Etichetă: grecia

Luna Plină transformă monumentele Greciei într-o uriașă scenă culturală. Intrare gratuită la 126 de obiective

Evenimentul principal este programat pentru vineri, 28 august, când Ministerul grec al Culturii organizează o nouă ediție a manifestărilor dedicate Lunii Pline și patrimoniului cultural al țării. Programul, coordonat de Direcția Generală pentru Antichități și Patrimoniu Cultural, ajunge în acest an la cea de-a 27-a ediție, relatează publicația The Independent. Printre obiectivele incluse se numără și Muzeul Acropolei din Atena, care își va prelungi programul până la miezul nopții. Muzeul va putea fi vizitat între orele 09:00 și 24:00, iar publicul va avea acces atât la colecțiile permanente, cât și la expoziția temporară „Inspirations. Ancient Greek Art living in Italy”. Concerte, spectacole și tururi până la miezul nopții La 61 dintre obiectivele participante sunt programate manifestări culturale între orele 19:30 și 24:00. Vizitatorii vor putea asista la spectacole de teatru, concerte și reprezentații de dans, dar și la expoziții și tururi ghidate. Orașul antic Abdera, Odeonul lui Agrippa din Atena și Castelul Mendenitsa din regiunea Ftiotida se numără printre locurile unde vor fi organizate evenimente muzicale. Manifestările nu se limitează însă la seara de 28 august. O serie de activități sunt prevăzute și în alte seri din intervalul 26-30 august. „Pentru al 27-lea an consecutiv, Luna Plină din august reunește siturile arheologice, muzeele și monumentele Greciei într-o mare sărbătoare a culturii”, a transmis Ministerul grec al Culturii. Instituția îi invită pe vizitatori să participe pe 28 august și să descopere „magia nopții și atmosfera specială pe care lumina Lunii o creează în monumentele țării”. O oportunitate pentru românii aflați în vacanță în Grecia Evenimentul poate fi de interes și pentru numeroșii turiști români care aleg Grecia pentru vacanțele de vară, în special pentru cei care se vor afla la Atena sau în apropierea obiectivelor participante la sfârșitul lunii august. Programul oferă posibilitatea vizitării patrimoniului elen într-un interval orar neobișnuit și, în numeroase cazuri, însoțit de spectacole și alte evenimente culturale gratuite.

42 de zile în comă după ce a fost mușcată de o căpușă în Grecia

Femeia a rămas cu probleme de memorie și crize convulsive, iar medicii spun că boala poate fi prevenită prin vaccinare în zonele cu risc. De la simptome asemănătoare gripei la o boală gravă Victoria Stellas, o femeie de 51 de ani din Țara Galilor, a început să se simtă rău în timpul unei vacanțe petrecute pe insula Syros din Grecia. Primele simptome au semănat cu o gripă, însă după întoarcerea acasă au apărut crize convulsive nocturne. Potrivit BBC, femeia a fost internată în spital, însă medicii nu au reușit să-i stabilească inițial diagnosticul. După investigații suplimentare, a fost transferată cu elicopterul la un centru specializat din Liverpool, unde a fost plasată în comă indusă timp de 42 de zile. Ulterior, medicii au stabilit că suferea de encefalită transmisă de căpușe, o infecție virală care provoacă inflamația creierului și care poate pune viața în pericol în cazuri grave. Sechele lăsate de infecție La șase ani de la îmbolnăvire, femeia spune că viața sa s-a schimbat complet. Are pierderi de memorie, continuă să sufere de crize convulsive și ia zilnic între 15 și 18 comprimate. De asemenea, din cauza problemelor de memorie, nu și-a mai putut relua locul de muncă. Ea crede că a fost mușcată de o căpușă în timp ce se afla la casa cumnatului său din Grecia, unde sunt crescute capre, animale care pot favoriza prezența căpușelor. Ce este encefalita transmisă de căpușe Encefalita transmisă de căpușe este o infecție virală răspândită prin mușcătura căpușelor infectate. Boala este întâlnită în numeroase țări europene, dar și în Rusia și în unele regiuni din Asia. În majoritatea cazurilor, persoanele infectate nu dezvoltă simptome severe sau devoltă doar manifestări asemănătoare gripei. Totuși, într-un număr redus de cazuri, virusul poate ajunge la sistemul nervos și poate provoca inflamația creierului, cu simptome precum convulsii, confuzie, tulburări de vorbire sau de mișcare. Ce recomandă medicii Specialiștii recomandă ca persoanele care călătoresc în zone unde infecția este frecventă și intenționează să petreacă timp în păduri, pe trasee montane sau în apropierea animalelor să discute din timp cu un medic despre vaccinarea împotriva encefalitei transmise de căpușe. De asemenea, este indicată purtarea hainelor cu mâneci și pantaloni lungi, folosirea repelentelor împotriva insectelor și verificarea atentă a corpului după activități în natură. Potrivit autorităților sanitare, îndepărtarea rapidă a unei căpușe reduce riscul transmiterii unor infecții.

