ro Cariera profesională – ce CV are George Simion Potrivit CV-ului său disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, George Simion a ocupat funcția de director de marketing, vreme de opt ani, la o firmă privată. 2012- 2020 – director marketing la Ideal Proiect Arhitecture & Design; 2017 – A publicat cartea „Blocați în labirint”, „o radiografie a Republicii Moldova, de la apariţia sa ca stat şi până în ziua de azi, bazată pe observațiile directe ale autorului”; 2019 – A publicat cartea „Cum i-am cunoscut”, „o colecţie de eseuri realizate de către autor pe baza propriilor experienţe din ultimii zece ani. Înaintea alegerilor prezidenţiale din anul 2019, autorul îşi pune problema calităţii conducătorilor pe care naţiunea română i-a avut în ultimii 30 de ani şi face o radiografie îngrijorătoare a situaţiei actuale”. Recomandări Avocații jandarmilor din Dosarul 10 August, revoltați că procesul se judecă „cum nu s-a mai văzut” de repede. Victimele îi contrazic: „E o strategie de a împinge dosarul înspre prescripție” Cariera politică a lui George Simion În anul 2004, George Simion s-a lansat în activitatea civică și a inițiat mai multe marșuri unioniste în România și în Republica Moldova, militând pentru reunificarea națională. Doi ani mai târziu, în 2006, s-a făcut remarcat ca lider al „Noii Golani”, grupare concepută ca o continuare a mișcării de stradă din 1990. În cadrul acesteia, el a introdus mesajul „Basarabia e România”. În anul 2011, a pus bazele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, care militează pentru Unirea României cu Republica Moldova, iar în 2016 a devenit confondator al proiectului Unirea TV, datorită căruia vocea unioniștilor a ajuns în spațiul mediatic din Republica Moldova. În anul 2017, a coordonat o strângere de fonduri pentru construcția unei case pentru o familie din orașul Drochia, Republica Moldova. În anul 2019, George Simion a candidat independent la alegerile pentru Parlamentul European, obținând 116.000 de voturi. Ulterior, la 1 decembrie 2019, a fondat partidul AUR, iar după un an a condus formațiunea politică în Parlamentul României, fiind votat de mai bine de 541.000 de români. De la jumătatea lunii decembrie a anului 2020 și până până în prezent, George Simion este deputat, vicepreședinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare. În plus, este membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE și președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Polonă. Recomandări Un incendiu puternic a paralizat unul dintre cele mai mari aeroporturi din Europa, Heathrow. Mii de zboruri au fost anulate Din luna martie a anului 2022, George Simion este președintele Alianței pentru Unirea Românilor. De asemenea, acesta a candidat și la alegerile prezidențiale din 2024, când a obținut 1.281.327 de voturi, adică 13,86% din totalul voturilor. Programul politic al lui George Simion – ce a promis în campanie George Simion și-a depus vineri, 14 martie 2025, candidatura la alegerile prezidențiale 2025 din partea mișcării suveraniste, după ce candidatura lui Călin Georgescu a fost invalidată de BEC și de CCR. Liderul AUR a precizat că a strâns peste 600.000 de semnături. După depunerea candidaturii, liderul AUR a mers la Hotelul Intercontinental, unde a ținut o conferință de presă. Alături de el a fost și Mateusz Morawiecki, fost premier conservator polonez. În cadrul evenimentului, George Simion a precizat că singurul „obiectiv” este „revenirea la democraţie şi revenirea la normalitate”. În campania prezidențială din 2024, George Simion a promis locuințe la 35.000 de euro, reducerea drastică a taxelor și tratament egal în relația cu statul. „Se vor construi până la 1.000.000 (un milion) de apartamente, la cele mai noi standarde, împărțite teritorial după cererea solicitanților înscriși în program. Ele vor fi amplasate în imediata apropiere a orașelor mari parțial suprasaturate urbanistic, cu toată infrastructura aferentă, cu utilitățile necesare la o capacitate corelată cu consumurile. Dotările acestor ansambluri vor fi în raport direct cu numărul populației +20%, pentru a avea acoperit în timp un grad de creștere organică a ansamblurilor. Totodată, în aceste zone vor fi grădinițe, școli, cabinete medicale, spații comerciale, malluri și clădiri de birouri”, se arată pe site-ul său. Ce trebuie să știi despre George Simion George Simion a intrat în atenția publică în anul 2009, când a aprins lumânări în fața locuinței lui Ion Iliescu, pentru victimele Revoluției și Mineriadei din luna iunie a anului 1990. În plus, a fost protagonistul mai multor scandaluri, unele dintre ele având loc chiar în Parlamentul României. În urmă cu doi ani, George Simion l-a prins cu mâna de ceafă pe ministrul energiei de la
Pe ce va cheltui Victor Ponta toți banii pe care îi va primi în campania electorală
