Greva angajaților de la metroul din Londra a paralizat sistemul de transport subteran
Mii de angajați ai metroului londonez au început duminică o serie de greve privind salariile și condițiile de muncă, amenințând să paralizeze sistemul de transport subteran folosit zilnic de milioane de persoane, potrivit AP. Sindicatul Rail, Maritime and Transport Union (RMT) a anunțat că membrii săi, inclusiv șoferi, operatori de semnalizare și lucrători de întreținere, vor întrerupe activitatea la diferite intervale până joi. Operatorul de transport Transport for London (TfL) a declarat că serviciile au fost grav perturbate duminică și se așteaptă ca între luni și joi să circule puține trenuri sau chiar deloc. Compania susține că le-a oferit angajaților o majorare salarială de 3,4%, însă sindicatul insistă pentru reducerea săptămânii de lucru de la 35 la 32 de ore. TfL afirmă că nu își permite această modificare. Sindicatul argumentează că numărul angajaților din cadrul Underground a scăzut cu 2.000 de persoane din 2018, „iar membrii noștri resimt presiunea programelor de muncă extrem de solicitante”. În prezent, nu sunt planificate negocieri între sindicat și conducere, iar sindicatul a cerut primarului Sadiq Khan să intervină pentru a încheia disputa.
Educație sub semnul crizei. Daniel David: Efectiv, nu sunt bani
„Eu sper să înceapă școala pe 8 septembrie”, afirmă ministrul Educației, Daniel David, la finalul a trei săptămâni de proteste în fața ministerului. Începutul anului școlar este marcat de criză. Sindicaliștii amenință cu un blocaj în sistem. Ministrul spune că îi aude, le răspunde și încearcă să ia măsuri. Totul, într-un context financiar dificil. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul, David recunoaște că are propriile nemulțumiri însă nu și-a dorit să fie un ministru al „crizei”. Cât despre începutul anului, important este ca elevii să fie în clase, și nu organizarea unor „festivitățile grandioase”. „Eu sper să înceapă școala pe 8 septembrie, pentru că eu înțeleg supărările, nici eu nu sunt un ministru mulțumit de ceea ce se întâmplă. Adică, nu mi-am propus să fiu ministru al crizei. Sigur că trebuie să începem școala într-o logică de criză. Sigur, cine dorește poate să facă festivități, ca să spun așa, mai grandioase, dar nu cred că e cazul într-o situație de criză. Poți să ai festivități decente, dacă nu vrei să ai festivități, nicio problemă. Ce este important? Copiii să fie în clasă și să ne ocupăm de ei”, este mesajul ministrului, cu o săptămână înaintea începerii anului școlar. Grevă după 9 septembrie? Șeful de la Educație le transmite sindicaliștilor că le aude nemulțumirile și îi îndeamnă la o atitudine „înțeleaptă”. „Protestele și nemulțumirile se aud. Eu le aud, încerc să le răspund, încerc să iau măsuri, încerc să ajut, dar cred că atitudinea înțeleaptă este pornind de la aceste nemulțumiri. Hai să încep. Încep să începem să construim pe termen mediu și lung. Avem de discutat bugetul pe 2026, să vedem ce schimbări dorim să implementăm, să trecem dincolo de logica de criză ce vrem de fapt de la sistemul acesta educațional și să folosim aceste nemulțumiri într-o logică funcțională”. Își mai permite educația un blocaj precum cel din 2023? Sindicaliștii anunță că vor lua o decizie cu privire la greva generală, pe 9 septembrie, a doua zi după începutul școlii. Își mai permite sistemul de învățământ un blocaj precum cel din mai – iunie 2023, care a dus la amânarea examenelor pentru clasa a VI-a și a