Nutriționist: Milioane de oameni își încep ziua în cel mai prost mod posibil
Micul dejun cu pâine prăjită, cafea și mezeluri este una dintre cele mai răspândite rutine matinale. Nutriționistul Luis Miralles avertizează însă că această combinație provoacă vârfuri de insulină, oboseală și senzație de foame la doar câteva ore după masă. De ce este problematică pâinea prăjită dimineața Miralles spune că feliile de pâine prăjită consumate zilnic sunt de obicei preparate din făină rafinată și însoțite de mezeluri de slabă calitate, conform okdiario.com. Această combinație generează vârfuri de insulină și o stare de anxietate la câteva ore după masă. Nutriționistul susține că micul dejun de acest tip poate provoca inflamație pe tot parcursul zilei. Mulți oameni consideră normale oboseala sau balonarea de dimineață, fără să le asocieze cu ceea ce mănâncă la prima oră. Glutenul și intestinul Specialistul menționează că glutenul din făina rafinată „distruge intestinul”. Îl leagă direct de senzația de disconfort pe care unele persoane o resimt după micul dejun. Miralles pune la îndoială și recomandările celor care prezintă acest tip de mic dejun drept o opțiune sănătoasă. Susține că agravează problemele metabolice și hormonale. Ce recomandă în schimb În locul pâinii prăjite, nutriționistul propune un mic dejun bogat în grăsimi de calitate și proteine: șuncă, slănină, ouă și avocado. Potrivit lui Miralles, aceste alimente reglează sistemul hormonal și metabolic, mențin energia pentru mai multe ore și reduc nevoia constantă de cafea. Un mic dejun proteic generează și o senzație de sațietate mai mare, prevenind foamea de la mijlocul dimineții.
Nutriționista Mihaela Bilic spune care este cea mai SĂNĂTOASĂ pâine din comerț: Să o găsim pe cea care ne face bine și ne hrănește corpul!
Celebrul medic nutriționist Mihaela Bilic spune care este cea mai sănătoasă pâine din comerț și explică de ce multe dintre problemele de digestie asociate cu acest aliment nu țin neapărat de gluten, ci de modul de preparare și procesare. „Dacă ar dospi, ce bună ar fi! Eu sunt un om care iubește pâinea, consider că totul are gust mai bun cu pâine! Și mă uit cu tristețe la cei care, dintr-un motiv sau altul, elimină glutenul din alimentație. Cum a fost posibil ca un aliment de bază precum pâinea să se transforme din prieten în dușman în doar câțiva ani? Cum de organismul nostru a devenit dintr-o dată sensibil și intolerant la gluten?”, scrie nutriționistul Mihaela Bilic, pe Facebook. Glutenul este o proteină din cereale – grâu, orz, ovăz, secară – pe care organismul uman nu o poate digera complet și, tocmai de aceea, poate provoca inflamație intestinală. „Nu intrați în panică, simptomele sunt minime, iar omenirea nu ar fi supraviețuit fără apariția cerealelor și agriculturii acum 10.000 ani. Un număr mic de persoane prezintă boala celiacă, o afecțiune autoimună cauzată de gluten, ce are un impact grav asupra întregului organism. Ea este diferită și nu are nicio legătură cu sensibilitatea non-celiacă la gluten, epidemia cu care ne confruntăm astăzi și care nu este nici boală autoimună, nici alergie. Să fie această intoleranță cauzată de creșterea procentului de gluten din cereale?”, susține dr. Bilic. Intoleranța modernă la gluten nu este cauzată de creșterea cantității de gluten în cereale, contrar credinței populare, De fapt, grâul modern conține doar 15-25% gluten, comparativ cu 30% în grâul tradițional, dar are un gluten mai elastic și mai rezistent. „Tenacitatea glutenului sau rezistența la rupere se notează cu coeficientul W și se măsoară în jouli. Speciile străvechi de cereale aveau W= 30-60 jouli, în timp ce grâul modern are W=150-350 jouli. Avantajul lui W crescut este obținerea unui aluat mai elastic, care nu se rupe la frământare și este mai ușor de prelucrat. Dezavantajul este că enzimele digestive nu-l mai pot descompune în fragmente mici de glucide, digestia va fi încetinită, apare inflamația, balonarea și intoleranța la gluten”, explică nutriționistul. Un alt factor important este prezența glutenului în produsele ultraprocesate, deoarece peste 30% dintre acestea îl conțin ca aditiv pentru îngroșare. Industria alimentară a redus timpul de dospire al pâinii la maximum 2 ore, deși microorganismele din drojdie sau maia au nevoie de 1-2 zile pentru a „predigera” glutenul, făcând pâinea mai ușor de digerat. Astfel, Mihaela Bilic spune că soluția pentru sănătate nu este consumul de produse fără gluten, ci evitarea alimentelor ultraprocesate și alegerea pâinii preparate corect, scrie Adevărul. „Singurul lucru pe care putem să-l facem pentru sănătatea noastră este să evităm alimentele ultraprocesate, obținute din ingrediente cu origine necunoscută, după rețete modificate și cu metode de producție accelerate. Soluția nu este să mâncăm produse fără gluten, ci să găsim pâinea care ne face bine, care ne hrănește corpul și ne bucură sufletul!”, este concluzia medicului nutriționist.