Cele 12 temple grecești dedicate zeilor olimpieni pe care trebuie să le viziteze orice turist român pasionat de Legendele Olimpului
12 temple grecești, 12 zei greci: Majoritatea turiștilor români care călătoresc în Grecia nu doar pentru a face pelerinaje la biserici, dar cei care au citit „Legendele Olimpului” de Alexandru Mitru și au auzit despre războiul dintre zei și titani, despre ciclopi, minotauri, gorgone, cai înaripați Pegas și eroi semizei ca Heracle, se duc pentru a-i explora istoria antică a țării. Potrivit statisticilor, au venit în Grecia 33 de milioane de turiști, fiind a zecea cea mai vizitată țară din lume în 2023. Euronews scrie că 3 milioane de turiști se duc la Atena pentru a vizita Acropole. Peste 30.000 se urcă pe deal pentru a admira Partenonul, un mare templu antic dedicat Atenei, zeița înțelepciunii din mitologia greacă. Este cel mai mare templu grecesc de pe planetă. Autorii antici descriu cu amănunte despre cât de „glorioase” și „mărețe” erau templele celorlalți zei. Majoritatea au fost distruse cu totul, iar din unele au mai rămas câteva ruine. Pentru cine își dorește să viziteze toate templele dedicate zeilor, există câteva temple (sau ruine ori fundații) din Grecia până în Italia și Turcia. Următorul ghid despre „pelerinajul la templele zeilor din mitologia greacă”va prezenta fiecare templu dedicat fiecărui zeu important din mitologia greacă, excluzând templele zeilor romani. Din păcate, templele grecești s-au erodat din cauza trecerii timpului, iar multe altele au fost distruse în totalitate din cauza cutremurelor sau a invaziilor militare. Templul lui Zeus Olimpianul Locul: Atena, Grecia – la sud de Piața Sintagma- strada Leof. Vasilisis Amalias; Anii construcției: 561 î.Hr./ 515 î.Hr./ 171-163 î.Hr / 131 d.Hr.; Stilul arhitectural: doric (171 î.Hr.) și corintic (în 163 î.Hr.); Dimensiuni: 17 metri înălțime, 96 de metri lungime și 40 de metri lățime; Arhitecți: Antistates, Callaeschrus și Antimachides în timpul tiranului atenian Pisistrate / Decimus Cossutius în timpul regelui seleucid Antioh al IV-lea/ Hadrian, potrivit World History; Dedicat zeului: Zeus, regele-zeu al cerului, al furtunii și al trăsnetului; Scurt istoric: Construcția a debutat din timpul tiraniei lui Pisistrate. A fost abandonată după ostracizarea lui Hippias, fiul său. A fost reluată în timpul regelui Antioh al IV-lea, dar abandonată iar după moartea sa. Dictatorul roman Sulla a furat câteva coloane pentru Templul lui Juppiter din Roma. Construcția fost finalizată abia în timpul domniei împăratului roman Hadrian, iubitor de artă și arhitectură elenă, care a ordonat construirea și unui arc. În următorii ani, au fost construite alte clădiri, precum un templu dedicat lui Cronos și Rhea, precum și o baie romană ; Starea: Distrus în urma unui jaf comis de invadatori germanici în anul 267 d.Hr. – au rămas numai 16 coloane, cu unul întins pe jos, scrie Greeka. În 1922, arheologul german Franz Gabriel Welter a efectuat săpături. Ruinele templului sunt în proces de restaurare și conservare, situate lângă Arcul roman al împăratului Hadrian. Trivia: Un templu mai mare a fost construit în Olimpia între 472 î.Hr. și 456 î.Hr., cuprinzând și statuia lui Zeus sculptată de Fidias în 435 î.Hr., una dintre cele Șapte Minuni ale Antichității. La Olimpia, atât templul și statuia lui Zeus au fost distruse în anul 426 d.Hr., în urma unui cutremur. O replică a statuii lui Zeus poate fi admirată la Muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg. Partenonul Atenei Locul: Acropola din Atena, Grecia – strada Makrigianni. Turiștii pot vizita în preajma Partenonului și alte clădiri de pe Acropole: Odeonul roman al lui Irod Atticul din 161 d.Hr., Erecteionul din anul 406 î.Hr. și Teatrul lui Dionis; Anii construcției: 447 î.Hr. – 432 î.Hr. ; Stilul arhitectural: doric; Dimensiuni: 30,9 metri în lățime, pe 69,5 metri în lungime, 13 metri înălțime; Arhitecți: Iktinos și Callicrates (potrivit Greeka); Sculptor: Fidias; Dedicat zeului: Atena, zeița războinică virgină a înțelepciunii, al măslinului și al strategiei; Scurt istoric: Vechiul Partenon a fost distrus de perși. Percile a decis să construiască altul nou pentru a comemora victoria