Întrebat despre finanțarea din precampanie, Victor Ponta a dezvăluit că nu a cheltuit niciun leu pentru strângerea de semnături, iar în ceea ce privește banii pe care îi va primi în campania electorală, candidatul a explicat că îi va folosi cu un singur scop. „În precampanie nu am cheltuit bani pentru că a fost vorba doar de strângerea de semnături. În campanie, câți bani primesc prin sponsorizare sau împrumut îi declar la Autoritatea Electorală Permanentă și vă spun de pe acum: o să îi folosesc pentru online. Atât! Nu merg la televiziuni, nu fac afișe, nu împart nimic altceva. Online pentru că așa cred că ajung la oameni cu mesajul meu. Conform legii, eu nu am voie să primesc decât de la persoane fizice, cetățeni români, într-o sumă prevăzută de lege. Cu siguranță, nu folosesc fonduri publice pentru că nu sunt sprijinit de niciun partid politic și asta e foarte bine că nu folosesc bani publici pentru campanie”, a declarat Victor Ponta. Pe 12 martie, Ponta și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale 2025 la sediul Biroului Electoral Central, ocazie cu care instituția a publica și declarația de avere. În campania electorală din anul 2014, Victor Ponta și-a lansat candidatura pe Arena Națională din București, într-un eveniment de amploare la care au participat zeci de mii de simpatizanți și mii de aleși locali. Acum, el a explicat pentru Libertatea ce s-a schimbat din 2014 și până astăzi. Recomandări Cine sunt influencerii lui Călin Georgescu care au fost percheziționați. Bogdan Peșchir și Makaveli, printre cei vizitați de mascați. O jurnalistă a fost amenințată „În 2014, zburam, nu eram cu picioarele pe pământ și m-au adus oamenii cu picioarele pe pământ. Am rămas cu picioarele pe pământ. Acum, am lângă mine 3-4 oameni de vârsta mea, bătrâni așa ca mine, și am 4 tineri de vârsta băiatului meu: 21-22 de ani, care mă updatează, ca pe telefon, cu tot ce înseamnă online-ul. Nu îți trebuie mai mulți oameni și cred că structurile de partid învechite sunt depășite în acest moment de ceea ce românii așteaptă ca și campanie. Vor să îl vadă pe candidat vorbind direct, pe rețele sociale, și asta voi face în perioada următoare. Sigur că am vorbit cu primari, cu aleși locali, de la PSD, PNL, orice alt partid. Dar pentru că îi cunosc de foarte mult timp, pentru că am lucrat împreună. Ei mi-au explicat foarte clar: și anul trecut în noiembrie, și acum, oamenii vor să gândească cu mintea lor, vor să voteze pe cine vor ei și nu pe cine li se spune. Eu cred că aici se va face diferența”, a precizat Victor Ponta. Întrebat despre faptul că și-a schimbat imaginea de fan al lui Che Guevara la cea de fan al lui Donald Trump, Victor Ponta a dezvăluit că „s-a maturizat”. „Pentru că m-am maturizat. Cred că toți ne maturizăm în viață. De la 20 de ani la 50 de ani trebuie să evoluezi, să înveți, trebuie să te updatezi, trebuie să te upgradezi și nimeni nu trebuie să rămână în loc sau să trăiască în trecut. M-au ajutat foarte mult copiii mei, care mă țin la curent cu ce e mai nou și încerc să stau înconjurat de oameni mai deștepți decât mine și, dacă se poate, și de oameni mai tineri, pentru că de acolo vine schimbarea”, a fost răspunsul lui Ponta. Recomandări Lista finală de candidați la alegerile prezidențiale 2025. Cine sunt cei 11 români care vor să ajungă la Cotroceni Referitor la campania pe care o va derula exclusiv în mediul online, Victor Ponta a precizat că nu se teme de valurile de hate. „M-am obișnuit cu ele (n.red. valurile de hate din online). Nu pot să zic că îmi face plăcere, dar mi se pare normal ca în online oamenii să fie liberi, nu trebuie cenzurați, nu cred că trebuie închise conturi. Ceea ce trebuie să facă instituțiile statului român: să combată conturile false, boții, să combată sistemele din afara țării care interferează, dar altfel, dacă o persoană adevărată, reală, vrea să mă critice, să mă înjure, e dreptul ei, e libertate de exprimare și cred că trebuie să rămână liber în acest sens”, a mai declarat Victor Ponta. Urmărește cel mai nou VIDEO Urmărește-ne pe Google News Unica.ro Wow, Margherita de la Clejani e total schimbată! Zici că e altă persoană! Cum arată la 32 de ani, după toate scandalurile, și cu ce se ocupă acum / FOTO Viva.ro Ce face Daciana Sârbu, la două luni de la anunțul divorțului de Victor Ponta. I-a luat pe toți prin surprindere când a fost surprinsă cu o persoană extrem de cunoscută în showbiz Libertateapentrufemei.ro Doamne, ce tragedie! O somitate din România și-a pus capăt zilelor în cel mai terifiant mod posibil. Nici în filme de groază nu vezi asta Adevarul.ro Ucrainenii i-au lovit pe ruși cu o armă produsă în anii ’50 de URSS. Efectele devastatoare ale obuzului Elle.ro Mădălina Ghenea, imagini spectaculoase de pe străzile din New York. Actrița a fost surprinsă într-o ținută extrem de provocatoare. FOTO Unica.ro Îndrăgitul artist și iubitul lui n-au mai ținut cont de nimic și s-au sărutat în văzul lumii, pe stradă! Avem imaginile! FOTO Observatornews.ro Reacţia unui grup de turişti străini care vizitează Bucureştiul: „Am auzit de Hagi. Şi Andrew Tate locuieşte aici” HOROSCOP Horoscop 20 martie 2025. Vărsătorii simt nevoia să iasă din mediul în care se află mai tot timpul și e un lucru bun