Simona Halep, divorțată şi bogată, a petrecut o vacanță de vis într-un cadru romantic, cu iahturi şi soare: Un weekend de neuitat
Simona Halep are suficient timp liber după ce s-a retras din tenis și a petrecut o vacanță de vis într-un cadru romantic, cu iahturi și soare. Fostul lider WTA nu a ratat ocazia și a imortalizat mai multe momente din concediu, după care a împărtășit imaginile superbe cu fanii pe care îi are în mediul online. De când s-a retras din tenis, Simona Halep are suficient timp și pentru micile plăceri ale vieții. Divorțată și bogată, sportiva în vârstă de 34 de ani a petrecut o vacanță de vis, într-un cadru romantic, cu iahturi și soare. Fostul lider WTA nu a ratat ocazia și a realizat mai multe fotografii, pe care le-a postat în mediul online, pe contul personal de Instagram, unde a adunat peste 1.6 milioane de urmăritori. Sportiva din Constanța nu a dezvăluit locația exactă în care și-a petrecut vacanța. Cu toate acestea, din indiciile existente în fotografiile publicate în mediul online pare că ar fi vorba despre o insulă din Grecia. De când s-a retras din tenis, Simona Halep se ocupă de afacerile pe care le are, dar și-a descoperit și o nouă pasiune. Sportiva din Constanța joacă frecvent golf și nu ratează ocazia de a împărtăși acest lucru cu fanii, prin intermediul rețelelor de socializare. Reamintim că Simona Halep s-a retras din tenis pe data de 4 februarie 2025, imediat după meciul pierdut în primul tur la turneul de la Cluj-Napoca (n.r. Transylvania Open). Decizia a fost anunțată chiar pe teren, după înfrângerea cu italianca Lucia Bronzetti, marcând finalul carierei sale profesionale. Simona Halep, despre efectele rețelelor de socializare asupra tinerilor Simona Halep consideră că generația ei a avut un avantaj important, întrucât nu a crescut cu rețelele de socializare. Sportiva a punctat că tinerii jucători „sunt expuși de la o vârstă foarte fragedă la critici și tot felul de comentarii online”. „Da, sincer cred că generația mea și cei dinaintea noastră au fost probabil puțin mai stabili mental, în principal pentru că nu am crescut cu rețelele de socializare. În zilele noastre, tinerii jucători sunt expuși de la o vârstă foarte fragedă la comparații, critici și tot felul de comentarii online care le pot afecta cu ușurință încrederea și îi pot distrage de la propriul drum. În același timp, admir această generație pentru că se confruntă cu un tip de presiune pe care noi nu l-am avut niciodată cu adevărat. Sunt expuși și judecați constant online, ceea ce nu este ușor pentru nimeni, mai ales la o vârstă fragedă”, a declarat Simona Halep, pentru Eurosport.es.
Presa americană prezintă Marea Evadare: Top 10 țări
Americanii se pun pe vândut tot. Mobilier, locuință, automobile, tot ce au acumulat după câteva decenii de muncă. Unii îl înjură în șoaptă pe Donald Trump după efectele negative ale războiului cu Iran și ale tarifelor vamale. Cei mai mulți americani care vor să emigreze dau vina pe creșterea costurilor vieții care le-au ruinat „visul american”. Unde aleg să se mute? Chiar în mult „huiduita” Europă și chiar în „infama” țară învecinată, Mexic. Sunt criticate deseori de republicanii aflați la putere. Nu și de către americanii din clasa mijlocie care își doresc să aibă un sistem public de sănătate la fel de dezvoltat ca cel european, pe lângă calitatea crescută a vieții în comparație cu cea din SUA. Tot mai mulți americani vor să plece definitiv din SUA Un cuplu american și-a cumpărat un bilet doar dus spre Italia. „A fost cel mai stresat lucru pe care l-am făcut, dar și cel mai bun”, a spus o persoană intervievată de Forbes. Să obțină viza de muncă și să cumpere o casă cu curte în Italia a fost o dublă provocare. Dar a meritat. „Nu-mi vine să cred că s-a întâmplat cu adevărat”, a spus persoana care a renunțat la „visul american” pentru a se muta într-o zonă rurală din Italia. Calitatea vieții a scăzut în SUA Un raport al Global Citizen Solutions a realizat un clasament al țărilor cu cel mai crescut nivel de trai, după