Odiseea lui Christopher Nolan și reinterpretarea istoriei

În ultimele zile au fost publicate numeroase cronici dedicate filmului Odiseea regizat de Christopher Nolan. Nu intenționez să adaug încă una. Cititorul interesat poate ajunge cu ușurință la ele. De asemenea, am publicat pe pagina mea de Facebook o analiză amplă consacrată acestui film, iar cei care doresc să parcurgă argumentația integrală sunt invitați să consulte acest text. În analiza despre care vorbesc, m-am limitat deliberat la două personaje feminine secundare. Am susținut că reinterpretarea Penelopei (de către actrița americană Anne Hathaway) mi se pare una dintre cele mai inspirate opțiuni ale regizorului, deoarece dezvoltă un personaj profund compatibil cu spiritul epopeii homerice, conferindu-i o complexitate psihologică modernă fără a-i altera funcția simbolică. În schimb, alegerea actriței kenyene Lupita Nyong’o pentru rolul Elenei din Troia nu poate fi explicată prin raportare la textul homeric, la iconografia Greciei antice sau la tradiția artistică europeană succesoare, reprezentând o opțiune contemporană de distribuție a regizorului, pe care o respectăm, dar o considerăm neinspirată. Această alegere controversată a provocat o dezbatere uriașă, ceea ce este un fapt esențialmente pozitiv, în special pentru popularizarea capodoperei homerice (în rândul celor care nu au citit-o). Elena din Troia, descrisă de tradiția homerică drept cea mai frumoasă femeie a lumii grecești, este așadar interpretată în filmul lui Christopher Nolan de o actriță de origine subsahariană. Alegerea a fost receptată de numeroși comentatori în cheia actualelor dezbateri privind reprezentarea și diversitatea în industria cinematografică americană. Dincolo de această polemică, opțiunea regizorală oferă un excelent prilej pentru câteva reflecții de sociologia artelor, o disciplină pe care o predau la Facultatea de Științe Politice (SNSPA). Pornind de aici, am discutat raportul dintre libertatea reinterpretării artistice și fidelitatea față de patrimoniul cultural din care o asemenea operă își revendică originea. Reacțiile stârnite de acea postare m-au făcut însă să înțeleg că adevărata miză a dezbaterii nu este filmul lui Christopher Nolan, ci felul în care societatea contemporană încearcă să înțeleagă și să-și reprezinte antichitatea grecească din care s-a născut civilizația europeană. Așadar, miza filmului este uriașă pentru sensibilitatea istorică europeană, căci sunt reprezentate cinematografic fundamentale acestei civilizații prin intermediul capodoperei homerice „Odiseea”. În spațiul public românesc, european și internațional au circulat, în ultima săptămână, argumente care depășesc cu mult cazul particular al „Odiseei”. S-a afirmat că reprezentările artistice moștenite din Antichitate nu ar avea nicio relevanță pentru cunoașterea societăților care le-au produs, că prezența elementelor mitologice ar transforma întreaga lume homerică într-o ficțiune fără nicio legătură cu realitatea istorică sau că personajele imaginare (precum Elena din Troia) pot fi reprezentate în orice manieră, fără ca funcția lor socială și contextul cultural din care provin să mai conteze. Dincolo de filmul lui Nolan, acestea sunt afirmațiile care merită discutate, deoarece privesc modul în care înțelegem trecutul și raportul nostru cu adevărul istoric. Convențiile artistice și adevărul istoric Prima și cea mai frecventă eroare întâlnită în dezbaterea despre „Odiseea” lui Christopher Nolan provine din interpretarea operelor de artă ale antichității grecești fără cunoașterea convențiilor culturale și tehnologiilor artistice în care acestea