grecilor în războaiele cu perșii. A fost folosit ca trezoreria orașului. Din secolul 6 d.Hr, a fost transformat în Biserica Fecioarei Maria. Din timpul ocupației otomane, a devenit moschee. Detalii: Partenonul a avut avut 92 de metope (blocuri simple cu sculpturi în relief), potrivit Britannica, 100 de frize și frontoane. În interior era o statuie colosală de 12,50 metri înălțime a zeiței Atena (Atena Partenos) – o sculptură criselefantină din chiparos, bronz, marmură, învelită în aur. În fața Partenonului mai era o statuie a zeiței Atena din bronz, înaltă de 9 metri (Atena Promachos). Sculpturile, frizele și metopele au fost luate și expuse la Muzeul Acropole din Atena, Muzeul Britanic din Londra și Muzeul Luvru din Paris din secolul 19. Statuile Atenei: Statuia Atenei Promachos din bronz a fost transportată de bizantini la Constantinopol, în 465 d.Hr., și ar fi fost topită de către o mulțime de „oameni bețivi” în 1203, cu un an înainte de jefuirea capitalei bizantine, potrivit scrierilor lui Niketas Choniates. Statuia Atenei Partenos a fost vandalizată de tiranul Lachares în 295 î.Hr.. Acesta a ordonat îndepărtarea plăcilor de aur pentru a-și plăti trupele, iar după secolul al 7-lea, a dispărut din istorie, fiind probabil transportată și distrusă la Constantinopol. O replică după statuia Atenei Partenos este expusă la Partenonul din Nashville, statul Tennessee din SUA; Starea: Distrus parțial într-un bombardament otoman pe durata asediului din 1687. Partenonul a fost restaurat din 1840, de către arheologul Kyriakos Pittakis. În prezent sunt efectuate lucrări de restaurare și conservare. Templul lui Hefaistos Locul: La nord-vest de Agora antică din Atena, se poate intra dinspre strada Apostolou Pavlou (pe durata renovării) sau dinspre strada Adrianou (în mod obișnuit); Anii construcției: 449 î.Hr. – 415 î.Hr.; Stilul arhitectural: doric; Arhitecți: Necunoscuți; Dedicat zeului: Hefaistos, zeul fierar șchiop al metalurgiei, al focului și al tâmplăriei Scurt istoric: Construit în timpul lui Pericle, acoperișul a fost finalizat odată cu Pacea lui Nicias. În interiorul templului au fost amplasate statuile din bronz ale Atenei Hefaistia și cea a zeului Hefaistos. Se organizau festivaluri anuale dedicate celor doi zei, precum procesiunea Hefaisteia și Chalkeia (Festivalul Bronzului) – atelierele erau închise pentru a se oferi ofrande de grâu și animale sacrificate zeilor. Templul a fost închis
Dilema statuii din bronz de la Artemision, descoperită în urmă cu 100 ani. Istoricii nu au deslușit misterul nici acum
Statuia de bronz de la Artemision care reprezintă un bărbat puternic, gol, cu barbă, dezgropată de arheologi în 1926 chiar din mare, lângă Capul Artemision, la nord de insula Evia, reprezintă una dintre marile dileme ale antichității. Deși este o adevărată capodoperă de artă a antichității grecești, istoricii n-au identificat nici până azi numele autorului sau ce zeu ar ilustra sculptura. Statuia măsoară 2,09 metri și datează din secolul 5 î.Hr. și este expusă la Muzeul Național de Arheologie din Atena. Deși are orbitele goale, în antichitate ar fi avut ochi sculptați din oase sau fildeș, cu sprâncene din argint, iar buzele și sfârcurile de pe piept ar fi fost acoperite cu cupru. Majoritatea arheologilor și istoricilor greci preferă să considere că statuia l-ar ilustra pe Poseidon, căci a fost găsită pe fundul Mării Mediteraneene. Poseidon sau Zeus? Istoricii greci sunt împărțiți Mulți cercetători susțin că statuia din bronz l-ar reprezenta pe Zeus, zeul trăsnetelor și regele Olimpului. Alții cred că ar fi Poseidon, zeul mării. Singurul indiciu: mâna dreaptă a zeului neidentificat ar fi ținut un obiect alungit, aidoma unei sulițe. Să fi fost oare un simplu atlet olimpic? Istoricii care cred că statuia l-ar reprezenta pe Zeus susțin că ar fi avut un fulger, exact în stilul unei figurine mai vechi, care datează din anii 550 î.Hr. Istoricii care cred că statuia l-ar fi ilustrat pe Poseidon au un argument întărit: lângă degetul mare, aparent relaxat, degetul arătător este ușor coborât, în timp ce celelalte degete (mijlociul, inelarul și degetul mic) sunt strânse. Golul lăsat ar sugera dimensiunea unui trident. Istoricii cred