ce tot mai mulți americani se plâng că a scăzut calitatea vieții lor. Mulți americani își fac planuri pentru a migra definitiv din SUA din cauza scumpirii locuințelor și a serviciilor medicale. Chiar și alimentele și carburanții care erau ieftini în mod obișnuit s-au scumpit. Americanii din clasa mijlocie își pun la bătaie economiile strânse pentru pensionare doar ca să pornească o viață nouă într-o altă țară. Cei mai mulți optează pentru țări sud-americane și țări sud-europene. Cei care vor taxe mai mici se duc în „paradisuri fiscale”. Iar cei care vor o viață mai lungă, o bătrânețe mai ușoară și mai puțin stres, aleg țări cu climat subtropical. Clasamentul celor mai căutate țări de către americani Spania: ideală pentru cultură, stil de viață și sistem de sănătate Spania este țara cea mai aleasă de către americanii care vor să migreze definiti din SUA. Multe familii și lucrători în telemuncă o aleg pentru a porni un nou început. Țara are o cultură solidă, servicii sociale, infrastructură dezvoltată și multe orașe turistice (Barcelona, Valencia, Madrid, Granada, Cordoba, Sevilla). Pentru a obține rezidență este necesară Visa de Nomad Digital. Pentru a o boține, angajații în telemuncă trebuie să demonstreze că obțin un venit lunar minim de 3.000 de dolari. Condiția este impusă și în cazul pensionarilor cu venit pasiv. Rezidenții pot obține avantaje prin Legea Beckham, precum reducerea taxelor la 24% pentru primii șase ani. În Spania, o persoană se poate descurca pe cont propriu cu un venit lunar minim de 2.000 dolari pentru a-și acoperi costurile de trai. Portugalia: ideală pentru telemuncă Portugalia este considerată a șaptea cea mai sigură țară din lume în Indexul Păcii Globale. Și este un adevărat paradis pentru nomazii digitali care pot descoperi comunități prietenoase în Lisabona, Porto sau Madeira, cu un stil de viață relaxant pe coastă. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.600 de dolari pe lună în Portugalia. Pentru a obține Golden Visa, un imigrant trebuie să investească 232.100 de dolari. Nomazii digitali care vor să lucreze trebuie să aibă venim minim de 3.969 de dolari pentru a obține Viza de Nomad Digital D8. Iar pensionarii trebuie să câștige anual 11.419 de dolari. Canada: suport mai mare pentru familie și servicii publice mai bune Canada este o țară mai prietenoasă în ce privește obținerea de vize. Cei mai mulți oameni migrează prin programul Work Visa Canada sau Express Entry. Prin aceste programe, tinerii aplicanți cu studii superioare și aptitudini în sănătate și tehnologie, au șanse mari să lucreze în Canada. Chiar dacă programul Canada Start-Up Visa nu mai acceptă aplicanți din 2026, sunt în continuare alte opțiuni similare în regiunile Noa Scotia sau British Columbia. Rezidenții or putea aplica pentru pașaport canadian doar după ce locuiesc permanent timp de 3 ani în Canada. Din decembrie 2025, de la intrarea în vigoare a Legii C-3, americanii care au cel puțin un părinte sau un bunic născut în Canada, sunt calificați pentru a obține cetățenia canadiană prin descendență. Saint Kitts și Nevis: scutiri fiscale și al doilea pașaport Migranții care donează 250.000 de dolari sau investesc cel puțin 325.000 de dolari într-o locuință pot obține cetățenie instant, prin programul Citizenship by Investment program. Sunt și scutiri de taxe. Ritmul vieții este lent, infrastructura nu e la fel de dezvoltată ca-n Europa și America de Nord, dar cel puțin este liniște. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.500 de dolari pe lună. Malta: scutiri fiscale și engleza ca limbă vorbită Prin programul Malta Permanent Residence, un imigrant care aplică pentru cetățenie poate să-și adauge și rudele de până la patru generații. Costul total este de 170.000 de dolari, care acoperă donații către un ONG, achiziție imobiliară și taxe către guven. Malta este o insulă mică unde engleza este limbă vorbită și cu un sistem fiscal relaxat. Valletta este cel mai indicat loc unde îți poți începe o viață fără griji și fără costuri mari. Dacă ești lucrător remote cu un venit minim de 4.000 de dolari, poți aplica pentru programul Malta Nomad Residence Permit. Cipru: scutiri fiscale pentru investitori Pentru a se califica la programul Golden Visa, migranții care doresc să locuiască permanent trebuie să cumpere o locuință în valoare de 300.000 de dolari și să câștige un venit anual de 50.000 de dolari. Deși este o insulă în apropiere de Turcia, engleza este vorbită la scară largă, chiar și în școli. O persoană se poate descurca cu un venit minim de 1.800 de dolari pe lună. Noua Zeelandă: natură, siguranță și engleza ca limbă vorbită Noua Zeelandă poate fi cea mai
Bătălia pe șezlongurile din Grecia, o problemă ce îi îngrijorează pe hotelieri
În Grecia, bătălia pe șezlonguri a devenit o problemă care îi îngrijorează pe hotelieri, potrivit Le Figaro. Industria a fost marcată de plângerea depusă de un turist aflat în vacanță în Kos. Acesta a primit 1.000 de euro despăgubire, după ce a dat în judecată agenția sa de turism. El a semnalat că nu a găsit niciodată șezlonguri disponibile la hotelul unde era cazat. Rezervarea șezlongurilor, un fenomen des întâlnit Fenomenul șezlongurilor ocupate în Grecia este unul recurent. De câteva veri, turiștii lasă obiecte personale pe primele rânduri de șezlonguri, pentru a le ocupa în ziua respectivă. Dimineața, pare că piscinele sunt deja ocupate, deși nu e nimeni acolo. Mulți hotelieri greci au decis să ia măsuri. Schimbările au loc în contextul creșterii disputelor și pentru a-și păstra clienții, potrivit sursei. Unele hoteluri afișează la recepție garanția unui număr de șezlonguri disponibile. Altele adoptă măsuri mai drastice. Pe unele insule, sunt angajați studenți sezonieri pentru a supraveghea zonele din jurul piscinelor. Aceștia îndepărtează prosoapele lăsate nesupravegheate timp de câteva ore. Peste 200 de plaje au interzis șezlongurile În Grecia, 264 de plaje sunt desemnate ca zone fără șezlonguri, umbrele sau muzică. Măsurile au fost adoptate pentru a proteja flora și fauna.
Colaps ecologic în Lesbos / 32.000 de animale, îngropate fără protecție
Autoritățile grecești se confruntă cu un colaps logistic în gestionarea epidemiei de febră aftoasă de pe insula Lesbos, potrivit ekathimerini.com. Mii de carcase de animale sunt îngropate în masă fără măsuri de protecție a mediului, stârnind alarme din partea experților privind contaminarea pe termen lung a apelor subterane. De nouă săptămâni, insula grecească Lesbos se confruntă cu un focar de febră aftoasă care a dus la sacrificarea a peste 32.000 de oi și capre. Experții în mediu au intrat în panică Și, cum o criză sanitară nu vine niciodată singură, insula se confruntă acum cu o a doua urgență: gestionarea carcaselor. Singura instalație de incinerare de pe insulă poate procesa cel mult 300 de animale pe zi, un ritm complet insuficient față de amploarea sacrificărilor. Ca urmare, autoritățile au recurs la îngroări în masă fără măsuri de protecție a mediului, o practică ce alarmează experții în protecția mediului. Sursele de apă freatică odată contaminate, consecințele sunt greu de gestionat Specialiștii avertizează că deșeurile organice neizolate reprezintă o amenințare serioasă pentru apele subterane ale insulei, cu potențiale consecințe pe termen lung pentru sănătatea populației și ecosistemele locale. Contaminarea unor surse de apă freatică ar putea fi greu de remediat odată produsă. „Serviciile veterinare lucrează distructiv pentru cetățeni și mediu”, potrivit unui oficial regional demisionar, 18 mai 2026. Servicii veterinare cu management defectuos Tensiunile instituționale au escaladat pe 18 mai, când un oficial regional a demisionat, acuzând public serviciile veterinare de un management defectuos. Un comitet de gestionare a impactului de mediu a fost înființat abia în această săptămână, la aproape două luni de la debutul epidemiei, ceea ce ridică semne de întrebare privind reacția autorităților.
Firma de la care România cumpără arme, scandal uriaș de dare de mită în Grecia!
