Cum știe Google Maps cât faci până la destinație: Algoritmul secret din buzunarul tău
De fiecare dată când deschizi Google Maps și alegi o destinație, aplicația îți afișează în doar câteva secunde cât va dura să ajungi acolo. Pare un calcul simplu la prima vedere, dar în realitate în spate se ascunde un mecanism tehnologic extrem de sofisticat, alimentat de miliarde de date și un algoritm care îți cunoaște orașul mai bine decât tine. Timpul estimat până la destinație nu e un simplu calcul matematic – este rezultatul unei ecuații dinamice, în care sunt implicați zeci de factori. Google Maps s-a transformat de-a lungul anilor într-un asistent virtual de mobilitate, capabil să anticipeze nu doar rutele optime, ci și ce se va întâmpla pe drum în timp real. Dacă te-ai întrebat vreodată cum reușește aplicația să ofere estimări atât de precise, acum e momentul să afli secretele din spatele acestei tehnologii. Primul și poate cel mai important ingredient din ecuația Google Maps este baza de date istorică uriașă pe care aplicația o are despre trafic. În fiecare zi, milioane de utilizatori folosesc telefoane Android sau aplicații Google care transmit, în mod anonim, informații despre viteza de deplasare pe anumite rute. Astfel, Google poate vedea tipare de trafic pe zile, ore și chiar perioade ale anului. De exemplu, dacă e marți dimineața la ora 8:30 și mergi pe șoseaua de centură a Bucureștiului, Google știe deja, pe baza a zeci de mii de sesiuni anterioare, că în acel interval traficul este intens, iar viteza medie este cu mult sub limita legală. Aceste informații sunt esențiale pentru ca aplicația să estimeze cu acuratețe cât vei face până la destinație, chiar înainte să pleci de acasă. Mai mult decât atât, aceste date istorice sunt în continuă actualizare. Dacă un drum nou a fost deschis, o bandă a fost adăugată sau o stradă a devenit pietonală, toate modificările sunt reflectate în estimările Google, după ce se acumulează suficiente date de utilizare. Traficul în timp real și contribuția utilizatorilor Pe lângă istoricul de trafic, Google Maps se bazează și pe date în timp real colectate de la telefoanele aflate în mișcare. Dacă senzorii telefonului arată că te deplasezi cu doar 15 km/h pe un drum unde viteza normală e 50 km/h, aplicația va înregistra acel segment ca fiind aglomerat. Iar dacă și alți utilizatori confirmă, Google actualizează imediat estimările pentru toți cei care urmează să treacă pe acolo. Această capacitate de a adapta calculele în timp real este unul dintre cele mai mari avantaje ale Google Maps față de alte aplicații de navigație. Poți observa cum, în timp ce conduci, timpul estimat până la destinație se modifică dacă apar blocaje, accidente sau alte evenimente rutiere. Aplicația integrează inclusiv raportările făcute de utilizatori, exact cum face și Waze, o platformă deținută tot de Google. Asta înseamnă că, dacă cineva semnalează un accident sau o lucrare în drum, Google poate recalcula traseul pentru toți șoferii din zonă. Sistemul funcționează aproape ca o rețea neuronală, care învață în timp și devine tot mai precisă. Alți factori care influențează timpul estimat Pe lângă trafic și istoric, Google Maps ține cont și de alți parametri relevanți. Unul dintre ei este limita legală de viteză pe fiecare tronson de drum. De exemplu, dacă mergi pe o autostradă cu limită de 130 km/h, dar traficul real indică o medie de doar 90 km/h, aplicația ajustează timpul estimat în funcție de aceste valori. O componentă interesantă, dar încă experimentală, este integrarea prognozei meteo în estimările de timp. Deși nu este folosită la scară largă în prezent, Google testează metode prin care condițiile meteo – ploaia, ninsoarea, ceața – să fie luate în calcul automat. Deocamdată, vremea influențează indirect calculele, prin vitezele mai mici raportate de ceilalți șoferi. Totodată, Google Maps integrează informații din surse oficiale despre drumuri închise, lucrări sau restricții de circulație. Aceste date, combinate cu informațiile raportate de utilizatori, contribuie la o estimare care este actualizată la minut. În concluzie, când vezi un simplu timp estimat pe Google Maps, în realitate primești rezultatul unui efort colectiv uriaș de procesare a datelor, susținut de tehnologie de vârf. Ai în buzunar o rețea globală de senzori, un algoritm care învață în timp real și o bază de date care cunoaște fiecare colț de stradă din lume. Așa că data viitoare când pleci la drum, amintește-ți că nu doar tu pornești în călătorie, ci și unul dintre cele mai inteligente sisteme de navigație create vreodată.
Noua lege în UE grăbește anchetele împotriva Google, Facebook, X și altor giganți tech, dar riscă să complice tot jocul
Uniunea Europeană a aprobat o reformă legislativă menită să accelereze anchetele de protecție a datelor împotriva marilor platforme digitale precum Google, Meta (Facebook), X (fosta Twitter) și alți giganți ai tehnologiei. Noua reglementare vizează procedurile de aplicare ale Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), un cadru esențial pentru apărarea vieții private în era digitală, dar care, până acum, s-a dovedit lent și greu de pus în mișcare în cele mai complexe cazuri. Negociatorii europeni au ajuns luni seara la un acord în Strasbourg asupra noilor reguli, care promit să scurteze termenele de soluționare a investigațiilor transfrontaliere. Reforma a fost descrisă de Comisia Europeană drept o „injecție cu steroizi” pentru un sistem ce începea să scârțâie tocmai în fața celor mai influenți jucători din industria tech, scrie Politico. GDPR pe repede-înainte: o soluție la lentoarea care a iritat Europa Problema aplicării lente a GDPR nu este nouă. De ani de zile, cazurile mari – adesea cele care implică gestionarea datelor personale de către platforme globale – se blochează în birocrație și rivalități între autoritățile naționale. Principiul „one-stop-shop” al GDPR-ului oferă unei singure autorități naționale competența de a gestiona cazurile transfrontaliere. În majoritatea dosarelor legate de Big Tech, aceasta este Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda, având în vedere că marile companii își au sediile europene acolo. Dar această abordare a stârnit nemulțumire în rândul altor state membre, care consideră că Irlanda a fost prea precaută și prea puțin dispusă să impună sancțiuni dure. Rezultatul? Anchete care durează ani întregi și o percepție tot mai răspândită că GDPR nu este suficient de eficient în fața celor mai mari actori globali. Noua lege europeană își propune să remedieze această problemă. Ce se schimbă și de ce unii spun că poate fi chiar mai rău Noile reguli stabilesc termene clare: anchetele complexe vor trebui finalizate în 15 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de maximum 12 luni. Pentru cazurile mai simple, se introduce o procedură de cooperare accelerată între autoritățile naționale, cu un termen standard de 12 luni, extensibil în cazuri justificate. În teorie, aceste modificări vor simplifica și standardiza procesele, vor reduce blocajele și vor forța autoritățile naționale să acționeze într-un cadru temporal mai strict. Legea clarifică, de asemenea, drepturile celor care formulează plângeri, precum și ale celor anchetați, în ceea ce privește accesul la documente și transparența investigațiilor. Totuși, nu toată lumea e entuziasmată. Max Schrems, cunoscut activist pentru drepturile digitale și fondator al organizației Noyb, a criticat dur noua reglementare, numind-o „unul dintre cele mai prost redactate texte legislative ale anului”. Potrivit lui, legea va complica exercitarea drepturilor de către reclamanți și va încuraja autoritățile să respingă cazurile în masă – așa cum s-a întâmplat deja în Irlanda, spune el. Pe de altă parte, asociația CCIA Europe, care reprezintă interesele companiilor Big Tech, susține că legea nu ușurează povara birocratică, ci o complică. „În loc să simplifice cadrul de reglementare, acest acord provizoriu face respectarea GDPR și mai dificilă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Claudia Canelles Quaroni, responsabilă cu domeniul confidențialității și siguranței în cadrul CCIA. O lege cu intenții bune, dar consecințe incerte În esență, noua lege încearcă să rezolve o problemă reală: eficiența scăzută a unui cadru legal creat pentru a proteja cetățenii în fața supravegherii și exploatării datelor personale. Dar, ca în multe cazuri de reglementare europeană, detaliile procedurale pot ajunge să creeze noi obstacole, chiar și atunci când scopul este nobil. Rămâne de văzut dacă „injecția cu steroizi” promisă de Bruxelles va face GDPR mai puternic — sau doar mai greu de manevrat.
Exclusiv | Ce cred specialiștii despre o taxă pentru giganții digitali
Introducerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale marilor companii digitale, pe model german, discutat în prezent de responsabilii de la Berlin, ar mai putea aduce la buget venituri necesare pentru acoperirea deficitului actual din România. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate și analistul economic Petrișor Peiu, în prezent senator AUR, au explicat ce presupune implementarea unei astfel de taxe, de la cadrul normativ internațional, până la cuantumul estimat al încasărilor la buget. Taxarea giganților digitali operează în câteva state europene, care au introdus versiunile proprii de DST (Digital Services Tax). Nivelul este de 3% în Franța, Italia, Spania, și 5% în Austria, cu praguri minime de venituri globale și locale pentru companiile vizate, a explicat pentru Gândul Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. „Germania are în plan un nivel de 10% pentru taxarea unor platforme precum Google sau Facebook, argumentând că firmele beneficiază de pe urma infrastructurii locale, au marje ridicate de profit, dar nu plătesc aproape deloc taxe. În Franța a apărut o propunere de a ridica taxa la 5% din veniturile companiilor vizate, neaplicată deocamdată. În Italia s-au strâns anul trecut mai puțin de 500 de milioane de Euro, în Franța estimările sunt de 800 de milioane de euro”, arată specialistul. „În România piața de publicitate digitală a fost estimată la puțin sub 300 de milioane de Euro anul trecut, și doar o parte e acoperită de giganții vizați de proiectul de taxare, însemnând că un nivel de 3% ar putea aduce venituri sub 10 milioane de Euro chiar și în condițiile unei creșteri a pieței anul acesta”, a estimat Claudiu Cazacu. „Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice” Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate, a detaliat contextul juridic internațional în ceea ce privește taxarea plăților către nerezidenți. „Toate legislațiile naționale prevăd pentru anumite tipuri de venituri impozite cu reținere la sursă în statul în care este plătitorul. Mă refer aici la impozitele cu reține la sursă pe dobânzi, dividende, redevențe, consultanță, management și altele. Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice”, a detaliat Gabriel Biriș. Potrivit avocatului, toate convențiile de evitare a dublei impuneri între state -care sunt pe modelul OECD, iar România are încheiate aproape 90 – sunt fundamental foarte bune pentru că împart dreptul statelor la impunerea unui venit, să nu existe dublă impunere, care este „Bad for business”, de rău augur pentru afaceri. „În general businessurile ocolesc statele din care rezultă dublă impunere. Numai că numai că în toate convențiile debitare a dublei impuneri plățile pentru acest gen de servicii digitale sunt considerate „business profits”, adică profiturile întreprinderii, și sunt impozitate doar în statul în care este primitorul veniturilor. Deci convențiile de evitare a dublei impuneri nu ne permit în actualul context legislativ să reținem”, a explicat avocatul. „Noi ar trebui cumva să ne gândim la un fel de „permanent establishement digital”, adică sediu permanent digital, adică, chiar dacă nu ești aici, având o pseudo-bază fixă aici, pentru că au agenți care vând în România. Este evident că, pentru o echitate fiscală la nivel internațional, statelor care plătesc astfel de venituri ar trebui – având în vedere că, în general, plățile astea sunt B2B (business to business – n.r.) pentru reclamă, pentru că nu plătim că avem cont pe Facebook sau pe Insta, toate plățile astea B2B sunt cheltuieli deductibile, deci practic reduc baza de impunere în statul plătitorilor, în cazul nostru, România – ar trebui să existe o modalitate prin care statele astea să taxeze și ele o parte, să compenseze scăderea asta a bazei de impunere pentru 16% (pe impozit pe profit – n.r.)”, a spus Gabriel Biriș. O taxă de 10% pe veniturile încasate din publicitate, analizată în Germania, unde impozitul pe profit este 25%, este considerată de Gabriel Biriș prea mare în cazul României. „Este prea mare, pentru că trebuie să te gândești că aceste companii au și ele costuri și dacă tu ai 16% impozit pe profit, adică pentru venituri minus cheltuieli, te uiți și tu cât e o marjă corectă în genul ăsta de servicii. De exemplu, dacă marja este 30% de profit, atunci nu se justifică un impozit mai mare de 5%”, a spus Gabriel Biriș. „Germania a impus un impozit pe profit mai mare. La noi avem 16%, ei au 25%. Deci e posibil ca asta să fie unul din motivele pentru care au propus o cotă mai mare decât la cea care l-am gândit eu”, a spus Gabriel Biriș, contactat de Gândul. „Este ca un fel de taxă pe viciu” Petrișor Peiu, actual senator AUR, cu vastă expertiză ca analist economic, consideră posibila taxă vehiculată un fel de „taxă pe viciu”. „Ideea nu este nouă, ea a mai fost încercat în mai multe state. În al doilea rând, trebuie spus că este destul de greu de aplicat, pentru că ar trebui colaborarea acestor companii. În al treilea rând este ca un fel de taxă pe viciu, pentru că și acesta este un viciu într-un fel, adică este un consum de chestiuni nenecesare. În rest, ce să spun, este în capitolul exotic”, a declarat Petrișor Peiu pentru Gândul. Senatorul crede că fără colaborarea companiilor vizate este greu să se estimeze cifra de afaceri, respectiv veniturile din publicitate care ar urma să fie taxate. „Deci cred că e o propunere oarecum exotică. Nu cred că e genul care să rezolve o astfel de problemă, adică încearcă să evite soluțiile clasice și atunci se învârt în jurul unor chestiuni exotice. Nu, nu văd să funcționeze sau să aibă mare eficiență”, a comentat senatorul AUR. Citiți și: O nouă TAXĂ, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme: „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne
O nouă taxă, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok
Impunerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale giganților digitali globali, discutată zilele acestea de politicienii germani, ar putea ajuta și bugetul României, dacă aceasta ar deveni un act normativ. Presa din Germania vorbește de o taxă specială, de 10%, pe sumele pe care marile platforme digitale, precum Facebook, Google și TikTok, le încasează din publicitate, dar care sunt raportate în mică măsură sau deloc la nivel național. O astfel de inițiativă legislativă este în pregătire în Germania, unde beneficiază de un sprijin public semnificativ. Guvernul federal al Germaniei ar putea aplica un impozit de 10% asupra profiturilor generate de platformele digitale americane, precum Google sau Facebook, în contextul disputelor comerciale transatlantice, arată presa străină și analiștii Ziarului Financiar. Planul Executivului federal german ar putea fi luat în calcul de Guvernul de la București, care caută soluții pentru creșterea veniturilor la buget. Și în România, ca în restul UE, veniturile declarate ale Google, Facebook și TikTok sunt mici, dar încasările din publicitatea pe piața locală sunt mari. Astfel, exemplul german ar putea sta la baza unei analize la nivel național privind o eventuală reformă fiscală în domeniul digital. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro” „Considerăm că o taxă de 10% ar fi o acțiune moderată și legitimă”, a afirmat Wolfram Weimer, comisar al Guvernului responsabil de Cultură și Platforme Media. Wolfram Weimer a anunțat, citat de publicația Stern, că Guvernul Germaniei elaborează un proiect în acest sens. El a oferit ca exemplu cazul Austriei, care aplică din 2020 o taxă de 5% asupra profiturilor obținute din publicitatea online. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro, beneficiind de infrastructura noastră digitală, dar nu prea plătesc taxe”, a argumentat Wolfram Weimer. Comisarul federal Wolfram Weimer a declarat publicației germane Stern că noul guvern este hotărât să pună în aplicare o astfel de taxă, chiar dacă se iau în calcul și alternative, precum angajamentul voluntar al companiilor vizate de a-și crește contribuțiile fiscale. Inițiativa este susținută de organizațiile media din Germania, care consideră că platformele digitale trebuie să fie trase la răspundere pentru veniturile semnificative pe care le obțin din publicitate fără să contribuie proporțional la finanțele publice, arată Ziarul Financiar. Organizaţiile media germane, inclusiv Asociaţia Federală a Editorilor Digitali şi a Editorilor de Ziare, au lăudat iniţiativa lui Weimer, declarând pentru agenţia de presă germană DPA că salută faptul că grupurile de internet vor fi „trase la răspundere”. Coaliția de centru-stânga, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a inclus în tratatul de guvernare un acord clar privind evaluarea unei taxe digitale, cu scopul de a sprijini industria media germană. Oficialii spun că modelul austriac, care impune o taxă de 5% pe serviciile de publicitate online, este o posibilă sursă de inspirație, însă în Germania s-ar putea aplica o rată dublă, pe care Guvernul o consideră ca fiind „moderată și legitimă”. Noi posibile tensiuni între UE – SUA Implementarea măsurii ar putea amplifica tensiunile dintre UE și Administrația Trump, care au dus la „războiul tarifelor”, aflat deocamdată la nivel de amenințare. Cu toate acestea, oficialii germani vor să meargă mai departe. Comisarul federal Weimer a afirmat că se poartă discuții cu reprezentanții platformelor digitale și că textul de lege este în curs de redactare. „Pregătim un proiect concret de lege pentru taxarea serviciilor de publicitate online realizate de operatorii de platforme foarte mari”, a declarat comisarul. În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană propune o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Facebook şi Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit ZF. Ce taxă are în vedere UE În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană a propus, în aprilie, o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Supranumită și „taxa Amazon”, care ar viza veniturile brute ale marilor companii digitale, inclusiv din publicitate online, deși era văzută ca o posibilă măsură de retorsiune față de tarifele impuse de SUA, Comisia pare acum să se retragă din această poziție, limitând reacțiile doar la bunuri, potrivit euobserver. În lipsa unui acord global privind impozitarea digitală, mai multe state membre, precum Franța, Spania, Italia sau Austria, au implementat taxe naționale pe publicitatea digitală și vânzarea de date, aplicabile companiilor cu venituri globale de peste 750 milioane de euro. Taxele naționale se bazează, de obicei, pe un procent (ex. 3%) din veniturile obținute din reclame sau vânzarea de date utilizatorilor din respectivele țări, arată Mediafax. Aceste taxe sunt percepute ca o modalitate de a impozita indirect Big Tech-ul american, în special giganți ca Amazon, Google sau Facebook, care domină piața globală de publicitate digitală. Cu toate acestea, există oponenți ai acestor taxe, care avertizează că UE este dependentă de serviciile oferite de Big Tech-ul american și că o astfel de măsură ar putea escalada conflictul comercial cu SUA. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, potrivit unei analize ReportLinker. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabile: televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate
Google mai bagă o fisă în inteligența artificială și lansează Gemini 2.5 Pro, o versiune stabilă, cu performanțe îmbunătățite și mai puține erori
Google continuă să își perfecționeze modelele de inteligență artificială din familia Gemini, anunțând lansarea unei actualizări importante pentru versiunea 2.5 Pro. Noua variantă, cunoscută intern drept ediția 06-05, vine ca răspuns direct la unele probleme semnalate de utilizatori în edițiile anterioare, în special în actualizarea denumită I/O Edition (sau 05-06), care se axa pe îmbunătățirea capabilităților de programare, scrie publicația ArsTechnica. Compania americană promite că noul model va fi inclus curând în aplicația Gemini, marcând astfel tranziția de la stadiul de „preview” la o versiune stabilă pentru publicul larg. Unul dintre punctele forte ale noii versiuni este performanța în generarea de cod. Conform Google, modelul a obținut un scor de 82,2% în testul Aider Polyglot, depășind modele concurente de la OpenAI, Anthropic și DeepSeek. Noutățile nu se limitează la domeniul programării Cu toate acestea, noutățile nu se limitează la domeniul programării. Criticile privind lipsa de coerență și creativitate în răspunsurile oferite de Gemini Pro în actualizările din ultimele luni au determinat echipa de dezvoltare să regândească arhitectura modelului. Logan Kilpatrick, reprezentant Google, a declarat că versiunea 06-05 „închide decalajele” apărute după actualizarea 03-25 și oferă acum răspunsuri mai bine structurate și mai expresive. Un alt aspect semnificativ este introducerea așa-numitelor „thinking budgets” configurabile, o funcționalitate destinată dezvoltatorilor care folosesc Gemini Pro prin platformele Vertex AI și AI Studio. Setările permit controlul asupra nivelului de resurse cognitive alocate de model în procesul de generare a răspunsurilor, permițând astfel adaptarea performanței la nevoile specifice ale utilizatorilor. Concret, această versiune este așteptată să devină un „release stabil pe termen lung”, ceea ce înseamnă că va înlocui statutul de testare preliminară în interfața aplicației și pe web. Poți testa chiar tu cum se descurcă Gemini 2.5 În paralel cu actualizările tehnice, Google pune un accent deosebit pe evaluările utilizatorilor. Modelul Gemini 2.5 a debutat în acest an cu scoruri ridicate pe platformele de comparare LMArena și WebDevArena, unde participanții evaluează răspunsuri ale modelelor fără a cunoaște sursa acestora. Noul 2.5 Pro a înregistrat o creștere de 24 de puncte în scorul Elo pe LMArena și 35 de puncte pe WebDevArena, consolidându-și poziția de lider pe ambele platforme. Printre îmbunătățirile remarcate de testele interne se numără și o mai bună utilizare a formatării textului, cu titluri, liste și text evidențiat, elemente care contribuie la o experiență de lectură mai clară și mai eficientă. Un exemplu elocvent de progres în raționamentul modelului este răspunsul oferit la întrebarea: „Ar mai fi fost culoarea numită ‘magenta’ dacă orașul Magenta nu ar fi existat?, întrebare la care Gemini 2.5 Pro răspunde acum corect și fără ezitare, spre deosebire de alte modele mai vechi care oferă răspunsuri ambigue. Cei care vor să testeze această versiune înainte de lansarea oficială o pot accesa deja prin intermediul platformelor Google dedicate dezvoltatorilor sau în aplicația Gemini, unde este disponibilă în continuare în regim de previzualizare.