au fost create. O imagine desprinsă din contextul ei cultural încetează să mai fie un izvor istoric și devine pretextul unor confuzii arbitrare. În ultimele zile au circulat – inclusiv ca reacție la postarea mea (care a fost critică din punct de vedere estetic în raport cu personajul Elena din Troia) – numeroase fotografii ale unor vase grecești de ceramică decorate în tehnica figurilor negre. Ele au fost prezentate – inclusiv de colegi profesori – drept dovadă că societatea greacă din epoca homerică ar fi avut o componentă subsahariană importantă, întrucât personajele apar reprezentate cu chipuri negre. Argumentul ignoră însă chiar limbajul artistic al ceramicii grecești. Culoarea neagră aparține tehnicii de execuție, nu antropologiei personajelor. Negrul nu reprezenta culoarea pielii și nu avea semnificație etnică, ci era efectul unei convenții tehnice: siluetele erau acoperite cu un strat fin de argilă care, în urma unui proces controlat de ardere, căpăta culoarea respectivă care devenea caracteristică. De altfel, contrademonstrația este simplă. Printre cele mai cunoscute vase grecești – prezervate de marile muzee ale lumii – se află cele dedicate competițiilor olimpice. Nimeni nu a susținut vreodată până acum că acești atleți erau africani. Ei sunt greci, iar culoarea corpului exprimă convenția artistică a epocii despre care am făcut vorbire anterior. Patrimoniul grec oferă și contraexemple în mod fatal decisive. Există vase în care artiștii diferențiază deliberat fizionomia grecilor de cea a africanilor. Un astfel de recipient pentru ulei parfumat, datat în secolul al VI-lea î.Hr., prezintă două capete alăturate, unul grec și unul african. În dreptul chipului grec apare lizibilă inscripția kalos („frumos”). Nu este rolul nostru să judecăm standardele estetice ale unei civilizații dispărute. Rolul nostru este să le înțelegem însă și să le descriem cât mai fidel. În măsura în care patrimoniul artistic ne permite să reconstituim – cinematografic de pildă – aceste reprezentări, modificarea lor retrospectivă nu mai aparține cercetării istorice, ci reinterpretării contemporane. Acesta este, de fapt, primul principiu pe care îl propun: patrimoniul artistic trebuie interpretat în propriile sale coduri culturale. O civilizație are dreptul să fie înțeleasă înainte de a fi reinterpretată. Respectul față de trecut începe prin respectul față de izvoarele pe care trecutul ni le-a lăsat. Aplicată dezbaterii despre „Odiseea” lui Christopher Nolan, concluzia este limpede. Patrimoniul artistic al Greciei antice nu susține reprezentarea Elenei din Troia ca femeie de origine subsahariană. Dimpotrivă, izvoarele iconografice păstrate până astăzi arată că artiștii greci distingeau foarte clar între propriile standarde estetice și fizionomiile altor populații cunoscute. Alegerea realizată de Nolan aparține, desigur, libertății sale artistice. Ea nu poate fi însă justificată prin invocarea ceramicii grecești sau a patrimoniului artistic antic, deoarece acestea transmit un mesaj fundamental diferit. Mitologia nu anulează realitatea istorică Un al doilea argument întâlnit frecvent în dezbaterea despre „Odiseea” pornește de la existența elementelor supranaturale din epopeea homerică. Se afirmă că, din moment ce lumea lui Homer este populată de zei, ciclopi, sirene, vrăjitoarea Circe, Scylla și Charybda sau de intervențiile permanente ale Atenei și ale lui Poseidon, întreaga narațiune ar aparține exclusiv domeniului ficțiunii. În consecință, reprezentarea

Șoferii care lasă motorul pornit când staționează riscă amenzi usturătoare în Grecia. În ce situații pot rămâne și fără permis