România încredințează aproape 6 miliarde de euro companiei germane Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de armament din Europa. Deși este un gigant al industriei, compania are în spate un istoric controversat, marcat de un scandal de corupție în Grecia. Mai mulți oficiali greci au fost mituți de o subsidiară a Rheinmetall pentru atribuirea unor contracte cu dedicație. Rheinmetall a fost în centrul unui dosar de corupție în Grecia În 2014, Rheinmetall a fost implicată într-un dosar de corupție legat de atribuirea unor contracte militare în Grecia. O filială a companiei, Rheinmetall Defence Electronics (RDE) a mituit oficiali greci pentru a cumpăra un sistem de apărare aeriană în valoare de 150 de milioane de euro. În centrul tranzacției a fost un intermediar grec, fost ofițer de marină, Papagiotis Efstathiou. Procurorii au documentat plăți ilegale către oficiali greci, realizate cu scopul de a facilita atribuirea unor contracte de armament. Compania a fost amendată cu peste 36 de milioane de euro În cele din urmă, Efstathiou a recunoscut în fața anchetatorilor germani că a folosit banii RDE pentru a efectua plăți regulate între 1998 și 2011 către oficiali ministeriali și militari din Atena. Intermediarul grec a insistat că oficialii RDE au pus presiune pe el pentru a da mită și a spus că aproximativ jumătate din cele 20 de milioane de euro plătite de RDE au fost folosite pentru a asigura tranzacția. În cele din urmă, RDE a fost amendată cu 300.000 de euro, iar Rheinmetall cu 36,77 milioane de euro. Compania a acceptat amenda, iar anchetatorii au fost de acord să închidă cazul, evitând astfel un proces în instanță. „La Rheinmetall s-au făcut greșeli pentru care ne asumăm vina. Modalitățile de a evita problema nu ne-ar fi dus nicăieri”, a declarat atunci președintele Armin Papperger, pentru Süddeutsche Zeitung. Același CEO, și atunci și acum. Armin Papperger a apărut alături de premierul Bolojan Un element care atrage atenția este legat de conducerea gigantului de armament. Armin Papperger a preluat funcția de CEO al Rheinmetall în ianuarie 2013, exact în perioada în care anchetele privind dosarul de corupție din Grecia au devenit publice și s-au finalizat cu sancțiuni pentru companie. Inițial, compania a negat acuzațiile, dar s-a răzgândit după mai multe percheziții la sediul RDE din Bremen. Chiar dacă Rheinmetall a scăpat doar cu amendă, situația din Grecia pune sub semnul întrebării corectitudinea contractelor de furnizare de armament. Armin Papperger și Ilie Bolojan, la Guvern Practic, aceeași conducere care a gestionat compania în timpul scandalului de corupție se află și astăzi la butoane. Mai mult, Papperger a apărut în România în contexte oficiale, inclusiv alături de premierul Ilie Bolojan,în condițiile în care Guvernul României și compania Rheinmetal au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare. Pe 3 noiembrie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, și CEO Armin Papperger au participat la semnarea contractului privind înființarea societății Rheinmetall Victoria SA, rezultată din parteneriatul între Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și Rheinmetall. Compania din orașul Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari. Nemții vor lua o treime din banii alocați României prin SAFE Rheinmetall a obținut 6 din cele 15 contracte derulate de România în cadrul programului european SAFE, consolidându-și poziția de principal furnizor în proiectele de înzestrare militară. Gigantul german ar urma să încaseze cea mai mare parte a banilor, peste 5,6 miliarde de euro. Interesant este faptul că SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, potrivit ministrului Apărării, Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Companiile europene acuză România de lipsă de transparență Contractele au fost atribuite direct, fără licitație, deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații. Miercuri, compania italiană Beretta a acuzat guvernul României de practici netransparente. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Ilie Bolojan, anunț crucial privind dotarea ARMATEI. Înțelegerea cu gigantul german din industria armamentului va fi aprobată în CSAT Bolojan a semnat un contract de cooperare cu cel mai mare fabricant de arme al Germaniei. Ce înseamnă asta pentru România
Avertisment pentru turiștii care merg în Grecia: e grevă în transportul public
