Grecia declară stare de urgență hidrologică în Atena și insulele Patmos și Leros
Această măsură, anunțată de Ministerul Mediului, urmărește accelerarea lucrărilor de infrastructură hidraulică și prevenirea crizei apei în zonele afectate. Potrivit companiei locale de apă și canalizare EYDAP, precipitațiile anuale au scăzut cu aproximativ 25%, în timp ce evaporarea a crescut cu 15% și consumul de apă a urcat cu circa 6% comparativ cu 2022. Rezervele de apă din zona metropolitană a Atenei sunt în prezent de aproximativ 400 de milioane de metri cubi, față de un consum anual de circa 250 de milioane de metri cubi, a declarat ministrul grec pentru Mediu și Energie, Stavors Papastavrou. Ministrul a subliniat că deciziile privind gestionarea apei nu mai pot fi amânate și a menționat că zonele turistice necesită o planificare mai atentă pentru a evita situații critice pe timpul verii. Grecia se confruntă cu o secetă persistentă, comparabilă cu criza din 1988-1994. Guvernul elen a anunțat un plan de investiții de 2,5 miliarde de euro pentru infrastructură hidraulică pe următorul deceniu, inclusiv deturnarea a doi afluenți ai râului Aheloos și proiecte de foraj și desalinizare. Proiectul pentru afluenții râului Aheloos, evaluat la 500 de milioane de euro, trebuie finalizat până în 2029. În prezent, peste 150 de proiecte în valoare de peste 320 de milioane de euro sunt în derulare pe peste 40 de insule, potrivit Ministerului Mediului. Autoritățile nu au impus restricții asupra consumului de apă până în acest moment, dar accentuează importanța implementării rapide a proiectelor critice pentru a evita penuria. Această stare de urgență hidrologică reflectă gravitatea crizei apei în Grecia și necesitatea unei planificări eficiente a resurselor.
Tânăra jucătoare de tenis din România care a spus sper să nu reprezint altă țară a dat lovitura în Grecia!
Bianca Bărbulescu, tânăra jucătoare de tenis din România în vârstă de 22 de ani, a cucerit turneul de la Heraklion (Grecia), în proba de dublu, alături de bulgăroaica Rositsa Dencheva (18 ani). Bianca Bărbulescu mai avea în palmares un singur trofeu în circuitul de tenis profesionist, obținut tot la dublu, în luna mai, dar într-un turneu mai slab cotat, de 15.ooo de dolari, desfășurat la București. Bianca a triumfat sâmbătă în cadrul unei competiții cu premii în valoare totală de 30.000 de dolari, la Heraklion, după ce a beneficiat de retragerea adversarelor din finală, Laura Svatikova (Slovacia) și Draginja Vukovic (Serbia). Bianca Bărbulescu și Rositsa Dencheva au câștigat turneul de la Heraklion, desfășurat pe zgură, în proba de dublu, în condițiile în care au evoluat pentru prima oară împreună. Ținând cont că adversarele din finală nu s-au mai prezentat, adevăratul meci pentru trofeu a avut loc în semifinale, când Bianca și Rositsa au trecut dramatic de Anna Hertel (Polonia) și Eva Marie Voracek (Germania), scor 3-6, 6-3, 10-3. Bianca Bărbulescu se pregătește la Academia lui Florin Mergea din Târgu Jiu, iar fostul tenismen a ținut să-i aprecieze reușita: „Felicitări, Bianca Bărbulescu, pentru locul 1 la dublu la W35 Heraklion, împreună cu Rosita Dencheva! Tenisul continuă să crească la FMTA, iar voi sunteți parte din poveste!”, a scris Mergea pe Facebook. Bianca Bărbulesc a tras un semnal de alarmă: „Sper că nu voi fi nevoită să reprezint altă țară” Bianca a fost considerată cea mai talentată junioară a României, însă, asemenea multor tinere jucătoare din țară, a resimțit din plin povara financiară a deplasărilor la turnee. Într-un interviu pentru ProSport, Bărbulescu spera să nu fie nevoită să urmeze drumul Biancăi Andreescu și să reprezinte o altă țară, doar din cauza lipsurilor materiale. „Sunt într-adevăr juniori din alte țări care au mai multe posibilități sau primesc sponsorizări și invitații la turnee importante. În România se întâmplă foarte rar asta. Deocamdată nu ne-am gândit la varianta de a ne muta în străinatate, dar sper că nu va fi nevoie. Voi munci zilnic pentru asta și aș vrea să ajung cunoscută de aici, sa reprezint Romania în Fed Cup, nu o altă țară”, spunea Bianca Bărbulescu. Bianca le-a mulțumit celor care au ajutat-o cu ce au putut: „Este un subiect destul de sensibil pt mine. Din păcate, fondurile familiei sunt limitate și se fac eforturi mari, iar fără susținerea clubului Elite Târgu Jiu nu aș fi ajuns până aici, pentru că nu m-aș fi putut pregăti la standardele pe care mi le-a oferit. Clubul mi-a pus la dispoziție teren de antrenament, consumabile și antrenori, prin legitimarea mea. Partea cea mai costisitoare și greu de acoperit este însă deplasarea la concursuri în afara țării. Până acum, au mai fost oameni care m-au ajutat cu ce au putut când am călatorit la turnee, așa că vreau să le mulțumesc”, a conchis Bianca Bărbulescu.