că sculptura ar fi fost realizată de un sculptor ingenios din secolul 5 î.Hr., fiind nominalizați Onatas, Myron, Kritios și Nesiotes. Sculptura a fost descoperită pentru prima dată în 1926 și excavată în 1928, de pe fundul mării, în locul unde ar fi avut loc un naufragiu la mijlocul secolului al II-lea î.Hr. Din păcate, nu se știu prea multe despre epavă, deoarece cercetările au fost abandonate după moartea unui scafandru în 1928. Nu au mai fost reluate niciodată. Cine era Poseidon? Poseidon a fost zeul mărilor, al furtunilor, al cailor și al cutremurelor în mitologia greacă. A fost venerat în Grecia continentală și Creta din timpul epocii bronzului. El a fost considerat protector al marinarilor și al polisurilor de coastă. Sursa Foto: Profimedia Se spune că el a îmblânzit caii și a creat izvoarele cu o lovitură de trident. Părinții săi au fost Cronos și Rhea. A avut doi frați, pe Zeus, zeul cerului, și Hades, zeul lumii de dincolo, și trei surori, Demetra, zeița agriculturii, Hera, zeița căsătoriei și a familiei, și Hestia, zeița vetrei. Sursa Foto: Profimedia La naștere, Poseidon a fost înghițit de Cronos, regele titanilor și zeu al timpului, dar a fost salvat de Zeus. Cei trei au tras la sorți pentru a-și împărți domnia asupra lumii, iar Poseidon s-a ales cu marea. Poseidon a ajutat la construirea Troiei, alături de Apollo, însă a fost de partea aheeilor în Războiul Troian. În Odiseea lui Homer, Ulise a stârnit furia zeului după ce l-a orbit pe fiul său, ciclopul Polifem. Sursa Foto: Profimedia Conform unei legende, Poseidon și Atena au concurat pentru a denumi un mare oraș după numele lor. Poseidon a făcut o demonstrație spectaculoasă: a creat cai din mare. Însă, Atena le-a dăruit locuitorilor orașului un măslin. De atunci, orașul a căpătat numele Atenei. La 70 de km de Atena, turiștii pot să viziteze Templul zeului Poseidon de la Capul Sounion. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Prețul „UIMITOR” plătit de un turist român pentru a lua o masă cu preparate tradiționale grecești lângă Acropola din Atena
Cât te costă să o călătorie în Santorini, posibil adevărata Atlantida
Platon povestea în dialogurile sale despre existența unui Atlantidei, într-un loc unde apunea Soarele, și care a creat un mare imperiu maritim care stăpânea lumea de vest, fiind în contrast cu Imperiul Persan care stăpânea lumea de est. În dialogurile „Timaeus” și „Critias”, Platon a scris despre Atlantida era un continent sau o insulă din Oceanul Atlantic, iar sursa de inspirație ar fi de la Solon, omul de stat care a creat democrația ateniană. El ar fi vizitat Egiptul și ar fi găsit texte egiptene străvechi despre civilizația misterioasă care a existat cu 9000 ani înainte. Legenda Atlantidei Atlantida era situată dincolo de Coloanele lui Hercule, fiind un oraș construit pe o insulă mai mare decât Libia și Asia Mică (Turcia) laolaltă. În porțiunea nordică a insulei și de-a lungul țărmului erau munți care cuprindeau o mare câmpie în formă alungită spre sud, extinsă pe o suprafață de 555 km. La 9 km de coastă era un munte scund, separat, iar de jur împrejur, insula centrală avea 0,92 km diametru. Populația îl venera pe Poseidon, zeul mărilor. El și-a sculptat muntele unde locuia iubita sa într-un palat maiestuos, înconjurat cu trei șanțuri circulare. O confederație de regi puternici și măreți din Atlantida au făurit un imperiu maritim prosper. Cel mai bătrân rege, Atlas, era cel mai drept, încât că în onoarea sa, întreaga insulă și oceanul înconjurător au fost numite după numele său: Atlantida și Oceanul Atlantic. Atlas avea frați gemeni cu care a împărțit puterea: fratele său geamăn Gadeirus precum și alte patru perechi de gemeni: Ampheres și Evaemon, Mneseus și Autochton, Elasippus și Mestor, Azaes și Diaprepes. Scufundarea Atlantidei Atlanții au construit poduri spre nord de munte, creând o rută către restul insulei, și au săpat un canal către mare, tuneluri în inelele de stâncă pentru ca navele să poată traversa orașul din jurul muntelui. Fiecare pasaj era păzit de porți și turnuri. Zidurile înconjurau fiecare inel al orașului, fiind construite din rocă roșie, albă și neagră, acoperite cu alamă, staniu și oricalc. Atlanții au traversat