Ca urmare a declarării intenției de participare la acțiunile revendicative a mai multor categorii profesionale, tramvaiele și trenurile din Grecia nu vor circula pe tot parcursul zilei de 1 mai. În plus, metroul din Atena nu va funcționa și este posibil să se înregistreze modificări ale programului de funcționare și pentru celelalte mijloace de transport în comun (autobuze și troleibuze) care circulă în capitala elenă. De asemenea, având în vedere anunțul Confederației Maritime Panelene de a participa la grevă prin suspendarea transportului maritim pentru toate categoriile de nave, se recomandă verificarea orarului acestora accesând site-ul https://www.allovergreece.com/en/port-authorities-greece, precum și contactarea operatorilor de transport sau a agențiilor de turism. MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +30 210 672 8875, +30 210 672 8879 și cel al Consulatului General al României la Salonic: +30 231 034 0088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României la Atena: +30 697 899 6222 și cel al Consulatului General al României la Salonic: +30 690 647 9076. Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor de Internet https://www.mae.ro/(Sfaturi, alerte de călătorie), https://atena.mae.ro și https://salonic.mae.ro/, precum și aplicația digitală „mAIGreece”, realizată de către Ministerul elen al Turismului, disponibilă și în limba română: https://www.gov.gr/en/upourgeia/upourgeio-tourismou/tourismou/maigreece. MAE reamintește cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că aceștia au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte informat” (https://play.google.com/store/apps/details?id=com.mae.alerte&hl=ro, ,https://apps.apple.com/ro/app/c%C4%83l%C4%83tore%C8%99te-informat/id6452016795), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
Vizita lui Macron la Atena. Franța și Grecia reînnoiesc angajamentele de apărare reciprocă
În cadrul vizitei la Atena a președintelui francez Emmanuel Macron, cele două țări s-au angajat să se sprijine reciproc în cazul unor amenințări la adresa securității, consolidând cooperarea bilaterală în domeniul Apărării, informează Politico. Parisul și Atena au semnat, sâmbătă, nouă acorduri bilaterale, printre care și prelungirea unui Pact-cadru de Apărare, care va fi reînnoit automat peste 5 ani, după expirarea sa. „În cadrul acestui parteneriat, există o clauză de sprijin și asistență reciprocă în caz de agresiune armată”, a declarat Macron în cadrul conferinței comune de presă, alături de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, la reședința Maximos din Atena. „Nici măcar nu vă puneți întrebarea; orice s-ar întâmpla, vom fi alături de voi”, a adăugat el. Premierul Greciei a precizat că „Franța este adevăratul aliat” al țării sale, adăugând că „angajamentele privind asistența reciprocă” dintre Grecia și Franța reprezintă „punctul forte” al acordurilor dintre cele două țări. În afară de semnarea parteneriatului strategic cuprinzător, cele două guverne au semnat și alte acorduri în diverse domenii, între care Educației, Cercetare, dar și Energie Nucleară. În cadrul vizitei, compania franceză din Apărare, MBDA, a semnat un contract pentru continuarea sprijinului acordat rachetelor Mica ale Armatei Greciei. Cei doi lideri au insistat și asupra necesității de a clarifica modul în care clauza de Apărare reciprocă a UE – Articolul 42, alineatul 7 din Tratatul UE – ar funcționa în practică, subliniind că această clauză nu ar trebui considerată un substitut al Articolului 5 din Tratatul NATO, care precizează că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor membrilor. Cu toate acestea, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Greciei, Macron a afirmat că această clauză de apărare a UE este „mai puternică” decât Articolul 5 din Tratatul NATO, în contextul în care Macron a propus anterior că Franța poate să-și asume un rol mai puternic în rândul aliaților europeni ai alianței nord-atlantice, după ce Trump a criticat lipsa de sprijin a aliaților în războiul Statelor Unite împotriva Iranului. Sâmbătă dimineață, în cadrul vizitei, președintele Franței și premierul Greciei, au vizitat o fregată grecească construită de compania franceză Naval Group în portul Pireu. Cei doi oficiali au fost însoțiți de ministrul francez al Apărării și Forțelor Armate, Catherine Vautrin, alături de directorul general al companiei, Pierre-Eric Pommelet.
