De unde vine COLAPSUL sistemului energetic național
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, admite că România plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri la energie din lume și admite care sunt cauzele acestui paradox – țara noastră este unul din cei mai mari producători europeni de energie. Totuși, românii scot foarte mulți bani din buzunar pentru a-și achita facturile la curent. Bogdan Ivan și-a fixat un obiectiv foarte clar în mandatul său – capacităţi de stocare, baterii, investiţii în producţie de energie electrică în bandă, gaz, hidro şi nuclear. Cresc capacitățile de producție pentru energia solară Pentru remedierea crizei care ne face plătitorii unora dintre cele mai scumpe facturi la energie din Europa, Ministrul Energiei mai anunţă creşterea capacităţilor de producţie, capacităţilor de stocare ale energiei electrice solare. ”Până în prezent s-au instalat enorm de multe astfel de capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi bateriile necesare”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook, confirmând tacit că, deși s-a investit foarte mult în energia solară, nu s-a investit și în baterii. În ultimii 10 ani, România a scos din producție 7.000 MW de capacități de producție de gaze și cărbune Bogdan Ivan arată că în ultimii 10 ani, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawatts capacităţi de producţie pe gaze şi cărbune, deci mine și hidrocentrale. Cu alte cuvinte, ministrul admite printre rânduri eșecul politicii Green Deal cerută de la Bruxelles, care a pus pe butuci sistemul energetic național. ”Creştem capacităţile de producţie, capacităţile de stocare ale energiei electrice produse de solar, pentru că până acum s-au instalat enorm de multe capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi baterii în spate. Avem un deficit de aproximativ 2000 de megawatts în fiecare zi, iar odată stocată acea energie, produsă în timpul zilei, va putea să fie consumată seara, automat reducând presiunea pe importuri din alte state. Evităm specula, limităm capacitatea unor companii care nu sunt de bună credinţă, raportat la consumatorii din România, să mai facă speculă”, subliniază ministrul Energiei. Doar 4 operatori mai oferă prețuri sub 1,30 euro / MW Bogdan Ivan precizează că sunt 4 operatori care vin cu preţuri sub 1,30 euro, cât era preţul plafonat, înainte de eliminarea schemei de plafonare-compensare. ”Ăsta este şi dezideratul mandatului meu, să scădem preţul energiei”, a menţionat ministrul. Însăm până la reducerea tuturor facturilor, statul anunță clasicele vouchere destinate categoriilor vulnerabile, așa cum a scris Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ani de zile urșii, liliecii, hârciogii, pârșii și lostrița au SABOTAT securitatea energetică României. Bogdan Ivan: Acum s-au mobilizat și MOLUȘTELE Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie
Sebastian Burduja cere amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune din PNRR: La 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755 MW
„Securitatea energetică a României NU este negociabilă. De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune, în lipsa unor capacităţi noi echivalente de producţie în bandă”, scrie ministrul Energiei pe pagina sa de Facebook. Sebastian Burduja atrage atenția că, potrivit PNRR, de la 1 ianuarie 2026, România trebuie să închidă 1.755MW la nivelul termocentarelor pe cărbune. „Prin PNRR, la 1 ianuarie 2026 ar trebui să închidem încă 1.755MW la nivelul termocentralelor pe cărbune. De peste un an, explic Comisiei Europene că nu putem face asta, din cauze obiective. Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, după multiple încercări nereușite, pentru că prețul turbinelor pe gaz a explodat în ultimii doi ani”. Ministrul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR „De aceea, Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune. Cu aceiași bani din PNRR, de altfel, vom depăși cu mult țintele de “verde” — parcuri solare, eoliene și baterii. La capitolul emisii, ne atingem astfel obiectivul”, adaugă Sebastian Burduja. El atrage atenția că închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețurile din piață. „Mai mult, închiderea termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețuri. Între 2009-2022, România a închis peste 7000MW grupuri pe cărbune și gaz — producție în bandă, cât zece reactoare de la Cernavodă. Așa am ajuns să importăm pe intervalele de consum de vârf. Importăm scump și, culmea, importăm de la țări care produc în continuare pe cărbune (Serbia, Bulgaria). Care e logica?!”. De la Green Deal, la Smart Deal Burduja propune trecerea de la „ideologia Green Deal de tipul terapiei de șoc”, la „Smart Deal”. „Integrarea în Uniunea Europeană este cel mai bun lucru reușit de România în ultimele decenii. Ne-a pus pe calea dezvoltării (am depășit cu mult Ungaria și ajungem din urmă Polonia, lucruri de neînchipuit în 1990). Trebuie să continuăm pe acest drum. În același timp, Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre și vocea cetățenilor lor. Este vocea rațiunii și logicii, dincolo de ideologia “Green Deal” de tipul terapiei șoc. E timpul pentru Smart Deal, așa cum am mai spus”, conchide ministrul Energiei. Foto: Facebook – Sebastian Burduja CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Prima întâlnire oficială România-SUA din administrația TRUMP II. Sebastian Burduja: O discuție esențială pentru viitorul energetic al României