Șoferii care își lasă mașina cu motorul pornit în timp ce staționează în anumite zone din Grecia pot fi sancționați cu o amendă de 350 de euro, iar în unele cazuri pot rămâne fără permis și certificat de înmatriculare timp de 30 de zile, relatează carandmotor.gr. Măsura este prevăzută de noul Cod Rutier și are ca scop reducerea poluării și protejarea sănătății participanților la trafic. De ce nu este recomandat să lași motorul pornit la ralanti Mulți șoferi cred că este mai avantajos să lase motorul pornit decât să îl oprească și să îl repornească, însă specialiștii spun că această idee este, în cele mai multe situații, un mit. Potrivit experților, dacă motorul funcționează la ralanti mai mult de 30 de secunde, consumul de carburant ajunge să fie mai mare decât în cazul în care acesta este oprit și pornit din nou. Cantitatea de combustibil consumată diferă în funcție de tipul motorului și de modelul autoturismului. În plus, funcționarea îndelungată la ralanti poate afecta și componente importante ale mașinii. Motorul produce mai multe reziduuri decât în regim normal de funcționare, iar acestea se pot depune în interior, influențând negativ catalizatorul sau filtrul de particule. Totodată, uleiul de motor își poate pierde mai rapid proprietățile de lubrifiere, ceea ce poate impune schimbarea acestuia înainte de termenul recomandat. Motorul pornit contribuie la creșterea poluării Pe lângă consumul inutil de combustibil, un automobil care stă pe loc cu motorul pornit continuă să emită gaze de eșapament. Aceste emisii, potrivit experților, pot afecta atât ocupanții mașinii, mai ales dacă geamurile sunt deschise, cât și persoanele aflate în apropiere. Deși nivelul emisiilor diferă de la un vehicul la altul, toate motoarele aflate în funcțiune contribuie la poluarea aerului prin eliberarea de dioxid de carbon și alte substanțe nocive. Ce prevede noul Cod Rutier din Grecia Mai multe state europene au introdus reguli pentru limitarea funcționării inutile a motoarelor la ralanti, iar Grecia se numără printre acestea. Conform articolului 33 din noul Cod Rutier elen, care reglementează circulația pe autostrăzi, drumuri expres și în tuneluri, șoferii trebuie să oprească motorul atunci când vehiculul rămâne imobilizat pentru o perioadă mai lungă în interiorul unui tunel. Nerespectarea acestei obligații poate atrage: amendă de 350 de euro; suspendarea permisului de conducere pentru 30 de zile; reținerea certificatului și a plăcuțelor de înmatriculare pentru aceeași perioadă. Grecia nu este singura țară care sancționează funcționarea inutilă a motorului la ralanti. Și în Spania există astfel de restricții, însă acestea nu sunt aplicate unitar la nivel național. În numeroase orașe spaniole, autoritățile locale stabilesc propriile reguli și propriul nivel al amenzilor, în funcție de politicile privind protecția mediului și reducerea poluării.

Doi turiști americani, înjunghiați lângă Acropole. Atacul a avut loc la intrarea în cel mai vizitat sit al Greciei

Incidentul s-a produs în jurul orei 08:00, la intrarea sudică în situl arheologic al Acropolei, vizavi de Muzeul Acropolei și de casele de bilete. Potrivit presei elene, citate de AP, un trecător a alertat serviciul de urgență după ce a observat un bărbat care amenința oamenii cu un cuțit. 27 iunie 2025, Atena, Grecia: Turiști se plimbă prin incinta Acropolei pe vreme caniculară. Foto: Socrates Baltagiannis Atacatorul a lovit un cuplu de turiști Înainte ca polițiștii să ajungă la fața locului, agresorul a atacat un cuplu de turiști americano-greci. Femeia a suferit răni ușoare, în timp ce bărbatul a fost rănit mai grav. Presa locală relatează că victima masculină a fost lovită la picior și a pierdut o cantitate importantă de sânge, iar primii polițiști ajunși la fața locului au aplicat un garou pentru a opri hemoragia până la sosirea echipajului medical. Alte surse indică faptul că rănile au fost la braț, însă autoritățile nu au oferit încă o clarificare oficială privind localizarea exactă a leziunilor. Cele două victime au fost transportate la spital, iar bărbatul a fost internat la Spitalul Red Cross din Atena. Suspectul, imobilizat și arestat Polițiștii din cadrul Direcției de Poliție din Atena au intervenit rapid, l-au imobilizat pe agresor și l-au arestat la câteva minute după atac. Potrivit informațiilor furnizate de autorități și preluate de presa elenă, bărbatul ar suferi de afecțiuni psihice. Identitatea acestuia nu a fost făcută publică, iar ancheta este în desfășurare pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualul motiv al agresiunii. Un incident rar într-una dintre cele mai vizitate destinații turistice din Europa Astfel de atacuri sunt rare în Grecia, iar incidentul a avut loc într-o zonă aflată permanent sub supraveghere și frecventată zilnic de mii de vizitatori. Acropola din Atena, unde se află Partenonul și alte monumente vechi de aproximativ 2.500 de ani, este principalul obiectiv turistic al Greciei. Anul trecut, situl arheologic a fost vizitat de aproximativ 4,6 milioane de persoane. Atacul are loc în plin sezon estival, într-o perioadă în care capitala Greciei primește un număr foarte mare de turiști din întreaga lume. Deocamdată, autoritățile elene nu au indicat existența unui motiv terorist și tratează cazul ca pe un act violent izolat.

Noul film Odiseea, regizat de Christopher Nolan, provoacă un val de controverse în Grecia. Ce i-a nemulțumit pe eleni

Producția, în care Matt Damon îl interpretează pe Ulise (Odiseu), urmărește călătoria de zece ani a eroului grec spre casă după războiul troian și beneficiază de un buget estimat la aproximativ 250 de milioane de dolari. O parte importantă a filmărilor a avut loc în Grecia, în locuri emblematice precum Palatul lui Nestor din Pylos, plaja Voidokilia, Castelul Methoni și Acrocorint, arată Politico. Alegerea actriței pentru rolul Elenei din Troia a aprins disputa Cele mai multe controverse au apărut după ce rolul Elenei din Troia a fost atribuit actriței mexicano-kenyano-americane Lupita Nyong’o. Pentru o parte a opiniei publice din Grecia, alegerea nu reflectă imaginea tradițională a personajului descris de Homer și reprezintă o reinterpretare prea îndepărtată de sursa originală. Alți comentatori susțin însă că mitologia greacă aparține patrimoniului cultural universal, iar libertatea artistică permite reinterpretări moderne ale unor opere vechi de aproape trei milenii. Elon Musk a intervenit în dezbatere Controversa a depășit rapid granițele Greciei după ce Elon Musk a criticat public filmul pe platforma X. Miliardarul a acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer pentru a respecta criterii asociate curentului „woke”, afirmații care au alimentat și mai mult dezbaterea din jurul filmului. Elon Musk acuzat producția că ar fi sacrificat fidelitatea față de opera lui Homer. Sursa foto: Hepta Un alt reproș adus producției este faptul că niciun actor grec nu face parte din distribuția principală, deși filmul adaptează una dintre cele mai importante opere ale culturii elene și a fost filmat parțial în Grecia. Publicații și organizații ale diasporei elene au descris această alegere drept o oportunitate ratată de a implica artiști din țara care a dat naștere epopeii lui Homer. Guvernul grec apără finanțarea filmului Producția a beneficiat de aproximativ 6,5 milioane de euro din partea statului grec, prin programul de sprijin destinat marilor producții internaționale filmate în Grecia. Decizia a fost criticată inclusiv de partidul conservator Niki, care a susținut că fondurile publice nu ar trebui folosite pentru o producție acuzată că denaturează patrimoniul cultural al Greciei. Ministrul Culturii, Lina Mendoni, a respins însă aceste critici și a declarat că statul nu trebuie să intervină în modul în care un regizor își interpretează artistic o operă sau un mit. Controversa nu i-a afectat succesul În ciuda disputelor, interesul pentru film este foarte ridicat. La premiera din Grecia, biletele s-au epuizat rapid, iar librăriile au raportat o creștere a cererii pentru edițiile moderne ale „Odiseei”, semn că noua adaptare cinematografică a readus în atenția publicului una dintre cele mai influente opere ale literaturii universale.

O greșeală banală îi poate obliga pe turiști să meargă desculți în Grecia. Unde și despre ce este vorba

O alegere în materie de încălțăminte de lux i-ar putea pune pe turiști în situația de a-și căra pantofii în mână la unele dintre cele mai celebre obiective turistice din Grecia, din cauza unei reguli puțin cunoscute, scrie Daily Express.  Loading … O regulă puțin cunoscută, aplicată la multe dintre cele mai celebre situri antice din Grecia, îi ia prin surprindere pe mii de turiști. Mai exact, pentru unii, acest lucru înseamnă să fie opriți la intrare și anunțați că trebuie să-și continue explorarea desculți. Această restricție neașteptată este în vigoare din anul 2009 și se aplică mai multor situri arheologice din Grecia. Vizitatorilor care poartă încălțăminte cu toc înalt li se poate cere să se descalțe sau să își schimbe încălțămintea înainte de a intra, pentru a contribui la conservarea monumentelor. Potrivit Ministerului Culturii din Grecia, măsura a fost introdusă pentru a preveni deteriorarea suprafețelor fragile din piatră, care au rezistat timp de milenii. Tocurile subțiri și ascuțite pot ciobi sau crăpa marmura și calcarul, în special în siturile care primesc anual milioane de vizitatori. Această măsură se aplică unor obiective emblematice, precum Acropolele din Atena, Agora Romană și situl arheologic de la Delphi. Și alte situri protejate din Grecia ar putea impune restricții similare, în conformitate cu legislația țării privind protejarea patrimoniului. Acropolele reprezintă una dintre cele mai vizitate atracții din Grecia și au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. UNESCO afirmă că antica citadelă posedă o „valoare universală excepțională”, iar conservarea monumentelor sale este de o importanță internațională. Ministerul Culturii din Grecia precizează că, în ultimii ani, autoritățile au introdus intervale orare de acces și limite zilnice privind numărul de vizitatori la Acropole. Aceste măsuri vizează reducerea aglomerației și limitarea uzurii sitului istoric, pe fondul creșterii constante a numărului de vizitatori.

Panică într-un avion care zbura spre München: un geam s-a spart în timpul zborului după o defecțiune la motor, iar un pasager a fost rănit

Incidentul s-a produs vineri, în timp ce aeronava survola Macedonia de Nord. Echipajul a identificat o problemă tehnică la motor și a decis revenirea imediată pe aeroportul „Macedonia” din Salonic, considerând că defecțiunea nu putea fi gestionată în siguranță pe durata zborului, scrie Euronews. Potrivit autorităților elene, un fragment desprins din motor a lovit unul dintre geamurile cabinei pasagerilor. Impactul a provocat spargerea geamului, iar diferența de presiune l-a tras violent spre exterior pe pasagerul aflat lângă fereastră, acesta suferind răni. Măștile de oxigen s-au declanșat automat, iar în cabină s-a instalat panica. Autoritățile au precizat că, deși geamul a fost avariat, fuselajul aeronavei nu a fost fisurat și nu s-a produs o breșă structurală. După transmiterea semnalului de urgență, pe aeroportul din Salonic au fost mobilizate echipaje de pompieri, ambulanțe, poliție și alte servicii de intervenție. Aeronava a aterizat în siguranță și a fost direcționată către o zonă special amenajată pentru verificări tehnice. Patru pasageri au fost transportați la spital pentru investigații medicale. Cei mai mulți au fost externați după controale, în timp ce o persoană a rămas internată pentru examinări suplimentare. Pasagerii și-au continuat călătoria spre München Compania Ryanair a trimis o altă aeronavă pentru a transporta majoritatea pasagerilor către destinația finală, München. Între timp, autoritățile din domeniul aviației civile au deschis o anchetă pentru a stabili cauzele exacte ale defecțiunii motorului și ale incidentului petrecut în timpul zborului.