Deputata elenă Sofia Voultepsi, atacuri la adresa Codruței Kovesi și a României: Provine dintr-o țară care nu are o tradiție de separare a puterilor
Noi tensiuni în jurul Parchetului European. Deputata Sofia Voultepsi, din partidul de guvernare Noua Democrație din Grecia, a lansat atacuri la adresa Codruței Kovesi și a făcut referiri directe la România și la perioada regimului Ceaușescu, relatează Mediafax. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni difuzate pe postul de televiziune SKAI, în dimineața zilei de miercuri, 22 aprilie, în contextul în care șefa Parchetului European a efectuat o vizită la conducerea politică a Ministerului Justiției din Grecia. De asemenea, a fost ridicată imunitatea a 13 parlamentari greci, pentru a putea fi anchetați de Parchetul European, condus de Kovesi. Sofia Voultepsi, atac la adresa Laurei Codruța Kovesi Sofia Voultepsi a lansat critici asupra lui Kovesi și a făcut referiri la sistemul din România. „Provine dintr-o țară care, repet, (n.r. Kovesi) nu are o tradiție de separare a puterilor în stat, motiv pentru care a încercat să realizeze o reînnoire în afara consiliului judiciar, așa cum s-a întâmplat în propria țară alaltăieri și se întâmplă acum, prin ea însăși. Mi-aș dori ca Uniunea Europeană să fi plasat în acest prim parchet care a pus bazele un procuror din Franța, care îl cunoaște pe Montesquieu și știe că nu se poate amesteca și să spună că ați încălcat legea voastră care prevede consiliu judiciar.”, a spus Sofia Voultepsi. Sofia Voultepsi a adus în discuție și regimul Ceaușescu, despre care a spus că nu și-l dorește în Grecia. „Eu nu vreau justiție de tip Ceaușescu în Grecia. Când regimul Ceaușescu a căzut, avea 500.000 de securiști (Serviciul de Securitate al Statului) și avea și copii care își turnau și spionau proprii părinți în casele lor. Aceste lucruri nu dispar așa ușor. Acești 500.000 de securiști au mers undeva, s-au infiltrat pe undeva”, a afirmat deputata. Aceste declarații au loc în contextul scandalului OPEKEPE 2, care a stârnit reacții din partea unor parlamentari ai partidului de guvernământ Noua Democrație. Replicile Sofiei Voultepsi au avut loc în aceeași zi în care ministrul Justiției din Grecia a declarat că guvernul acordă sprijin total Parchetului European și activității conduse de Laura Codruța Kovesi. Recomandările autorului:
Ciorba de burtă – Război și pace în farfurie
În perioada Imperiului Otoman, trupele de elită ale sultanului, ienicerii, erau hrănite cu o zeamă, o fiertură, o supă din stomac de vită, foarte populară, adesea consumată după nopți lungi, ca remediu pentru mahmureală: İşkembe çorbası. De aici s-a răzpândit în toată zona balcanică: la greci, la bulgari și la români, pentru că asta înseamnă să fii imperiu – un schimb tacit de taxe, impozite și rețete. De unde vine „beef-ul” În Bulgaria, ciorba asta se cheamă „șkembe ciorba”, iar în Grecia – patsas. Sunt variante ale rețetei de bază: zeamă clară, usturoi, oțet, uneori, ardei iute. Fără îndoială, ciorba asta a traversat imperii, a schimbat nume și, na, poftim!, a reaprins rivalitatea dintre state. De curând, Grecia a dorit să protejeze rețeta ca patrimoniu cultural la UNESCO, dar Ankara a sărit cât colo: nu poți revendica o moștenire comună, mai ales că rețeta originală e turcească, nu grecească. Istoric vorbind, Turcia are dreptate. Dar! Ciorba de burtă – subiect de negociere diplomatică Acuma, Turcia e puțin exagerată: i-a plăcut să fie imperiu, să ia tot ce se poate, să distrugă tot ce se poate, dar să nu dea nimic înapoi: nici măcar o ciorbă, fie ea de burtă. Iată cum devine ciorba de burtă un subiect de negociere diplomatică nu doar în tratate, ci și în farfurie. Modesta fiertură reaprinde „beef-ul” (asta înseamnă și „neînțelegere”, dar și „vită” – ironia sorții!) între Turcia și Grecia, de data asta în privința acestei moșteniri otomane: cui aparține și cine o face mai bună? Când se bagă și România în ciorbă Dar când doi se ceartă, al treilea câștigă. Doamnelor și domnilor, în ring intră România, cu un rol cu totul