Ce a provocat cele 25.000 de cutremure din Santorini. Oamenii de știință au descoperit cauza
Valul de cutremure a fost declanșat de o rocă topită care a pompat timp de trei luni printr-un canal subteran. Cercetătorii au folosit fizica și inteligența artificială pentru a determina cauza exactă a celor 25.000 de cutremure. Fiecare seism a fost transformat într-un senzor virtual, iar AI a analizat tiparele asociate, notează BBC. Dr. Stephen Hicks de la UCL spune că această combinație între fizică și învățare automată ar putea ajuta la previzionarea erupțiilor vulcanice. Cercetătorii și-au publicat descoperirile în revista Science. Cutremure în Santorini: Ce s-a întâmplat Activitatea seismică a început în ianuarie 2025 sub insulele grecești Santorini, Amorgos și Anafi. Insulele au înregistrat zeci de mii de cutremure, multe cu magnitudine peste 5,0. Mulți turiști au fugit din Santorini. Localnicii s-au temut că vulcanul subacvatic din apropiere, Kolumbo, ar putea erupe. Alții au crezut că cele 25.000 de cutremure sunt preludiul unui seism mai mare. În 1956, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,7 a lovit aceeași regiune. Frica localnicilor era justificată de această amintire. Harta 3D Oamenii de știință au creat o hartă 3D a Pământului în jurul Santorini. Au cartografiat modelele în evoluție ale activității seismice ale fiecărei tremurații. Au analizat mișcarea și tensiunea din scoarță. Acest lucru a dus la un model detaliat al roiului seismic care a durat luni de zile. Echipa a descoperit că evenimentul a fost determinat de mișcarea orizontală a magmei. Roca topită s-a deplasat de sub Santorini și vulcanul Kolumbo printr-un canal de 30 de kilometri. Magma topită Canalul se află la mai mult de 10 kilometri sub fundul mării. Volumul de magmă care s-a deplasat prin scoarță ar fi putut umple 200.000 de piscine olimpice. „Intruziunile de magmă” au spart straturile de rocă. Acest lucru a declanșat miile de cutremure înregistrate în Santorini. Anthony Lomax, autorul principal al studiului, explică: „Cutremurele acționează ca și cum am avea instrumente adânc în Pământ, care ne transmit ceva”. Cutremure în Santorini: Cum funcționează Oamenii de știință au analizat modelul pe care cele 25.000 de cutremure l-au format în modelul 3D al Pământului. Tiparele se potrivesc foarte bine cu ceea ce se așteaptă de la magma care se mișcă orizontal. Magma s-a deplasat pe o distanță de aproximativ 20 de kilometri în plan orizontal prin scoarța terestră. Fiecare cutremur a furnizat informații despre această mișcare. Cercetătorii au folosit AI pentru a analiza datele. Inteligența artificială a identificat tipare pe care analiza tradițională le-ar fi ratat. S-a terminat? Deocamdată, activitatea seismică din Santorini s-a terminat. „Magma a rămas destul de adânc – la mai mult de 8 kilometri adâncime – în scoarță”, explică dr. Hicks. Magma poate urca și erupe la suprafață în câteva ore sau zile. Dar deoarece activitatea s-a potolit acum, oamenii de știință sunt aproape siguri că topitura s-a blocat și s-a răcit adânc în scoarță. Totuși, vulcanii pot intra în faze prelungite de agitație care pot dura mulți ani. Activitatea vulcanică recentă din sud-vestul Islandei a demonstrat acest lucru. Previzionarea erupțiilor Utilizarea AI, în combinație cu fizica fundamentală, ar putea transforma capacitatea de a monitoriza și prevedea activitatea vulcanică. Acest lucru ar putea contribui la siguranța oamenilor din zonele seismice active. „În cele din urmă, acest lucru ar putea fi folosit ca instrument de prognozare”, explică dr. Hicks. Ori de câte ori apar cutremure, „acestea sunt date care pot fi folosite pentru a determina cauza cea mai probabilă”. Cercetătorii spun că metoda poate fi aplicată și în alte zone vulcanice. Fiecare roi de cutremure devine o oportunitate de a învăța mai multe despre comportamentul magmei.