examenelor orale de la sesiunea de bacalaureat? Ministrul David speră să nu se ajungă la grevă. „Eu cred că nu. Sper să nu se întâmple. Repet, mesajul meu este acesta, supărările sunt de înțeles. Nici eu nu sunt un ministru mulțumit de ce trebuie să facem și de măsurile de crize. Dar, hai să construim pe această supărare, că n-avem cu cine să ne luptăm. Da, faci proteste, ceri demisii, faci greve. Eu nu sunt un ministru încântat”. Șeful de la Educație și-ar da demisia, cerută insistent de către sindicaliști, dacă acest pas „ar rezolva criza și problemele” din sistemul de învățământ. „Nu sunt măsuri de reformă, sunt măsuri de criză” Însuși ministrul se declară nemulțumit de măsurile luate și amintește de Raportul QX, care conține 10 reforme, propuse de el, pentru sistemul de învățământ. Însă, în situația actuală educația se reduce la a găsi bani de salarii și burse. „Trebuie să fii absurd să spui, nu mai plătim profesorii, dar noi ne apucăm să facem schimbări”, declară ministrul. „Aproape nicio măsură de criză, dacă era o situație normală, eu n-aș fi luat-o. Sau n-aș fi luat-o așa sau n-aș fi luat-o în acest ritm. Nu uitați că eu am venit cu un program, QX, de reforme, am prezentat 10 reforme pentru sistemul nostru. M-am trezit că dintr-un ministru al reformelor am devenit un ministru al crizei, pentru că efectiv nu sunt bani, iar, ca ministru, prima mea prioritate este să mă asigur că până la sfârșitul anului avem bani de salarii și burse. (…) Trebuie să fii absurd să spui, domnule, nu mai plătim profesorii, nu mai dăm burse, dar noi ne apucăm să facem schimbări, reforme în sistem, sistemul se blochează”, explică David. David subliniază că măsurile luate de Guvernul Bolojan sunt „de criză”. Reforma vine abia după ce sistemul de stabilizează din punct de vedere fiscal bugetar. „Nu sunt măsuri de reformă, sunt măsuri de criză pentru a putea supraviețui financiar și pentru a putea avea salarii și burse până la sfârșitul anului. Reforma trebuie să vină după ce ieșim din logica de criză sau după ce ne stabilizăm fiscal-bugetar”. AUTORUL RECOMANDĂ:
Guvernul canadian ia măsuri pentru a pune capăt grevei Air Canada
Mii de însoţitori de zbor sindicalizaţi ai Air Canada au încetat munca din cauza unui conflict privind contractul salarial, forţând compania aeriană să anuleze toate cele 700 de zboruri zilnice, afectând peste 100.000 de călători care au fost nevoiţi să găsească zboruri alternative sau să rămână pe loc, potrivit Reuters. Ministra Muncii, Patty Hajdu, a declarat într-o conferinţă de presă că a solicitat Consiliului pentru Relaţii Industriale din Canada să impună arbitrajul obligatoriu ambelor părţi şi să ordone încetarea imediată a grevei. Ea a adăugat că Air Canada a indicat că va dura patru până la cinci zile pentru a relua complet operaţiunile. Compania aeriană a oferit o creştere de 38% a remuneraţiei totale pentru însoţitorii de zbor pe o perioadă de patru ani, cu o creştere de 25% în primul an, ceea ce Sindicatul Canadian al Angajaţilor Publici a considerat insuficient. În prezent, însoţitorii de zbor sunt plătiţi numai atunci când avionul este în mişcare. Sindicatul solicită o remuneraţie pentru timpul petrecut la sol între zboruri şi pentru timpul petrecut ajutând pasagerii să se îmbarce. Wesley Lesosky, preşedintele componentei Air Canada a CUPE, a declarat într-o conferinţă de presă la Toronto că nu sunt programate sesiuni de negocieri între cele două părţi, care au purtat discuţii intermitente timp de luni de zile.