Contul tău Google după moarte: funcția secretă care îți controlează moștenirea digitală
Într-o lume în care viața noastră digitală a ajuns să reflecte, să documenteze și chiar să înlocuiască o parte din viața reală, întrebarea „ce se întâmplă cu contul meu Google după ce mor?” nu mai e una filozofică sau ipotetică. Este cât se poate de practică. De la poze cu cei dragi, documente de muncă, e-mailuri importante, până la parole salvate, abonamente și chiar bani în Wallet, contul tău Google conține o parte esențială din ceea ce ești. Totuși, foarte puțini iau în calcul că, odată cu absența ta, toate aceste date pot rămâne blocate, pierdute sau chiar vulnerabile. Google, fără prea mult tam-tam, oferă o soluție discretă dar esențială: Inactive Account Manager. Cu alte cuvinte, un administrator automat al contului tău inactiv, gândit să preia controlul în lipsa ta și să asigure fie ștergerea contului, fie transferul de date către persoane de încredere. Funcția poate fi accesată simplu, de pe myaccount.google.com/inactive, și presupune doar câțiva pași simpli, dar esențiali. Totul începe cu alegerea unei perioade de inactivitate – între 3 și 18 luni. Dacă în această perioadă nu ai avut activitate pe cont (niciun login, nicio acțiune), Google încearcă mai întâi să te contacteze: prin e-mail și SMS. Dacă nu răspunzi, intră în scenă setările tale. Poți desemna până la 10 contacte de încredere – prieteni, rude sau colegi – care să primească acces la anumite date din contul tău. De exemplu, îi poți oferi fratelui tău acces la Google Photos și Gmail, dar fără să poată vedea fișierele din Drive sau istoricul YouTube. Practic, tu decizi cine primește ce și cum. Și da, ai și opțiunea de a cere ștergerea automată a contului după ce au fost livrate datele. Este o funcție gândită pentru a preveni situații dureroase și frustrante: familii care nu pot recupera fotografiile cu o persoană dragă decedată, echipe care pierd accesul la proiecte importante, sau persoane care lasă în urmă conturi vulnerabile, ce pot fi sparte sau folosite fraudulos. De ce ar trebui să te ocupi de moștenirea digitală chiar azi Subiectul poate fi inconfortabil – nimeni nu vrea să se gândească la propria dispariție. Dar tocmai pentru că nu știm niciodată ce ne rezervă viața, gestionarea conturilor digitale devine un gest de responsabilitate. Lasă în urmă ordine, nu haos. Gândește-te că acolo, în contul tău Google, se află ani de viață digitală: texte scrise, prezentări, proiecte, liste de idei, fotografii de vacanță sau mesaje de la oameni dragi. Un cont lăsat activ, dar inaccesibil, poate deveni o sursă de probleme. În lipsa unui plan, nimeni nu va putea accesa conținutul – Google nu oferă acces membrilor familiei fără permisiuni prealabile. În plus, dacă un cont este uitat, poate deveni vulnerabil la hacking, iar datele tale ar putea fi expuse sau folosite în scopuri rău intenționate. Setarea funcției Inactive Account Manager durează doar câteva minute, dar are un impact semnificativ. În loc să lași totul la voia întâmplării, tu decizi cum să fie gestionată moștenirea digitală. Fie că alegi ștergerea completă a contului, fie că vrei ca anumite persoane să aibă acces la informații valoroase, totul e sub controlul tău. O formă de testam…ent digital, dar fără notar Poate părea ciudat să vorbim despre testament în contextul conturilor Google, dar realitatea e că exact asta este: o formă modernă de a decide ce se întâmplă cu ceea ce ai lăsat în urmă. La fel cum lași o casă, o bibliotecă sau o colecție de discuri, lași acum și o identitate digitală. Cu toate părțile ei bune, dar și cu cele sensibile. Google nu promovează intens această funcție, poate tocmai din cauza sensibilității subiectului. Dar ea există, e bine pusă la punct și merită folosită. Este una dintre puținele platforme mari care oferă un astfel de control utilizatorului, fără să ceară dovezi complicate sau proceduri juridice. Dacă nu ai făcut-o încă, ia-ți 10 minute și setează-ți preferințele. E un act de maturitate digitală și, în același timp, un gest de respect față de cei care vor rămâne după tine. Mai ales că, în era noastră, nu doar ceea ce ai în sertare contează, ci și ceea ce ai în cloud.
Alertă cibernetică: o vulnerabilitate gravă din Chrome este exploatată activ. Actualizează acum!
Google a lansat pe neașteptate, la începutul lunii iunie 2025, un patch de urgență pentru browserul Chrome, după ce o vulnerabilitate critică, identificată drept CVE-2025-5419, a fost descoperită în stare de exploatare activă. Cu un scor de severitate CVSS de 8.8, această problemă afectează motorul V8 responsabil de rularea codului JavaScript și WebAssembly, permițând atacatorilor să corupă memoria printr-o pagină HTML special concepută. Actualizarea a fost publicată rapid, în afara ciclului obișnuit de lansare (out-of-band), semnalând gravitatea situației. Dacă folosești Google Chrome sau un browser bazat pe Chromium (precum Edge, Opera sau Brave), e vital să instalezi cea mai recentă versiune imediat. Nu e o alarmă falsă – atacurile sunt reale și în desfășurare. CVE-2025-5419 este un tip de vulnerabilitate de tip out-of-bounds read/write care afectează motorul V8 – componenta Chrome responsabilă cu executarea codului JavaScript în paginile web. Pe scurt, această deficiență permite citirea sau scrierea în afara limitelor memoriei alocate, ceea ce poate duce la coruperea acesteia și, implicit, la preluarea controlului asupra sistemului țintit. Concret, un atacator poate trimite unui utilizator un link către o pagină HTML aparent inofensivă, dar care conține cod malițios. Odată accesată, aceasta poate exploata eroarea pentru a compromite complet dispozitivul victimei, fără ca utilizatorul să-și dea seama. Descoperirea a fost făcută pe 27 mai de cercetătorii Clement Lecigne și Benoît Sevens din cadrul Google Threat Analysis Group (TAG), o echipă specializată în identificarea amenințărilor sofisticate, inclusiv cele derulate de actori statali. Soluția a fost implementată deja a doua zi în versiunea stabilă a browserului – un semn că Google ia foarte în serios această breșă. În mod obișnuit, Google nu oferă detalii tehnice complete despre atacurile care profită de vulnerabilități zero-day până când majoritatea utilizatorilor sunt protejați, tocmai pentru a preveni propagarea metodei de atac către alți actori rău intenționați. Ce trebuie să faci acum ca să te protejezi În fața unei astfel de vulnerabilități, reacția ta trebuie să fie rapidă. Primul pas este să verifici ce versiune de Chrome folosești și să te asiguri că ai cel puțin versiunea 137.0.7151.68 pe Linux sau 137.0.7151.68/.69 pe Windows și macOS. Pentru a verifica versiunea ta de Chrome: Deschide Chrome. Accesează meniul (cele trei puncte verticale din colțul dreapta sus). Mergi la „Ajutor” > „Despre Google Chrome”. Browserul va începe automat să caute actualizări și le va instala. După actualizare, repornește browserul pentru ca modificările să intre în vigoare. Dacă folosești un browser bazat pe Chromium, cum sunt Microsoft Edge, Brave, Opera sau Vivaldi, trebuie să fii la fel de atent. Deși nu au fost raportate cazuri de exploatare prin aceste browsere, ele folosesc același motor V8 și sunt la fel de vulnerabile până la implementarea patch-ului. Nu ignora notificările de update – în acest context, fiecare zi contează. Un simplu „amânare” poate însemna compromiterea completă a securității tale online. Istoricul atacurilor zero-day și lecțiile din trecut CVE-2025-5419 este deja al doilea zero-day exploatat activ în acest an în Chrome. În urmă cu câteva luni, CVE-2025-2783 (scor CVSS 8.3) a fost folosit în atacuri direcționate împotriva unor organizații din Rusia, fiind identificat de cercetători Kaspersky. Acest tip de vulnerabilități – necunoscute anterior și exploatate înainte ca dezvoltatorii să apuce să le corecteze – sunt extrem de periculoase. Ele sunt adesea utilizate de grupuri bine finanțate, uneori cu legături guvernamentale, și vizează atât ținte de rang înalt, cât și utilizatori de rând, prin campanii de phishing și malware. De aceea, reacția promptă a Google de a publica un patch de urgență este o măsură esențială de limitare a daunelor. Totuși, responsabilitatea finală de protecție îți aparține ție. Actualizează acum browserul, evită să accesezi linkuri suspecte și folosește un antivirus actualizat. Într-o eră în care atacurile informatice sunt mai sofisticate ca niciodată, vigilența este singura ta armă.
Google schimbă regulile jocului: reclame care nu întrerup, ci inspiră
Google tocmai a redefinit ce înseamnă publicitate online în era inteligenței artificiale. Nu mai este vorba doar despre bannere care îți întrerup clipul preferat pe YouTube sau anunțuri care îți invadează feedul în timp ce cauți o rețetă rapidă. Gigantul tech american propune acum un nou model: reclame care devin parte din experiența utilizatorului, ajutându-l să descopere produse sau servicii exact când are nevoie de ele. Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței Google Marketing Live 2025, desfășurată simultan la Mountain View și Dublin, unde vicepreședinta diviziei Google Ads & Commerce, Vidhya Srinivasan, a prezentat o viziune centrată pe utilitate și inspirație. În centrul acestei revoluții stă integrarea profundă a inteligenței artificiale în toate produsele de publicitate Google. De la căutările pe motorul Google până la reclamele afișate pe YouTube, fiecare punct de contact devine mai inteligent, mai personalizat și, mai ales, mai puțin intruziv. Google procesează anual peste 5.000 de miliarde de căutări, iar acest volum uriaș de date reprezintă terenul perfect pentru antrenarea unor modele AI capabile să anticipeze dorințele utilizatorilor. Noile funcții introduse, precum AI Overviews și AI Mode, permit afișarea de reclame integrate armonios în fluxul de informații. Practic, în loc să fii întrerupt de un clip promoțional, vei vedea sugestii relevante chiar în momentul în care explorezi un subiect de interes. Extinderea acestor reclame inteligente pe desktop, dar și în modul AI al motorului de căutare, deschide noi oportunități pentru firmele care investesc în publicitate