Antikithera, paradisul în care poți începe o nouă viață. Ce stimulente oferă grecii pentru noii rezidenți
Antikithera, o mică insulă uitată în Marea Egee, caută să își repopuleze comunitatea. Cu doar 24 de locuitori permanenți și peisaje sălbatice, autoritățile oferă stimulente financiare pentru familiile tinere care aleg să se mute aici și să contribuie la viața insulei. Antikithera este una dintre cele mai puțin populate insule ale Greciei, cu dealuri abrupte, stânci calcaroase și plaje izolate. Suprafața sa este de doar 23 de kilometri pătrați, însă istoria sa se întinde până în 4000 î.Hr. Insula este renumită la nivel mondial pentru descoperirea Mecanismului din Antikythera, considerat primul computer” al Antichității, folosit pentru calcularea pozițiilor astronomice, publică Playtech. Viața pe insulă este simplă, dar liniștită. Există o singură cafenea care funcționează tot timpul anului și servește și ca magazin alimentar, precum și un hotel pentru vizitatorii curioși. Nu există alt loc pe pământ unde să găsești o liniște atât de profundă, spune Giannis Tzinakos, fost general al Forțelor Aeriene Grecești, stabilit pe insulă, potrivit express. Primarul Andreas Harhalakis subliniază nevoia de familii tinere și oameni cu meserii utile comunității: Avem nevoie de familii tinere, de copii care să umple din nou insula de viață”. Programul susținut de Biserica Ortodoxă Greacă oferă 500 de euro pe lună, timp de trei ani, familiilor care aleg să se mute pe insulă, echivalentul aproximativ al 18.000 de euro. Autoritățile încurajează persoanele care pot contribui direct la economia locală, cum ar fi pescarii, brutarii, cofetarii sau constructorii. După ani de lipsă de locuitori, școala de pe insulă și-a redeschis porțile în 2023, odată cu sosirea unor familii tinere, iar alte patru familii s-au mutat în același an, semn că inițiativa dă deja roade. Cum poți ajunge și ce trebuie să știi înainte de mutare Insula poate fi accesată doar cu feribotul, fie din insula vecină Kythira, fie din portul Kissamos, aflat în Creta. Locuințele pentru noii veniți sunt încă în construcție, iar înscrierile oficiale urmează să fie anunțate în curând, potrivit companiei imobiliare Elxis. Viața pe Antikithera oferă o combinație rară de liniște, peisaje sălbatice și oportunități de a contribui direct la revitalizarea unei comunități. Familiile care aleg să se mute aici vor avea parte nu doar de sprijin financiar, ci și de șansa de a trăi într-un adevărat colț de paradis grecesc, într-un loc încărcat de istorie și frumusețe naturală.