Financial Times: Companiile maritime grecești au câștigat aproape 4 miliarde de dolari din transportarea petrolului rusesc în ultimii trei ani

Companiile maritime grecești au câștigat cel puțin 3,8 miliarde de dolari din transportul de țiței rusesc de la mijlocul anului 2023. Armatorii greci au avut un rol major în ocolirea sancțiunilor comerciale asupra petrolului rusesc.  Petrolierele deținute de greci au fost printre cei mai mari transportatori de țiței rusesc în urma regimului de plafonare a prețului petrolului impus de G7. Reprezintă o cincime din „flota fantomă a Rusiei” care transportă țiței rusesc către țările asiatice.  Loading … Fluxul de petrol a fost o „gură de aer proaspăt” pentru Kremlin, care a cheltuit 40% din bugetul pentru apărare. Iar cheltuielile militare continuă să crească. Rolul armatorilor greci în transportarea țițeiului rusesc a devenit o sursă de tensiuni între guvernele de la Atena și Kiev. Cei mai mari beneficiari Cel mai mare beneficiar a fost Dynacom Tankers, controlată de magnatul grec George Prokopiou, care a generat venituri de 915 milioane de dolari din transportul de țiței rusesc din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times. Cifra omului de afaceri reprezintă un sfert din veniturile obținute de armatorii greci din comerți în același interval. Dynacom a fost listat de Ucraina drept „sponsor internațional al războiului” din 2023, dar a fost ulterior scos de pe listă în urma presiunilor guvernului grec. Miliardarul George Prokopiou a făcut una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni din cariera sa de 55 de ani: a trimis cel puțin cinci nave prin Strâmtoarea Hormuz, după ce SUA a declanșat războiul împotriva Iranului. Pe locul doi s-a clasat Olympic Shipping and Management, din cadrul Grupului Onassis. A obținut venituri de 404 milioane de dolari. Operatorii de petroliere Stealth Maritime și Polembros Shipping, cu sediul la Atena, au obținut peste 200 de milioane de dolari. Cum se apără armatorii greci se apără Dynacom a declarat că toate transporturile sale către porturile rusești au fost „în deplină conformitate cu toate cadrele legale și de sancțiuni aplicabile și în vigoare”. „Facturile la energie electrică, costurile la benzină și presiunile inflaționiste suplimentare au fost atenuate datorită contribuției transportului maritim grecesc”, a adăugat compania. Olympic Shipping a declarat: „Am respectat „sancțiunile UE, Regatul Unit și SUA. Dar politica noastră este să nu comentăm tranzacțiile individuale”. Stealth a declarat că toate încărcăturile pe care le transporta au respectat regimurile de sancțiuni relevante și au fost verificate de avocați americani și britanici. Unul dintre petrolierele sale, care transporta o încărcătură de amoniac rusesc, a fost vizat într-un presupus atac ucrainean anul trecut. Compania și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța navigatorilor săi. TMS a declarat că „politica companiei este să nu comenteze aspecte comerciale”, dar că este „angajată să respecte cu strictețe toate sancțiunile aplicabile”.Polembros și Thenamaris nu au răspuns la solicitările publicației Financial Times. Rusia iese în pierdere după ultimele atacuri ucrainene și apelează la „flota fantomă” Comerțul cu țiței rusesc este permis atâta timp cât se încadrează în regimul plafonării prețurilor G7. Presiunea de a înăspri regimurile de sancțiuni s-a intensificat, pe măsură ce SUA și UE au încercat să diminueze influența Moscovei înainte de un posibil acord de pace cu Ucraina. Guvernele occidentale solicită restricții suplimentare asupra veniturilor energetice ale Moscovei, după ce prețurile la petrol au scăzut în ultimii 3 ani. Însă, restricțiile ar presupune oprirea comerțului cu Grecia. Moscova se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea internă cu combustibil, deoarece Ucraina îi atacă tot mai des infrastructura energetică cu drone cu rază lungă de acțiune.  „Petrolul rusesc continuă să genereze miliarde pentru Kremlin, deoarece guvernele nu au reușit să acopere lacunele evidente din sistem”, a declarat Svitlana Romanko, directoarea grupului de campanie ucrainean Razom We Stand. „Guvernul grec a ales în mod repetat interesele industriei sale de transport maritim în detrimentul unor sancțiuni mai puternice și al păcii.”, a adăugat ea. În martie 2025, Germania a devenit prima țară europeană care a confiscat un petrolier rusesc din „flota fantomă” – Eventin. Al doilea a fost confiscat în septembrie. Pe 30 septembrie 2025, forțele navale franceze au confiscat petrolierul Boracay, cu steagul Beninului. Pe 7 ianuarie 2026, flota SUA și Garda de Coastă au confiscat pentru prima oară un petrolier rus, Marinera, care transporta țiței russsc sub pavilonul Republicii Guyana. Sursa Foto: Ships & Ports

România, victorie istorică la baschet masculin în fața Greciei!