România și Statele Unite ale Americii au avut luni, la Varșovia, prima întâlnire bilaterală oficială în domeniul energiei sub noua administrație Donald Trump. Discuția, catalogată drept „excelentă” de ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a avut loc în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări și a vizat consolidarea parteneriatului strategic în sectorul energetic. „Astăzi, la Varșovia, în marja Three Seas Summit, am avut o întâlnire bilaterală excelentă, pe larg, cu ministrul omolog din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, Secretar al Departamentului pentru Energie. Absolvent al prestigioaselor universități MIT și Berkeley, este unul dintre cele mai respectate personalități în sectorul energetic din SUA, adept al unei linii pragmatice, identică cu poziția mea: avem nevoie de energie sigură, ieftină și curată — în această ordine de priorități”, a transmis Burduja. Discuțiile au vizat principalele proiecte strategice în care România și Statele Unite colaborează: reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, proiectul HVDC pentru consolidarea rețelei energetice, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj din Arcul Carpatic, potențialul geotermal al Bucureștiului și creșterea producției de gaz natural. „Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale); – Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care am semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy); – Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, la care Fluor este de asemenea parte; – Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) – Department of Energy al SUA. Vă anunț în premieră că săptămânile trecute am semnat un memorandum între NREL și Hidroelectrica, demers care pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanțul Carpatic. Urmează studiile de prefezabilitate și fezabilitate, dezvoltate cu sprijin american; – Energia geotermală — acordul ELCEN cu partenerii americani pentru cartografierea și dezvoltarea potențialului geotermal în București, proiect care va fi susținut prin Fondul pentru Modernizare; – Potențialul României pentru producția de gaz — suntem deja producătorul numărul 1 al UE și ne vom dubla producția din 2027, prin Neptun Deep, unde forajul este executat acum de platforma americană Transocean Barents. Discuția a pornit de la realitatea pe care o trăiește astăzi Europa: 1. Creșterea prețurilor la energie din cauza lipsei de interconectare între state; 2. Terapia șoc de închidere a centralelor pe cărbune fără alternative viabile; 3. Costurile certificatelor de CO₂, care afectează competitivitatea”, a scris ministrul pe pagina sa de socializare. Burduja: „Avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal” Sebastian Burduja a subliniat că „a fost o discuție esențială pentru viitorul energetic al României și al regiunii noastre” și că a reafirmat împreună cu omologul american „angajamentul comun pentru dezvoltarea proiectelor strategice care ne vor aduce mai aproape de un obiectiv major: transformarea României într-un hub energetic regional, puternic, rezilient și sustenabil, în parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii”. Ministrul Energiei a atras atenția și asupra problemelor actuale ale pieței energetice europene. „America știe: o Europă puternică și competitivă este un garant al stabilității globale. Pentru asta, avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal. România își asumă parteneriatul strategic cu SUA la nivel politic și militar, și îl duce și în zona vitală de business, acolo unde se construiesc viitorul economic și securitatea energetică. Așa cum am mai spus, relația bilaterală România-SUA în sectorul energetic este de excepție, dovadă fiind și întâlnirea de astăzi. Proiectele majore au fost, de altfel, începute în timpul primei administrații Trump. Am reafirmat determinarea noastră de a colabora în spiritul valorilor democratice și al libertății economice care definesc alianța SUA-România”. „Împreună, România și Statele Unite deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie. Sunt mai încrezător decât oricând în viitorul comun al energiei sigure, ieftine și curate — repet, în această ordine de priorități. Înainte, împreună”, a conchis Sebastian Burduja. FOTO: Sebastian Burduja – Facebook CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele