Avertismentul unui nutriționist: Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă
Avertismentul a fost lansat de Mihaela Bilic. „Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă. De multe ori nu conștientizăm felul în care mâncarea intră în contact cu corpul nostru. Mestecam alimentele, le îndesăm în stomac și apoi ne culcăm pe-o ureche, are el grijă intestinul să le fragmenteze și ficatul să le proceseze! Lucrurile sunt mai simple…sau mai complicate de atât”, a scris Bilic pe Facebook. Ea a explicat ce efecte produc zahărul și proteinele asupra corpului uman. „Pentru amidon/zahăr ruta e rapidă: în intestin sunt desfăcute în fragmente mici de glucoză (cu efort minim și fără intervenția enzimelor de digestie) care trec direct în sânge și de aici direct la toate celulele din corp; în ficat ajunge doar excesul de glucoză, care va fi transformat în grăsime de rezervă! Cu proteinele e mai complicat: e nevoie de prezența enzimelor din ficat și pancreas care să desfacă proteinele în aminoacizi pe care ficatul îi va metaboliza și din care se construiesc celule noi”, a transmis Mihaela Bilic. Ce spune Bilic despre grăsimi Grăsimile nu pot fi asimilate în sânge, a avertizat Bilic. „Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli”, a adăugat Bilic. Sfatul lui Bilic Concluzia aparține nutriționistului. „Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun…vă recomand, din inimă!”, a precizat Mihaela Bilic. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât la nivel mondial, cât și în România.
Simptomul surprinzător care trădează dependența de zahăr
Dacă o persoană nu se simte niciodată cu adevărat săturată după ce mănâncă și adesea îi vine foame la scurt timp după masă, s-ar putea să consume prea mult zahăr. Se întâmplă pentru că excesul de zahăr adăugat perturbă semnalele naturale de foame și sațietate ale organismului, scrie Today. Aproximativ 30% dintre adulți consumă cel puțin 15% din caloriile zilnice din zaharuri adăugate, depășind cu mult recomandările specialiștilor. American Heart Association le recomandă bărbaților maxim 9 lingurițe de zahăr adăugat pe zi (36 grame), iar femeilor doar 6 lingurițe (25 grame). Ghidul alimentar american permite maxim 12 lingurițe într-o dietă de 2.000 de calorii. Un studiu pe 16 femei a demonstrat efectul: grupul care a consumat băuturi zaharoase la micul dejun a raportat mai multă foame între mese și a mâncat mai mult la prânz decât grupul cu consum redus de zahăr. Alimentele bogate în grăsimi și zahăr cauzează foame Cercetările arată că alimentele bogate în grăsimi și zahăr cresc semnalele de foame, reducând în același timp semnalele de sațietate. Cu alte cuvinte, zahărul interferează cu capacitatea naturală a organismului de a regla apetitul. Această perturbare duce la consumul unui număr mai mare de calorii pe parcursul zilei și poate cauza creșterea în greutate.Pe termen lung, consumul excesiv de zahăr are efecte și mai grave. O analiză din 2023 pe peste 8.000 de studii a stabilit că un consum ridicat de zahăr era asociat cu un risc crescut pentru 45 de afecțiuni, inclusiv hipertensiune, boli coronariene, cancer și deces prematur. Zahărul se ascunde și în alimente neașteptate: pâine, cereale, lapte vegetal, batoane energetice, iaurt, supe, sosuri pentru salate și condimente. Deși fiecare produs conține puțin, consumul unei varietăți de astfel de alimente crește rapid aportul total. Pentru a reduce consumul, specialiștii recomandă citirea atentă a etichetelor, căutarea surselor ascunse și alegerea alternativelor cu mai puțin zahăr. Zahărul poate apărea pe etichete sub multe nume: sirop de arțar, melasă, miere, sirop de orez brun, sirop de porumb cu fructoză sau nectar de agave. Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea zahărului adăugat la mai puțin de 5% din aportul energetic zilnic pentru a reduce riscurile pentru sănătate.