Naționala masculină de baschet a României a obținut o victorie istorică împtriva puternicei echipe a Greciei, în Grupa B a preliminariilor Cupei Mondiale din 2027. Partida de la Oradea a adus primul succes al tricolorilor în fața Greciei după 52 de ani, adversara fiind medaliată cu bronz la ultimul Campionat European. România a învins Grecia la baschet masculin, într-una dintre cele mai mari surprize din istoria calificărilor la Cupa Mondială Echipa țării noastre s-a impus cu 73-66 (35-38), în Oradea Arena, în Grupa B a preliminariilor Cupei Mondiale din 2027. Succesul istoric s-a datorat evoluția senzaționale din ultimul sfert a formației pregătită de Mihai Silvășan, România câștigând parțialul cu un incredibil 22-8. România a învins Grecia la baschet masculin, într-una dintre cele mai mari surprize din istoria calificărilor la Cupa Mondială. Foto: FIBA basketball Grecia avea șansa să se califice în faza următoare a competiției dacă ar fi câștigat, dar succesul „tricolorilor” menține Grupa B deschisă. Cu un efort defensiv incredibil, România a șters un deficit de 14 puncte. Momentul crucial s-a produs la 69-66 în ultimul minut, când Emi Cate a blocat o încercare de „layup”. Grecia se află pe locul 12 în clasamentul mondial, în timp ce România este doar pe 63. Diferența de 51 de poziții este cea mai mare în defavoarea unei echipe care s-a impus în aceste preliminarii. După ce a strălucit cu U-BT Cluj-Napoca, Daron Russell continuă să fie eroul baschetului din România, înscriind 20 de puncte în această victorie istorică. De asemenea, Lucas Tohatan a jucat cel mai bun meci al lui la națională, cu 13 puncte și 6 pase decisive. De precizat că 10 jucători diferiți au punctat pentru echipa lui Silvasan. După acest succes istoric, România are șanse să ajungă în runda următoare. „Tricolorii” joacă duminică ultimul meci din grupă, cu Muntenegru, la Bar. Ce a spus antrenorul Mihai Silvășan după victoria senzațională cu Grecia În clasament, pe primul loc se află Grecia, cu 8 puncte, urmată de România, 7 puncte, Portugalia și Muntenegru, câte 6 puncte și un joc mai puțin. Primele trei clasate se califică în faza următoare a preliminariilor. Anterior, România a fost învinsă acasă de Muntenegru, iar cu Portugalia și-a împărțit victoriile. „De obicei, apărarea este aspectul pe care îl poți controla. În atac poți spera să îți creezi aruncări bune, însă nu îți vor intra de fiecare dată. În apărare, însă, printr-o concentrare și un efort exemplar, poți controla lucrurile mult mai bine decât în faza ofensivă. Cred că am reușit să facem acest lucru. România a învins Grecia la baschet masculin, într-una dintre cele mai mari surprize din istoria calificărilor la Cupa Mondială. Foto: FIBA basketball Evident, nu a fost perfect, însă ne-am bazat pe o defensivă foarte puternică. Și am reușit. Recuperările s-au transformat în puncte pe contraatac pentru noi. Cred că avem un avantaj când recuperăm sau interceptăm și plecăm în tranziție, mai ales când jucăm cu doi conducători de joc, fie cu Lucas și Fatts, fie cu Şomăcescu și Fatts. Una peste alta, povestea acestui meci a fost scrisă, iar acum mergem mai departe. Ne concentrăm pe următorul meci. Este o victorie mare. Mă bucur că am reușit să învingem Grecia, mă bucur că am fost pe bancă la această victorie și că am avut o atmosferă senzațională în echipă. Cred că, de cele mai multe ori, atmosfera și chimia din cadrul unei echipe fac diferența dintre victorie și înfrângere”, a explicat Mihai Silvășan, potrivit GSP.