Italia, Spania, Grecia și Cipru vor primi sprijin pentru relocarea migranților
Comisia Europeană a anunțat marți că Italia, Spania, Grecia și Cipru trebuie să beneficieze de sprijin pentru transferul în alte state a cel puțin 30.000 de solicitanți de azil, pentru a reduce astfel „presiunea migratorie” asupra acestor patru țări, scrie POLITICO. Decizia vine acum ca o invitație de dezbatere pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, întrucât unele guverne se arată rezervate în privința primirii de migranți. Uniunea Europeană a aprobat în 2024 o reformă a politicii sale privind azilul și migrația, care urmează să intre în aplicare în scurt timp. Reforma are la bază un nou sistem de „solidaritate”, menit să sprijine țările mediteraneene considerate de Bruxelles ca fiind sub „presiune migratorie”. Restul statelor membre vor avea două opțiuni, adică fie să preia o parte dintre solicitanții de azil aflați acum în Italia, Spania, Grecia și Cipru, fie să ofere acestor țări un ajutor financiar de 20.000 de euro pentru fiecare migrant. Negocierile asupra acestei decizii au fost întârziate cu o lună, deoarece unele state au încercat să influențeze concluziile Comisiei. „Grecia și Cipru suportă o puternică presiune migratorie din cauza nivelului disproporționat al sosirilor în ultimul an”, a transmis marți executivul european într-un comunicat. „Spania și Italia suferă de asemenea o puternică presiune migratorie din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de salvare și de căutare pe mare în aceeași perioadă”, a mai declarat Comisia. Referitor la acest subiect, unele guverne ale țărilor europene au precizat deja că nu intenționează să primească solicitanți de azil și că se vor limita la contribuții financiare. Conform noului sistem, cel puțin 30.000 de migranți ar trebui „relocați” anual. Numărul final urmează să fie stabilit, iar decizia privind distribuția concretă trebuie adoptată până la sfârșitul anului
Şeful pazei de coastă din Grecia a fost trimis în judecată pentru naufragiul soldat cu sute de morţi
Procurorii din Grecia au decis trimiterea în judecată a actualului comandant al pazei de coastă, viceamiralul Tryfon Kontizas, împreună cu alţi trei ofiţeri de rang înalt, pentru moartea a sute de migranţi care se aflau la bordul unei ambarcaţiuni de pescuit scufundate în largul coastelor elene, în iunie 2023, potrivit BBC. Vasul Adriana, care transporta aproximativ 650 de persoane plecate din Libia spre Italia, s-a scufundat în apropiere de Pylos, după ce ar fi fost tractat greşit de o navă a pazei de coastă. Doar 104 oameni au supravieţuit, iar 82 de cadavre au fost recuperate. Procurorul curţii de apel maritime din Pireu a acuzat ofiţerii de „ucidere din culpă în ape internaţionale, dar aflate în zona de salvare a Greciei”, precum şi de „neglijenţă în îndeplinirea obligaţiei legale de a salva persoane aflate în pericol”. Iniţial, şeful pazei de coastă şi alţi trei ofiţeri fuseseră exoneraţi de responsabilitate, însă decizia a fost contestată de avocaţii supravieţuitorilor şi ai familiilor victimelor. În urma acestei contestaţii, procurorii au dispus începerea urmăririi penale şi pentru aceştia. Guvernul grec a susţinut constant că nu a existat nicio acţiune greşită din partea pazei de coastă şi că ţara „respectă pe deplin drepturile omului”, menţionând că, în ultimul deceniu, Grecia a salvat peste 250.000 de persoane aflate în pericol pe mare.
Prima țară din Uniunea Europeană care va introduce ziua de lucru de 13 ore
Muncitorii din fabrici, casierii și personalul hotelier din Grecia ar putea să lucreze mai mult în curând. Țara urmează să devină primul stat membru din UE care introduce oficial o zi de lucru de 13 ore pentru sectorul privat. Parlamentul urmează să voteze miercuri legea, în contextul unor manifestații planificate la nivel național. În ciuda opoziției, se preconizează că proiectul de lege va fi adoptat cu ușurință, cu voturile partidului de guvernământ Noua Democrație. De la preluarea puterii în 2019, guvernul de centru-stânga a transformat piața muncii din țară în una dintre cele mai „flexibile” din Europa. Începând cu iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și unele sectoare de servicii pot lucra după un nou program de șase zile, cu un supliment de 40% plătit pe lângă salariul obișnuit pentru a șasea zi lucrătoare. Măsura, care contravine tendinței de reducere a săptămânii de lucru în unele țări europene, a fost considerată necesară din cauza îmbătrânirii și scăderii populației Greciei și deficitului major de lucrători calificați. Grevă generală în Grecia Grecia a fost cuprinsă marți de o grevă generală, a doua de luna aceasta, sindicatele au cerut retragerea noii legislații. Majoritatea transporturilor publice și a serviciilor publice au fost paralizate în urma protestelor de amploare. „«Programul de lucru flexibil» înseamnă în practică «abolirea zilei de lucru de opt ore», distrugerea oricărui concept de viață familială și socială și legalizarea exploatării excesive”, a declarat sindicatul din sectorul public, ADEDY, într-un comunicat. Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, în maximum 37,5 zile pe an, cu o limită maximă de 48 de ore pe săptămână, pe baza unei medii de patru luni și a unui număr maxim de ore suplimentare de 150 de ore. Însă săptămâna de lucru de 40 de ore rămâne regula, iar orele suplimentare vor fi, în general, mai bine compensate, cu un bonus de 40%. Recomandările autorului:
Primul stat UE care va introduce oficial ziua de lucru de 13 ore. Sindicatele protestează
Astfel, Grecia devine primul stat membru al Uniunii Europene care legiferează un astfel de program, în ciuda opoziției acerbe din partea sindicatelor și a protestelor masive la nivel național. Ziua de lucru de 13 ore în Grecia, motiv de grevă generală și tensiuni sociale Noua legislație permite muncitorilor din industrie, comerț, agricultură și servicii să lucreze până la 13 ore pe zi, în anumite condiții, și până la șase zile pe săptămână. Munca suplimentară va fi recompensată cu un bonus salarial de 40%. Totuși, sindicatele denunță această măsură ca fiind o „legalizare a exploatării” și o „abolire a zilei de lucru de 8 ore”. Legea prevede că ziua de lucru de 13 ore în Grecia este teoretic voluntară, însă, în practică, angajații se tem că vor fi forțați de angajatori să accepte acest regim. Lipsa controalelor la locul de muncă și puterea disproporționată a angajatorilor sunt motivele principale de îngrijorare, scrie Politico. Ziua de lucru de 13 ore în Grecia justificată de criza demografică și lipsa forței de muncă Guvernul susține că măsura este necesară pentru a combate efectele îmbătrânirii populației și deficitul forței de muncă. În plus, legislația introduce și alte modificări majore: contracte pe două zile, concedii împărțite în mai multe perioade, angajări rapide prin aplicații și programe de muncă flexibile adaptate nevoilor companiilor. Impactul social și economic al introducerii zilei de lucru de 13 ore în Grecia Economia Greciei a cunoscut o redresare lentă după criza financiară, dar salariile rămân printre cele mai mici din UE, iar costul vieții este tot mai ridicat. Conform datelor Eurostat și OCDE, Grecia este deja printre țările cu cele mai multe ore lucrate anual. Aproape 20% dintre angajați lucrează peste 45 de ore săptămânal. Sindicatele avertizează că ziua de lucru de 13 ore în Grecia va agrava dezechilibrul dintre viața profesională și cea personală și va afecta sănătatea psihică și fizică a angajaților.
Sindicatele din Grecia perturbă transporturile pentru o zi: Trenurile, mijloacele de transport public, dar și cursele maritime, afectate
Greva va începe în 14 octombrie și va fi valabilă de la ora 00:00 până la 23:59. În Atena, vor funcționa cu program redus serviciile de metrou, tramvai, și tren electric, între orele 09:00 și 17:00, potrivit comunicatului publicat de sindicatul transportatorilor, citat de Greek City Times. De asemenea, nu se cunoaște încă programul de funcționare pentru serviciile de autobuz și troleibuz din capitala Greciei. Orarele trenurilor, afectate în toată țara La grevă s-au alăturat mai multe sindicate din domeniul transporturilor, precum și Federația Panelenică a Lucrătorilor Feroviari (POS), ceea ce înseamnă că orarele trenurilor la nivel național vor suferi modificări, inclusiv cele ale trenurilor suburbane, Proastiakos. Potrivit publicației elene, compania de transport Hellenic Train ar putea confirma anularea curselor, cu posibile servicii limitate asigurate de personalul de urgență. Transportul maritim, afectat La grevă participă și trei sindicate din sectorul transportului maritim: PEMEN, PENEN și PEPRN. Cursele de feribot vor fi afectate, dar și transportul de croazieră. Plecările navelor din portul Pireu, Lavrio și Rafina vor suferi modificări. Circulația navelor de croazieră, a navelor comerciale, dar și a petrolierelor va fi afectată, întrucât ele au nevoie de remorchere pentru a intra sau a ieși din port. În ceea ce privește programul specific de transport pentru marți, 14 octombrie, sindicatele care participă la grevă vor furniza informații cu privire la program. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a emis o avertizare de călătorie pentru românii care vor călători în Grecia săptămâna viitoare.
Grevă națională, anunțată săptămâna viitoare în Grecia. Avertizarea MAE pentru românii din țara elenă
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Elenă asupra faptului că, în data de 14 octombrie 2025, este preconizată declanșarea unei greve naționale, context în care pot fi înregistrate perturbări semnificative în domeniul transportului public rutier, feroviar și maritim. MAE recomandă cetățenilor români să verifice orarul de funcționare al mijloacelor de transport în comun, la data de 14 octombrie 2025, pe site-urile Web oficiale ale companiilor de transport. Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +30 2106728875; +30 2106728879 și ale Consulatului General al României de la Salonic: +30 2310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. Totodată, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, pot apela la telefonul de permanență al Ambasadei României la Atena: +30 6978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic: +30 6946049076.