Angajații Boeing, care produc avioane de luptă pentru armata SUA, amenință cu grevă
Un conflict de muncă major se conturează în industria de apărare a Statelor Unite. Peste 3.200 de angajați ai Boeing Co., care lucrează în trei fabrici din zona St. Louis, Missouri, au respins duminică o ofertă contractuală care prevedea o creștere salarială de 20% în patru ani, potrivit ABC News. Muncitorii au respins oferta, deși a fost susținută de sindicate În urma votului intern organizat de sindicat, angajații au respins oferta propusă de Boeing, exprimându-și nemulțumirea față de condițiile salariale și beneficiile oferite, și au anunțat că sunt pregătiți să declanșeze o grevă începând cu data de 4 august, după o săptămână de așteptare, menită să permită reluarea negocierilor și, eventual, evitarea opririi lucrului. Oferta a fost prezentată de conducerea companiei Boeing și susținută de liderii sindicali ai International Association of Machinists and Aerospace Workers, care au descris-o anterior drept un „acord istoric”. Pe lângă creșterea salarială, propunerea Boeing includea și îmbunătățiri ale beneficiilor medicale, ale pensiei și ale plății pentru orele suplimentare. Cu toate acestea, votul angajaților a fost „copleșitor” împotriva acordului, potrivit comunicatului emis de sindicat, care a transmis că oferta „a eșuat în a răspunde priorităților și sacrificiilor” lucrătorilor. Deși susținută de liderii sindicali, muncitorii au considerat că propunerea nu le oferă un viitor sigur și pe măsura muncii lor. Boeing: „A fost mai generoasă propunere de contract” „Angajații noștri sunt solidari și solicită un contract care să le respecte efortul și să le garanteze un viitor sigur”, a declarat sindicatul, precizând că, deși actualul contract a expirat duminică seara, greva nu va începe imediat, ci se va mai negocia. Reacția Boeing nu a întârziat. Dan Gillan, director general al Boeing St. Louis și vicepreședinte al diviziei Boeing Air Dominance, a declarat că firma este „focalizată pe pregătirea pentru o grevă”. El a descris oferta respinsă drept „cea mai generoasă propunere de contract” prezentată vreodată angajaților din St. Louis. Deși se vorbește de alte negocieri, acestea încă nu au fost programate. Unitățile de producție vizate de grevă joacă un rol important în fabricarea unor avioane de luptă esențiale pentru armata americană, precum F/A-18 Super Hornet și T-7A Red Hawk și ridică îngrijorări privind întârzierile sau efectele asupra capacității de livrare militară. Boeing urmează să își anunțe marți rezultatele financiare pentru trimestrul al doilea. Compania a raportat recent o creștere a livrărilor de aeronave, iar acțiunile sale au închis vineri la 233,06 dolari, în urcare cu 1,79 dolari.
Wikipedia zice la revedere inteligenței artificiale. Motivul pentru care a luat decizia, controversa din spate
Fundația Wikimedia a anulat un test planificat cu rezumate generate automat pe Wikipedia, în urma reacțiilor negative masive ale comunității de editori. Concret, fundația Wikimedia, organizația non-profit care administrează Wikipedia, a decis să oprească un test propus privind includerea de rezumate generate de inteligență artificială (AI) în paginile enciclopediei online, scrie publicația Kotaku. Inițiativa a fost întâmpinată cu o opoziție categorică din partea comunității globale de editori voluntari, care au avertizat asupra riscului de compromitere a fiabilității și credibilității platformei. Testul de generare cu AI, abandonat în fașă Testul ar fi urmat să înceapă în iunie 2025 și se baza pe modelul lingvistic deschis Aya, dezvoltat de compania Cohere. Sumarurile generate urmau să fie afișate în partea superioară a articolelor, într-o versiune mobilă a site-ului, marcate clar ca neconfirmate. Scopul declarat era de a face articolele complexe mai accesibile cititorilor cu niveluri diferite de înțelegere. Anunțul privind testul a fost publicat discret pe o pagină numită „Simple Article Summaries” și a generat imediat un val de critici din partea editorilor. Comentariile inițiale au fost scurte și clare: „Scârbos”, „Nu faceți asta”, „Asta ar dăuna ireversibil reputației noastre”. Un alt editor a adăugat: „Nu vrem un nou strat de conținut care va genera conflicte editoriale. Un sumar scris de oameni e suficient.” A doua zi, Fundația Wikimedia a revenit asupra deciziei, anunțând anularea testului. Într-un comunicat transmis publicației 404Media, reprezentanții fundației au precizat că intenția era de a evalua interesul pentru o astfel de funcționalitate și de a explora eventuale metode de moderare comunitară. Wikipedia se bazează, în mare măsură, pe editori voluntari Editorii Wikipedia sunt voluntari care contribuie în mod esențial la menținerea calității și actualității conținutului. În lipsa lor, secțiuni întregi ale enciclopediei riscă să devină învechite sau inexacte. Criticii AI-ului generativ atrag atenția că astfel de tehnologii pot produce conținut eronat, părtinitor sau lipsit de surse, ceea ce contravine principiilor enciclopediei libere. Wikipedia este una dintre puținele platforme majore de pe internet care nu afișează reclame, nu percepe taxe și este construită exclusiv prin efortul colectiv al utilizatorilor săi. Pentru mulți, păstrarea integrității editoriale este o chestiune de principiu. Unii editori au comparat pericolul introducerii AI-ului nesupravegheat cu o catastrofă culturală digitală, echivalentă cu arderea Bibliotecii din Alexandria.