Minerii din Târgu-Jiu protestează în fața Guvernului. Cei 1000 de manifestanți își exprimă revolta față de concedierile anunțate
Aproximativ o mie de mineri de la Complexul Energetic Oltenia protestează astăzi în fața Guvernului. Oamenii au venit la București pentru a-și striga nemulțumirile legate de viitorul lor profesional și de lipsa unui contract colectiv de muncă. Manifestația este autorizată până la ora 17:00 și adună angajați de la exploatările din Rovinari și Turceni, dar și susținători din Capitală. UPDATE 3. Un alt miner, prezent la protest, a declarat că principala nemulțumire o reprezintă concedierea celor 1800 de angajați, dar și faptul că șefii C.E. Oltenia susțin că nu au bani pentru salariile personalului rămas. „În primul rând, după ce vor pleca cei 1800 de salariați din minerit vor rămâne foarte puțini. Și din punctul nostru de vedere, noul contract pentru care ei zic că n-au buget, n-au nimic. Aceasta e a doua oară când venim la București. Nu ne ascultă nimeni, nici conducerea noastră de la CEO. Nu cerem să ni se mărească salariile, ci să ne ție locurile de muncă”, a afirmat protestatarul. UPDATE 2: Nelu Roșca, președintele sindicatului liber Cariera Roșuța, din Gorj a declarat, în exclusivitate, pentru Gândul că statul datorează companiei C.E. Oltenia 182 de milioane de euro. „Ne datorează din 2023, 182 de milioane de euro aport de capital. Avem o tranșă restantă de anul trecut de 430 de milioane, care, culmea, nici anul ăsta n-au fost trecuți în bugetul Ministerul Energiei pentru a fi acordați acestei companii. Am avut în derulare un program de reorganizare și restructurare în care în conținutul său aveam identificare a unui mecanism de compensare pentru acoperirea plății certificatelor de carbon, lucru pe care domnii politicieni n-au dorit să-l facă și nu doresc. Vor să ne țină ca monedă de schimb, trecându-ne în PNNR. Acești guvernanți ne-au condamnat și ne condamnă în continuare pe români la disperare și la sclavie. Grija și preocuparea lor este să adune bani din cârca minerilor și a românilor, ca să dea străinilor. Pentru că în felul ăștia arată zlugărnicia față de șefii lor din Uniunea Europeană”, a declarat liderul sindical. UPDATE 1. Aproximativ 1000 de protestatari s-au strâns în fața Guvernului, pentru a-și exprimă revolta față de reducerea de personal anunțată de conducerea CE Oltenia. Printre mesajele de pe pancartele acestora se regăsesc: „Condamnați Gorjul la moarte economică”, „Restructurare responsabilă, nu închidere. Salvați CEO”, „Gorjul trăiește prin C.E. Oltenia”. Manifestanții solicită suspendarea deciziei de concediere pentru cei 1.800 de angajați și reevaluarea planului de restructurare în raport cu noile orientări europene privind tranziția energetică. Știrea inițială Principala teamă a minerilor este pierderea locurilor de muncă. Situația este urgentă pentru aproximativ 1.800 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia care au contracte pe perioadă determinată. Pentru aceștia, data de 1 aprilie ar putea reprezenta ultima zi de muncă, dacă autoritățile nu găsesc o soluție rapidă. Reprezentanții companiei admit că negocierile pentru noul contract sunt blocate în acest moment din cauza lipsei bugetului. Protestatarii solicită premierului Ilie Bolojan să renegocieze condițiile asumate prin PNRR cu Comisia Europeană. Minerii cer ca planul de închidere definitivă a activității miniere, stabilit pentru anul 2030, să fie revizuit. Mii de angajați riscă să rămână pe drumuri de la 1 aprilie Protestul de astăzi din fața Guvernului este punctul culminant al unor tensiuni care durează de mai bine de două săptămâni în județul Gorj. După ce au ieșit zile la rând în stradă pentru a protesta față de concedierile pregătite și au cerut demiterea conducerii, dar și a Consiliului de Supraveghere a companiei de stat, aproximativ 1000 de mineri au venit la București pentru a cere salvarea locurilor de muncă și renegocierea planului de închidere a CE Oltenia. Conflictul a izbucnit după ce conducerea companiei a început să trimită primele decizii de concediere pentru salariații angajați pe perioadă determinată. Miza imediată a protestului este soarta a aproximativ 1.800 de angajați. Aceștia au fost încadrați în ultimii ani pe perioadă determinată, cu promisiunea că vor fi păstrați în sistem. Totuși, un memorandum guvernamental adoptat recent prevede eliminarea acestor posturi pentru a reduce cheltuielile companiei. Primele contracte încetează oficial pe 1 aprilie, iar restul pe 1 mai. În timp ce sindicatele și unii primari din Gorj acuză Guvernul Bolojan de lipsă de soluții, partidele aflate la putere și cele din opoziție își aruncă reciproc vina pentru semnarea planurilor de închidere a mineritului. Protestatarii avertizează că, fără o intervenție directă a premierului Ilie Bolojan la Comisia Europeană, regiunea Gorjului se va confrunta cu un dezastru economic total după anul 2030. AUTORUL RECOMANDĂ: Minerii au protestat în fața Guvernului. Muncitorii au reclamat probleme majore la Complexul Energetic Oltenia și au strigat „Demisia” Angajații CE Oltenia intră în greva foamei. 1.500 de mineri riscă să rămână pe drumuri de la 1 aprilie Culisele protestelor de la Târgu Jiu. Acuzații grave la adresa PNL și USR: „S-au cățărat pe suferința oamenilor, în ajunul sărbătorilor pascale!” Rădăcinile scandalului „CE Oltenia”, adânc înfipte în mandatul lui Virgil Popescu, ex-ministru liberal al Energiei