diferit. România nu revendică paternitatea, dar România revendică prefecționarea. România reinterpretează în stil propriu această zeamă destul de aspră în stilul său și așa se face că asistăm acum la o transformare-spectacol: baza devine mai bogată prin fierberea îndelungată a oaselor și se echilibrează gustul prin adăugarea unui „liezon” alcătuit din smântână și gălbenuș de ou, care-i potolește asprimea. Eficientizarea săracului animal Apar, de asemenea, elemente locale ca gogoșarul murat, iar ce iese la final este nu o ciorbă, ci o experiență spirituală. Pentru că, să nu uităm, stomacul de vită – burta – era considerat un ingredient marginal, un ceva ce era folosit doar ca să nu se arunce, așa că fiertura asta a apărut, de fapt, din dorința de eficientizare a săracului animal. România aduce ciorba la nivelul următor Ciorba de burtă aparține, așadar, unei gastronomii a necesității, nu a ethosului. Însă ce face România este să aducă preparatul la nivel înalt, mai ales în a doua jumătate a secolului XX, când restaurantele au standardizat rețeta, iar, pentru bucătari, aceasta a devenit testul suprem în bucătărie. Vechea mâncare de cazarmă s-a îmbrăcat cu haine bune, de duminică. Dacă în Turcia, ciorba de burtă era despre disciplină și funcționalitate, în Grecia e despre autenticitate, simplitate și tradiție, iar în România – despre adaptare, rafinare, echilibrare. Ciorba de burtă ca manifest de țară Și uite cum a ajuns ciorba de burtă un manifest de țară, pentru că, prin sine, rețetele celor trei state vorbesc despre influența lor în regiune. Diplomația trece, alături de alte sentimente, tot prin farfurie. Ciorba de burtă românească e singura care a transformat utilitarul în complex, austerul în reconfortant, perifericul în emblematic. La români, ciorba asta a dat Rădăuțeana, iar la greci – Avgolemono – aceeași Mărie cu altă pălărie. Plus lămâie.
Restricții pentru femei, în noul sezon estival din Grecia. Nerespectarea regulilor poate fi sancționată cu amenzi de până la 3.000 de euro
Turiștii care vizitează anul acesta Grecia, în special femeile, trebuie să respecte mai multe reguli stricte pentru sezonul estival, recent introduse. Astfel, riscă amenzi considerabile, de până la 3.000 mii de euro. Printre cele mai neobișnuite interdicții se numără purtarea pantofilor cu toc ascuțit în situri arheologice, inclusiv la Acropole, măsura având rolul de a proteja marmura veche de peste 2.000 de ani, care este deja afectată de numărul mare de vizitatori. Persoanele care ignoră regula pot fi opriți la intrare sau chiar sancționați, amenzile putând ajunge până la 900 de euro. Totodată, atingerea exponatelor în muzee și situri istorice este strict interzisă, potrivit publicației Blic.rs. Reguli dure și pentru șoferi Dar reguli mai dure se aplică și în trafic. Astfel, fumatul într-un autoturism în care se află un copil sub 12 ani este sancționat cu amendă, care poate ajunge la 1.500 de euro pentru mașinile personale și până la 3.000 de euro pentru cele de serviciu sau închiriate. Mai mult, permisul de conducere este suspendat automat pentru 30 de zile. Poliția Rutieră a intensificat deja controalele în zonele turistice, vizând în special consumul de alcool la volan, depășirea vitezei și parcările ilegale. De asemenea, o mașină parcată neregulamentar poate aduce o amendă între 40 și 80 de euro, dar și sancțiuni suplimentare, precum reținerea plăcuțelor de înmatriculare, a permisului auto sau a certificatului de înmatriculare. Lista sancțiunilor rutiere: Trecerea pe roșu sau depășirea pe linie continuă: 700 de euro; Nepurtarea centurii de siguranță: 350 de euro; Folosirea telefonului mobil la volan: 100 de euro; Depășirea vitezei (cu până la 20 km/h): 100 de euro; Conducerea sub influența alcoolului: între 78 și 1.200 de euro. Autorul mai recomandă: Cele mai ieftine destinații de vacanță pentru români în 2026 Grecia interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani din 2027. Planul premierului Kyriakos Mitsotakis Minunata țară europeană ocolită de turiști. Prea plictisitoare