dincolo de Coloanele lui Hercule și au cucerit teritorii din Libia, ajungând până în Egipt și în Italia, unde au luat populații în sclavie. Dar atenienii au format o alianță și s-au opus imperiului atlantic. Imperiul a fost învins, iar teritoriile ocupate au fost eliberate. Imperiul atlantic s-a prăbușit în haos și violență. La scurt timp, au avut loc inundații și cutremure, iar într-o noapte, insula Atlantida s-a scufundat în adâncurile mării, drept pedeapsă din partea lui Zeus pentru mândrie și aroganță. Unde s-ar fi situat Atlantida, de fapt? Mulți istorici au considerat Atlantida doar o legendă de-a lungul timpului. Nu s-au găsit deloc ruine sau formațiuni geologice care să indice existența unei insule sau a unui continent. Cercetătorii au considerat Atlantida drept o simplă alegorie a hubrisului națiunilor. Era, practic, o lecție de învățăminte despre civilizațiile care se prăbușesc din pricina mândriei și aroganței. Însă, în 1996, Eberhard Zangger a scris în cartea sa publicată în 1993 – „The Flood from Heaven: Deciphering the Atlantis legend”, că legenda Atlantidei ar putea avea un sâmbure de adevăr. Povestea ar fi fost inspirată după un eveniment real. Autorul a identificat mai multe orașe și locuri ca fiind sursă de inspirație pentru povestea lui Platon. Iar el consideră Santorini drept una dintre insulele pe care s-ar fi construit adevăratul oraș Atlantida. Cândva, Santorini, alături de insulele Therasia și Aspronisi, alcătuiau o insulă circulară. În jurul anului 1600 î.Hr., în Santorini, un vulcan masiv a erupt. A fost înregistrată ca cea mai mare erupție vulcanică din istoria antică, cauzând colapsul centrului insulei în mare, rezultând caldeira pe care o vedem azi. Valurile gigantice provocate de tsunami și norii de cenușă au devastat toate regiunile înconjurătoare, inclusiv Egiptul. Arheologii au găsit Akrotiri, unul dintre marile orașe minoice cu tehnologie avansată, artă intrigată, economie înfloritoare și o societate dezvoltată. Citește mai mult despre: Legenda ATLANTIDEI a lui Platon, inspirată de o erupție vulcanică devastatoare din Santorini care s-a petrecut acum 3600 de ani Santorini – Geografie și Istorie Santorini, cunoscută oficial și ca Thera sau Thira, are o suprafață de 73 km pătrați și se situează la 200 km de Grecia continentală. Este o insulă cu plaje vulcanice și peisaje impresionante, făcând dintr-un mic arhipelag circular format de caldeira vulcanică. Este populată de 15.480 de locuitori. Între anii 3000 și 1630 î.Hr., insula a fost stăpânită pe durata epocii bronzului de către civilizația minoică. În Akrotiri, un oraș împrejmuit cu ziduri de până la 8 metri, erau construite clădiri de trei etaje, străzi pavate, piețe și spații de depozitare pentru vase ceramice. Locuințele bogaților erau ornamentate cu fresce și picturi murale, ilustrând corăbii, delfini, pescari, luptători de box și femei așezate la umbra unor baldachine. Clima este semi-aridă, cu caracteristici mediteraneene: veri secetoase și uscate, ierni umede. Populația insulei trăiește din turism, agricultură, industria vinului. Vinul alb din Santorini este vestit pentru aroma sa puternică rezultată dintr-un amestec cu citrice și sare iodată din cenușa vulcanică. Cândva o sursă de inspirație pentru legenda Atlantidei, insula este populară acum pentru satele cu locuințele albe sau viu colorate, precum și pentru bisericile de arhitectură bizantină. Cât te costă să vizitezi Santorini Dacă vrei să-ți petreci vacanța pe o insulă grecească cu un buget planificat, Santorini este destinația ideală. Zborul de aproape 2 ore de la București către insulă costă în jur de 600 lei dus-întors pentru o singură persoană. În perioada sezonului estival, biletul unui zbor low-cost poate să coste mai mult: 208 de euro la Wizz Air, între 1 și 8 august. O altă modalitate este să mergi cu mașina de la București la Atena. Din Atena, la prețul de 242 lei, poți să-ți transporți mașina cu feribotul, într-o călătorie ce durează 10 ore. Iată taxele de drum București – Santorini, potrivit Știrile PRO TV: Pod Giurgiu – Ruse: 3 € dus – 2 € întors Vigneta Bulgaria: 8 € Autostrada Grecia: Salonic – Atena – 24 € pe sens Pret feribot Atena – Santorini : diferă în