Unt sau margarină? Specialiștii spun care este alegerea mai sănătoasă
Untul și margarina se găsesc în aproape orice bucătărie, dar sunt fabricate complet diferit. Nutriționiști explică diferențele nutriționale și care produs ar trebui ales. Untul și margarina se găsesc des unul lângă altul în magazine, dar au origini diferite. Untul este un produs lactat, obținut prin baterea smântânii până când grăsimea se separă de partea lichidă, formând în final unt solid. Întrucât provine din grăsime animală, untul conține în mod natural colesterol și are, în general, un conținut mai ridicat de grăsimi saturate, conform USA Today. Margarina a fost dezvoltată inițial ca o alternativă mai ieftină la unt. Spre diferență de unt, margarina este fabricată din uleiuri vegetale solidificate prin procesare, precum cele de soia, rapiță, floarea-soarelui, palmier sau măsline. Producătorii amestecă aceste uleiuri cu apă și alte ingrediente, pentru a obține o textură similară untului. Datorită acestor ingrediente, margarina are, în general, un conținut mai ridicat de grăsimi nesaturate. Care sunt dezavantajele fiecărui produs Untul tradițional conține o cantitate substanțială de grăsimi saturate, care pot crește nivelul colesterolului LDL atunci când sunt consumate în exces. Grăsimile saturate au fost asociate și cu un risc cardiovascular crescut și cu acumularea de plăci arteriale. Multe margarine moderne conțin, în schimb, mai multe grăsimi nesaturate, asociate cu o sănătate cardiacă mai bună. Din acest motiv, organizații de specialitate recomandă, în general, înlocuirea alimentelor bogate în grăsimi saturate cu altele care conțin mai multe grăsimi nesaturate. Margarina poate ridica, totuși, alte îngrijorări, legate de nivelul de procesare și de aditivii folosiți pentru a obține textura și stabilitatea la depozitare. Atât untul, cât și margarina au aproximativ 100 de calorii pe lingură, motiv pentru care ambele pot contribui la o creștere în greutate, dacă sunt consumate în exces. Ce nutrienți conține fiecare aliment Untul conține în mod natural vitamina A, care susține sănătatea vederii, a pielii și a sistemului imunitar. Conține și vitamina D, importantă pentru sănătatea oaselor, precum și riboflavină, care ajută organismul să transforme alimentele în energie. Untul mai are și cantități mici de vitamina E și vitamina K, importante pentru protecția antioxidantă și pentru coagularea normală a sângelui. Conține, de asemenea, butirat, o substanță studiată pentru posibilele beneficii asupra sănătății intestinale. Margarina conține în mod natural acizi grași esențiali, importanți pentru funcționarea celulelor. Unele variante de margarină sunt îmbogățite și cu vitaminele A și D, utile pentru sănătatea oaselor și a sistemului imunitar. Care ar trebui să fie alegerea ta Dacă margarina este mai sănătoasă decât untul depinde, în mare măsură, de produsul ales și de obiectivele de sănătate ale fiecărei persoane. Nu există un răspuns universal valabil la această întrebare, potrivit specialiștilor. Pentru persoanele preocupate de sănătatea inimii, o margarină moale, preparată din uleiuri vegetale nesaturate, poate fi o opțiune mai bună decât untul. Pentru cei care preferă alimentele minim procesate, cantități moderate de unt se pot integra fără probleme într-o dietă echilibrată. Alegerea tipului potrivit de produs și folosirea lui în cantități rezonabile contează, în final, mai mult decât etichetarea untului sau a margarinei ca fiind „mai bune”.
Avertismentul unui nutriționist: Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă
Avertismentul a fost lansat de Mihaela Bilic. „Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă. De multe ori nu conștientizăm felul în care mâncarea intră în contact cu corpul nostru. Mestecam alimentele, le îndesăm în stomac și apoi ne culcăm pe-o ureche, are el grijă intestinul să le fragmenteze și ficatul să le proceseze! Lucrurile sunt mai simple…sau mai complicate de atât”, a scris Bilic pe Facebook. Ea a explicat ce efecte produc zahărul și proteinele asupra corpului uman. „Pentru amidon/zahăr ruta e rapidă: în intestin sunt desfăcute în fragmente mici de glucoză (cu efort minim și fără intervenția enzimelor de digestie) care trec direct în sânge și de aici direct la toate celulele din corp; în ficat ajunge doar excesul de glucoză, care va fi transformat în grăsime de rezervă! Cu proteinele e mai complicat: e nevoie de prezența enzimelor din ficat și pancreas care să desfacă proteinele în aminoacizi pe care ficatul îi va metaboliza și din care se construiesc celule noi”, a transmis Mihaela Bilic. Ce spune Bilic despre grăsimi Grăsimile nu pot fi asimilate în sânge, a avertizat Bilic. „Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli”, a adăugat Bilic. Sfatul lui Bilic Concluzia aparține nutriționistului. „Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun…vă recomand, din inimă!”, a precizat Mihaela Bilic. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât la nivel mondial, cât și în România.
Simptomul surprinzător care trădează dependența de zahăr
Dacă o persoană nu se simte niciodată cu adevărat săturată după ce mănâncă și adesea îi vine foame la scurt timp după masă, s-ar putea să consume prea mult zahăr. Se întâmplă pentru că excesul de zahăr adăugat perturbă semnalele naturale de foame și sațietate ale organismului, scrie Today. Aproximativ 30% dintre adulți consumă cel puțin 15% din caloriile zilnice din zaharuri adăugate, depășind cu mult recomandările specialiștilor. American Heart Association le recomandă bărbaților maxim 9 lingurițe de zahăr adăugat pe zi (36 grame), iar femeilor doar 6 lingurițe (25 grame). Ghidul alimentar american permite maxim 12 lingurițe într-o dietă de 2.000 de calorii. Un studiu pe 16 femei a demonstrat efectul: grupul care a consumat băuturi zaharoase la micul dejun a raportat mai multă foame între mese și a mâncat mai mult la prânz decât grupul cu consum redus de zahăr. Alimentele bogate în grăsimi și zahăr cauzează foame Cercetările arată că alimentele bogate în grăsimi și zahăr cresc semnalele de foame, reducând în același timp semnalele de sațietate. Cu alte cuvinte, zahărul interferează cu capacitatea naturală a organismului de a regla apetitul. Această perturbare duce la consumul unui număr mai mare de calorii pe parcursul zilei și poate cauza creșterea în greutate.Pe termen lung, consumul excesiv de zahăr are efecte și mai grave. O analiză din 2023 pe peste 8.000 de studii a stabilit că un consum ridicat de zahăr era asociat cu un risc crescut pentru 45 de afecțiuni, inclusiv hipertensiune, boli coronariene, cancer și deces prematur. Zahărul se ascunde și în alimente neașteptate: pâine, cereale, lapte vegetal, batoane energetice, iaurt, supe, sosuri pentru salate și condimente. Deși fiecare produs conține puțin, consumul unei varietăți de astfel de alimente crește rapid aportul total. Pentru a reduce consumul, specialiștii recomandă citirea atentă a etichetelor, căutarea surselor ascunse și alegerea alternativelor cu mai puțin zahăr. Zahărul poate apărea pe etichete sub multe nume: sirop de arțar, melasă, miere, sirop de orez brun, sirop de porumb cu fructoză sau nectar de agave. Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea zahărului adăugat la mai puțin de 5% din aportul energetic zilnic pentru a reduce riscurile pentru sănătate.