Anul cultural Constantin Brâncuși se deschide chiar acasă la marele sculptor
Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu deschide joi seria evenimentelor dedicate Anului Brâncuși cu expoziția „Monochrome. There is so much grey to every story”. Lucrările sunt semnate de artistul Petru Lucaci, profesor la Universitatea Națională de Artă din București și președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Start evenimentelor din 2026 Expoziția deschide un amplu program de proiecte culturale, educaționale și expoziționale pregătite de Muzeul Național „Constantin Brâncuși” pentru anul 2026, declarat oficial Anul Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea sculptorului. Acțiunea este realizată în cadrul parteneriatului instituțional dintre Muzeul Național „Constantin Brâncuși” și Centrul de Excelență în Studiul Imaginii – CESI din cadrul Universității București. „Proiectul aduce în atenția publicului o selecție de lucrări realizate în ultimii ani, construite pe un limbaj vizual concentrat și sobru, care pune accent pe reducerea imaginii, pe material și pe forța expresivă a formelor simple”, a explicat Denisa Șuță, directorul Muzeului Național Constantin Brâncuși. Echipa curatorială Curatorul expoziției este Ana Negoiță, lector doctor în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii al Universității București, iar din echipa curatorială fac parte Ruxandra Barna, Corina Dutu și Maria Mariniță. Expoziția din Târgu Jiu este deschisă publicului până în data de 17 februarie 2026.
România va putea relua exploatarea grafitului din Gorj/ Miruță: Va aduce locuri de muncă, dezvoltare economică și mândrie pentru români
Ministrul Economiei, Radu Miruță, anunță că statul român rămâne beneficiarul licenței, iar România va putea relua exploatarea grafitului de la Baia de Fier din Gorj. „Am semnat astăzi hotărârea de Guvern prin care România primește licența pentru exploatarea grafitului din Gorj. Nu pleacă în mâini străine. Va aduce locuri de muncă, dezvoltare și mândrie pentru gorjeni”, anunță Miruță. „Un mineral extrem de valoros, căutat în întreaga lume, rămâne în proprietatea României și va produce valoare economiei noastre. Am luptat pentru acest grafit înainte de a fi ministru, iar astăzi, la o lună și jumătate de la preluarea mandatului, m-am asigurat că această resursă unică va fi valorificată în interesul României. Va aduce locuri de muncă, dezvoltare economică și mândrie pentru români. Am avut grijă de ceea ce este al nostru”, a declarat ministrul Economiei. Grafenul, care se obține prin exfolierea grafitului, este considerat mineralul minune, fiind folosit în mai multe industrii: microelectronică, energetică, aerospațială. „În anii 2000, la Baia de Fier se exploatau 40.000 de tone de grafit anual. Acum, liderul exploatării de grafit în Europa este Norvegia, care procesează 10.000 de tone de grafit anual. Deci, de patru ori mai mult se poate face în România. În plus, grafitul românesc are o calitate fantastică, având o puritate de 98%”, se arată într-un comunicat. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Ministrul Economiei: România va putea relua exploatarea grafitului din Gorj
„Un mineral extrem de valoros, căutat în întreaga lume, rămâne în proprietatea României și va produce valoare economiei noastre. Am luptat pentru acest grafit înainte de a fi ministru, iar astăzi, la o lună și jumătate de la preluarea mandatului, m-am asigurat că această resursă unică va fi valorificată în interesul României. Va aduce locuri de muncă, dezvoltare economică și mândrie pentru români. Am avut grijă de ceea ce este al nostru”, a declarat ministrul Economiei. Licența veche de exploatare expira și, în cazul neprelungirii, exista riscul pierderii ei. „Am semnat astăzi hotărârea de Guvern prin care România primește licența pentru exploatarea grafitului din Gorj. Nu pleacă în mâini străine”, a spus Radu Miruță. Grafenul, care se obține prin exfolierea grafitului, este considerat mineralul minune, fiind folosit în mai multe industrii: microelectronică, energetică, aerospațială. „În anii 2000, la Baia de Fier se exploatau 40.000 de tone de grafit anual. Acum, liderul exploatării de grafit în Europa este Norvegia, care procesează 10.000 de tone de grafit anual. Deci, de patru ori mai mult se poate face în România. În plus, grafitul românesc are o calitate fantastică, având o puritate de 98%”, se arată într-un comunicat al USR, formațiune din care face parte ministrul Economiei.