digitală. De exemplu, un utilizator care caută „cele mai bune biciclete pentru oraș” poate primi sugestii de produse, magazine și recenzii integrate direct în răspunsul AI generat de Google, fără să părăsească pagina. Acesta este viitorul publicității: contextual, util și discret. În plus, Google a introdus și AI Max, o tehnologie care optimizează campaniile de căutare în timp real, ajustând ofertele și cuvintele-cheie în funcție de comportamentul imprevizibil al utilizatorilor. Este cea mai mare actualizare a sistemului Smart Bidding din ultimii zece ani și vine să înlocuiască abordarea clasică, în care totul era bazat pe date istorice. Cu Smart Bidding Exploration, firmele pot licita automat pe termeni neașteptați, dar extrem de eficienți. Conținut creativ generat cu ajutorul AI Un alt element spectaculos prezentat la Google Marketing Live este introducerea tehnologiilor de generare foto și video în Google Ads și Merchant Center. Modelele Veo și Imagen permit crearea rapidă de materiale promoționale de înaltă calitate, fără să mai fie nevoie de echipe de producție costisitoare. Acum, orice specialist în marketing, indiferent de buget, poate transforma o idee într-o campanie completă cu doar câteva clicuri. Imagina-ți că vrei să lansezi un nou brand de sneakers. În loc să angajezi fotografi, videografi și editori, introduci în platformă câteva concepte-cheie, iar AI îți livrează clipuri dinamice și imagini care pot fi imediat incluse în campania ta. Asta înseamnă democratizarea creativității – o oportunitate uriașă pentru IMM-uri și startupuri care, până acum, nu aveau acces la astfel de resurse. Aceste unelte vin la pachet cu funcții de personalizare avansată, astfel încât mesajul transmis să fie adaptat pentru fiecare tip de public. Cu ajutorul AI, poți crea automat zeci de versiuni ale aceluiași anunț, fiecare optimizată pentru un segment diferit de consumatori. Agenți AI pentru campanii mai simple și mai eficiente Google știe că adoptarea tehnologiei AI poate părea intimidantă, mai ales pentru companiile mici. De aceea, a introdus agenți AI inteligenți, care ghidează pas cu pas crearea și optimizarea campaniilor. Acești agenți pot sugera strategii, ajusta bugete, alege audiențe și chiar scrie textele pentru anunțuri. În plus, folosirea agenților AI reduce semnificativ timpul petrecut cu sarcinile repetitive. În loc să setezi manual zeci de parametri, AI-ul face treaba în locul tău, lăsându-te să te concentrezi pe strategie și pe înțelegerea clienților. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu ești expert în marketing digital, poți construi campanii profesioniste cu sprijinul acestor asistenți virtuali. Agenții AI funcționează în timp real, învățând continuu din performanțele anterioare ale campaniei. Astfel, îți oferă sugestii din ce în ce mai relevante și eficiente. Este o formă de colaborare om-mașină care redefinește ce înseamnă performanță în publicitatea online. Viitorul reclamelor e deja aici Cu aceste inovații, Google nu doar că face publicitatea online mai eficientă, ci și mai umană. Reclamele nu mai sunt văzute ca întreruperi enervante, ci ca ajutoare utile în procesul de descoperire. Este un model win-win: consumatorii primesc informații relevante la momentul potrivit, iar firmele beneficiază de conversii mai bune și costuri optimizate. Dacă ai o afacere sau te ocupi de promovare, acum e momentul să profiți de noile instrumente oferite de Google. Inteligența artificială nu mai este un lux sau un concept futurist – este aici, pregătită să îți transforme complet modul în care comunici cu publicul tău. Într-o lume în care atenția e tot mai greu de câștigat, exact aceste soluții inteligente pot face diferența dintre o campanie reușită și una ignorată.
Google dă lovitura pe video cu Veo 3: AI-ul care transformă ideile în imagini, acum în 73 de țări
Veo 3, noul generator video bazat pe inteligență artificială de la Google, este disponibil oficial în 73 de țări, într-o mișcare ce consolidează ambițiile gigantului tech de a domina spațiul conținutului generativ. Lansarea la scară largă vine cu o integrare profundă în aplicațiile Gemini și Flow, transformând astfel platforma într-un instrument versatil, capabil să răspundă atât cerințelor creatorilor de conținut profesioniști, cât și celor aflați la început de drum. Dincolo de hype-ul din jurul AI-ului, Google pare că a înțeles perfect ce vrea publicul: viteză, accesibilitate și calitate. Veo 3 promite toate acestea și le oferă în pachete diferențiate, în funcție de cât ești dispus să investești. Unul dintre cele mai importante atuuri ale Veo 3 este integrarea nativă cu restul aplicațiilor Google bazate pe inteligență artificială. Vei putea folosi generatorul video direct din aplicația mobilă Gemini sau din platforma Flow, creată special pentru proiecte video AI. Această integrare permite o continuitate firească între procesul de creație și publicare, mai ales pentru cei care lucrează din mers sau de pe dispozitive diferite. Abonații planului Google AI Ultra (249,99 dolari pe lună) beneficiază de acces complet în Flow și pot genera videoclipuri de calitate înaltă fără limitări, fie de pe desktop, fie din aplicația mobilă. În schimb, planul Pro oferă 10 videoclipuri pe lună și acces restrâns în Flow, dar păstrează funcționalitatea de bază în Gemini. Cu alte cuvinte, Google a creat o ierarhie clară: cine plătește mai mult, primește putere de procesare și libertate creativă sporită. Mai important decât prețurile, însă, este modul în care Veo 3 reușește să se adapteze nevoilor publicului: creatorii ocazionali nu sunt excluși, dar nici răsfățați, în timp ce profesioniștii au la dispoziție unelte solide, direct din ecosistemul Google. Siguranță și responsabilitate: AI-ul creativ cu limite Într-o perioadă în care dezinformarea alimentată de AI devine o problemă globală, Google nu riscă reputația Veo 3. Fiecare videoclip generat de AI este marcat prin SynthID – o semnătură digitală invizibilă, detectabilă doar prin analiză forensică – sau prin watermark-uri vizibile. Excepția o fac doar utilizatorii planului Ultra în Flow, unde marcajele lipsesc. Această abordare arată că Google încearcă să balanseze libertatea creativă cu responsabilitatea socială. Nu e vorba doar de performanța tehnică, ci și de o etică a utilizării. În contextul alegerilor globale, al manipulării prin deepfakes și al proliferării conținutului fals, astfel de măsuri pot deveni un standard în industrie. În plus, expansiunea rapidă a Veo 3 în 73 de țări nu este doar o mișcare strategică, ci și un test major pentru cât de bine poate funcționa un astfel de produs AI la scară largă. Google nu pare să se teamă de provocări, ci dimpotrivă, ridică ștacheta în fața concurenței directe – cum ar fi Sora de la OpenAI. De la creator casual la studio profesional: un AI care scalează natural Una dintre reușitele evidente ale lui Veo 3 este modularitatea: aceeași unealtă poate fi folosită de un vlogger care editează din metrou sau de un studio care produce reclame cinematografice. Asta e posibil tocmai datorită modului în care Google a gândit infrastructura – de la suportul în cloud, la integrarea cu alte aplicații și până la opțiunile de personalizare vizuală. Faptul că AI-ul poate genera videoclipuri direct din instrucțiuni text, adaptându-se rapid la cerințe și stiluri vizuale diferite, îl face extrem de atractiv. Mai ales în era TikTok, Reels sau YouTube Shorts, unde viteza de producție și calitatea pot face diferența între viral și irelevant. În același timp, Google îți oferă o platformă unde poți începe simplu, cu câteva comenzi în Gemini, și ajunge până la proiecte de complexitate mare, în Flow. Nu mai e nevoie de echipe mari, softuri costisitoare sau ore întregi de editare. Doar o idee, câteva cuvinte bine alese și un AI antrenat să transforme conceptele în imagini. Veo 3 nu este doar un nou jucător pe piața AI video, ci pare să fie începutul unei revoluții în modul în care producem și consumăm conținut vizual. Prin expansiunea globală și integrarea cu întreg ecosistemul Google, compania oferă un instrument care poate schimba regulile jocului – nu doar în entertainment, ci și în educație, publicitate, jurnalism sau branding personal. Dacă vrei să fii în pas cu viitorul, acum e momentul să experimentezi.
Google luptă să nu fie destructurată: riscă să piardă Chrome și controlul global asupra căutărilor online
Gigantul american Google se află în fața uneia dintre cele mai dure confruntări juridice din istoria sa. După ce a fost găsit vinovat de practici anticoncurențiale pe piața motoarelor de căutare online, compania din Mountain View încearcă să evite o măsură extremă: destructurarea parțială a imperiului său digital. Într-o ultimă pledoarie susținută pe 30 mai în fața unui judecător federal din Washington, reprezentanții Google au încercat să convingă instanța că o decizie radicală ar putea avea efecte nedorite, atât pentru consumatori, cât și pentru ecosistemul tehnologic global. Procesul este rezultatul unei anchete de amploare declanșate de Departamentul Justiției din SUA, care acuză Google că a abuzat de poziția sa dominantă pentru a-și consolida monopolul pe piața căutărilor online. Printre măsurile cerute de autorități se numără separarea forțată a browserului Chrome de companie, interzicerea acordurilor de exclusivitate cu producători de telefoane mobile și obligarea Google să partajeze datele utilizate pentru generarea rezultatelor din motorul său de căutare. Guvernul american cere o despărțire forțată de Chrome și sfârșitul înțelegerilor cu Apple În centrul litigiului se află strategia prin care Google și-a asigurat poziția privilegiată de motor de căutare implicit pe majoritatea dispozitivelor mobile. Departamentul de Justiție a dezvăluit că Google plătește anual peste 20 de miliarde de dolari către Apple pentru ca motorul său de căutare să fie instalat implicit pe iPhone-uri. Această practică, spun autoritățile, limitează drastic șansele competitorilor de a câștiga cotă de piață și îngrădește libertatea de alegere a utilizatorilor. Procurorii guvernamentali au susținut că Apple a cerut în mod repetat o flexibilitate mai mare, dar Google a refuzat categoric: „Fără instalare implicită, nu există partajare de venituri”, a declarat avocatul guvernului, David Dahlquist, citând documente din dosar. În aceste condiții, guvernul american cere judecătorului Amit Mehta să impună măsuri clare care să deschidă competiția: interzicerea acordurilor de exclusivitate, decuplarea serviciilor-cheie, precum Chrome, și deschiderea ecosistemului pentru competitori mai mici. Google vine cu măsuri de compromis, dar miza e uriașă În replică, Google a propus soluții mai puțin drastice, precum posibilitatea ca producătorii de telefoane să instaleze magazinul Google Play fără obligația de a include și Chrome sau motorul de căutare. Compania susține că aceste concesii ar menține echilibrul în ecosistemul Android fără a afecta radical funcționalitatea serviciilor. Pentru Google, miza acestui proces depășește granițele pieței americane. Divizia de căutare este una dintre cele mai profitabile ale companiei, iar amenințarea unei destructurări planează într-un moment în care Google se confruntă deja cu presiuni semnificative din partea noilor generații de asistenți AI, precum ChatGPT sau Perplexity, care propun alternative la căutarea clasică pe internet. Judecătorul Amit Mehta a declarat compania vinovată de monopol încă din august 2023, iar audierile finale din această lună sunt menite să stabilească dimensiunea și natura sancțiunilor. Decizia finală este așteptată până în luna august 2025 și ar putea deveni un precedent istoric în reglementarea marilor platforme tehnologice.