Grindeanu confirmă că au fost discuții în coaliție despre înghețarea salariului minim din 2026. Ce s-a schimbat
„Am avut discuție în coaliție și de principiu toată lumea a fost de acord. Între timp, inclusiv azi dimineață, am avut o discuție cu premierul Bolojan, au intervenit câteva modificări. Comisarul european Roxana Mânzatu ne-a informat că e posibil să intrăm într-o zonă de infringement dacă nu facem această majorare”, a declarat Grindeanu. Acesta a precizat că peste două zile va avea loc Consiliul tripartit și a cerut Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor să prezinte un calcul al impactului bugetar în cazul majorării salariului minim, precum și efectul unui eventual infringement. „Am cerut și prim-ministrul a fost de acord. Mi-aș dori să se vină cu un calcul legat de impactul pe care l-ar avea asupra bugetului, dacă există un asemenea impact, și care ar fi efectul nemăririi salarului minim și care ar fi efectul unui infringement. Lucrurile acestea vor fi prezentate de premier”, a explicat liderul PSD. Premierul Ilie Bolojan spunea, la Antena 3 CNN, că în coaliție s-a conturat un acord de principiu pentru menținerea salariului minim la valoarea actuală, de 4.050 de lei brut, deoarece economia României nu ar avea spațiu real pentru o creștere.
Grindeanu: Deocamdată suntem în această coaliție, nu suntem pe niciun picior de plecare
El a vorbit după Conferința Extraordinară a PSD Dâmbovița despre congresul partidului. „Și în 7 noiembrie facem, dacă vreți, și o reașezare statutară a partiului, pentru că în 7 noiembrie îmi doresc să punem la punct toate echipele. Și acum se lucrează. Eu nu pot să spun că nu lucrăm. Și vedeți, doar că de atunci PSD-ul va lucra în echipă completă și va avea în spate legitimitatea unui congres. Asta este foarte important și asta, cred eu, e și dătător de energie pentru mine și pentru colegii mei. Sunt lucruri care vor trebui să fie clarificate în congres”, a declarat Sorin Grindeanu. El a spus că PSD nu este ținut cu forța în coaliție, dar că decamdată nu este pe picior de plecare. „Nu ne ține nimeni cu forța în această coaliție. Am votat aproape 5.000 de oameni, dacă vă aduceți aminte, n-am făcut o consultare doar în forul de conducere, în Comitetul Politic Național, au votat atunci toate comitetele politice județene, toți primarii PSD, toți consilierii județeni parlamentari și aproape 5.000, cred că 4.700 sau 4.800 de colegi am votat. Într-un procent covârșitor, noi am spus da, intrăm la guvernare, suntem parteneri serioși, vrem să facem politică pentru români, vrem să contribuim cu tot ceea ce știm noi la îmbunătățirea vieții românilor. Cred că până la urmă asta trebuie să ne ghideze pe toți. Dacă propunerile noastre sunt de fiecare dată tratate la „și altele”, sigur că trebuie să facem. Nu ne ține, așa cum am spus, nu ne ține nimeni cu forța și sigur că putem să facem o evaluare. Deocamdată, suntem în această coaliție, nu suntem pe niciun picior de plecare, dar avem propuneri decente, bune pentru români, pe care le vrem a fi puse în practică”, a mai spus Grindeanu.
Daniel Băluță dezvăluie: Cătălin Predoiu a dat explicații pertinente după ce Grindeanu a cerut dialog cu magistrații
Declarația vine în contextul în care Grindeanu a plecat din ședința de coaliție după ce interlocutorii au refuzat continuarea dialogului cu magistrații. „La solicitarea pe care Sorin Grindeanu a făcut-o în legătură cu dialogul pe care trebuie să-l avem cu această categorie profesională, premierul, din păcate, nu a acceptat în momentul respectiv, în ciuda faptului că domnul Cătălin Predoiu a dat niște explicații extrem de pertinente vis-a-vis de modul în care s-a ajuns la această situație și dânsul a insistat în legătură cu necesitatea intensificării dialogului”, a declarat Daniel Băluță la Antena 3 CNN. Întrebat dacă Predoiu, care a fost anterior la Justiție și este avocat și jurist de profesie, a spus că trebuie discutat cu „sistemul”, Băluță a oferit detalii despre intervenția lui Predoiu: „Dânsul a prezentat istoricul, cum s-a ajuns în această situație, faptul că în MCV am avut prevăzut acest aspect, faptul că există directive europene în acest sens. Este adevărat că am ajuns într-un punct care este foarte dificil de suportat pentru societate, în primul rând din punct de vedere al echității, apoi din punct de vedere al resurselor financiare pe care le alocăm”. Recomandarea a fost de intensificare a dialogului, de altfel o recomandare de bun simț, una firească, care nu are legătură cu PNL, PSD sau USR, ci are legătură cu normalitatea”. Evoluția ședinței de coaliție după ce Grindeanu a plecat Întrebat cum au evoluat lucrurile în ședința de coaliție și de ce Sorin Grindeanu a plecat, Daniel Băluță a răspuns: „Mai puțin sunt importante detaliile acestea, pentru că ne interesează motivul pentru care s-a întâmplat lucrul acesta și anume refuzul implementării unui grup de dialog format din reprezentanții tuturor partidelor politice, grup care să redacteze un nou proiect legislativ în această privință și grup cu care să existe un dialog cu reprezentanții profesiei”. El a precizat că „nedorindu-se continuarea unui dialog cu acești oameni, președintele Sorin Grindeanu a considerat că este oportun să temporizeze această situație și probabil că la următoarea ședință de coaliție lucrurile acestea vor fi” rezolvate. Întrebat care este de fapt poziția PSD în raport cu mărimea acestor pensii și cu vârsta de pensionare a magistraților, Daniel Băluță a răspuns că partidul susține echitatea, dar nu poate ignora necesitatea dialogului cu puterea judecătorească. „Cu certitudine, așa cum v-am spus, opinia pe care orice cetățean o are, are legătură cu echitatea, cu faptul că nu trebuie să existe categorii profesionale privilegiate, însă trebuie să ținem cont de faptul că puterea judecătorească discută cu puterea politică, iar lucrul acesta, pentru a ajunge la o concluzie și pentru a ajunge la o soluție, este nevoie de dialog”, a declarat primarul Sectorului 4.
Reforma din justiție. Grindeanu: Dacă premierul va refuza dialogul, va trebui să suporte consecințele
Mesajul a fost trimis marți seara pe Facebook. „Reformele din justiție sunt necesare, trebuie făcute rapid, în deplină transparență și în urma unui dialog real, cu respect față de instituțiile statului. Toți actorii politici trebuie să colaboreze și am cerut acest lucru în numele PSD. Din păcate, unii mânați mai mult de orgoliu și mai puțin de rațiune, vor să facă aceiași pași care, în trecut, au dus la eșec — riscând de această dată un deznodământ și mai grav: respingerea pe fond”, a scris Sorin Grindeanu. El i-a transmis lui Ilie Bolojan că va suporta consecințele politice dacă proiectul legii pensiilor speciale va eșua din nou la CCR. „Pot înțelege dorința lui Ilie Bolojan de a se implica direct în reformele necesare în domeniul justiției. Dar e dator să înțeleagă că nu o mai poate face de unul singur. Este obligatoriu un dialog real cu toți actorii relevanți în domeniu. Dacă va alege să refuze calea dialogului, va asuma reluarea procedurilor, din nou, pe cont propriu și va eșua și a doua oară, premierul Ilie Bolojan va trebui atunci să suporte consecințele politice ale propriilor decizii”, a transmis Sorin Grindeanu. Liderul interimar al PSD și delegația partidului au părăsit ședința de marți a coaliției de guvernare. Liberalul Ciprian Ciucu a spus că în timpul întâlnirii s-a discutat în contradictoriu despre propunerea PSD privitoare la înființarea unei comisii care să analizeze noul proiect al legii pensiilor speciale.
Grindeanu, întrebat cât este de arogant: E o chestiune de care mi se spune din liceu
Sorin Grindeanu a spus, duminică seara, la Antena 3 CNN că din liceu îi spuneau colegii că de multe ori pare că arogant. El afirmă că nu este, de fapt, așa, „dar imaginea asta îți iese”. „În momentul în care stau de vorbă cu oamenii, probabil că își dau seama că nu e cazul de aroganță. Nu știu de unde rezidă treaba asta, dar vă repet, e o chestiune de care mi se spune din liceu”, spune Grindeanu. Acesta a fost întrebat ce profil are, totuși. Grindeanu enumeră funcțiile sale de conducere „Am o mare experiență administrativă în acest moment și am văzut lucrurile, asta vine cu bine și cu rău, am văzut lucrurile în politică, de jos, pe la Consiliul Local, la Timișoara, viceprimar, președinte de Consiliul Județean Timiș, ministru, deputat, prim-ministru, iarăși ministru, vicepremier și acum președinte de Cameră. Arhitectura statului român e una nici mai complicată, nici mai simplă decât a altor state de acest tip. În momentul în care vrei să faci lucruri, poți să le faci. Poți să le faci și fără a poza în războinicul luminii și când colo să te uiți după aceea la urmă, dacă ai reușit să faci ceva, să nu se vadă nimic, poți să le faci și pe tăcute, dar într-un final să fie rezultate. Eu m-aș calibra undeva la mijloc în această poveste. (…) Acum, știți, cu asta, cu lauda de sine nu miroase bine, dar îmi place să-mi aduc aminte de mandatul de la Transporturi. Să știți că în momentul în care faci kilometri de autostradă, cât toți miniștrii Transporturilor din ultimii 20 de ani la un loc, s-ar putea să fie cu rezultate și să se vadă aceste lucruri”, a mai spus Grindeanu.
Grindeanu, despre legea serviciului militar voluntar: E dorința unora de a se afirma
Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă trimiterea în Parlament, în regim de urgență, a legii privind serviciul militar voluntar este un semn că România se pregătește de război, Sorin Grindeanu a spus că nu ar intra în această zonă. „Eu înțeleg dorința unor colegi de-ai mei care au acest început de experiență ministerială și dorința de a face lucruri și un lucru bun câteodată, dar nu aș duce-o spre o zonă, că ne trebuie să ne pregătim”, spune liderul PSD. Întrebat dacă ministrul Ionuț Moșteanu „vrea să se afirme”, liderul PSD a spus: „Toți vor să se afirme, nu doar domnul Moșteanu. Când faci transmisii live din ședințele de guvern și faci guvernare pe TikTok, asta așa se cheamă”. Grindeanu a precizat, de asemenea, că România nu poate acționa militar fără consultarea partenerilor din NATO. „România nu poate să intre într-un conflict fără a ține cont de faptul că suntem membri NATO și fără a consulta toate țările din jur și lucrurile și deciziile nu se iau așa”, spune Grindeanu.
Cum a ajuns PSD la un scor de sub 20%? Răspunsul lui Grindeanu
Sorin Grindeanu a spus că lucrurile s-au schimbat azi, faţă de perioada în care PSD era condus de foştii lideri ai partidului, de la Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Victor Ponta sau Marcel Ciolacu. „Lucrurile s-au schimbat. E adevărat, cel mai bun rezultat a fost în 2016, dacă vorbim de parlamentare a fost undeva în jur de 45%. Dar atunci PSD-ul avea şi o puternică… sau nu exista un partid de tipul AUR în Parlament şi atunci a fost un mesaj care a venit şi a strâns şi zona de social-democraţie şi zona aceasta”, a spus preşedintele interimar al PSD, la Antena 3 CNN. Grindeanu mai spune că sunt multe cauze în ceea ce priveşte scăderea în sondaje: „Prima – oricât de bine s-a guvernat sau de mai puţin bine PSD-ul chiar dacă n-a avut anii PNL-ului la guvernare, din 2012 până acum, totuşi din 2012 până în 2025 sunt 13 ani; PSD-ul a fost vreo 10-11, PNL-ul a fost vreo 11-12 un pic mai mult decât noi… toate aceste lucruri se văd se văd, se simt chiar dacă ai făcut cei mai mulţi kilometri de autostradă, chiar dacă ai mărit pensii, salarii, chiar dacă ai făcut lucruri care trebuiau să fie făcute în România, erodarea de la guvernare (…) e una care se simte şi în procent. Greşeli pe care le faci inevitabil, politice sau administrative…”, afirmă Gindeanu. De asemenea, Grindeanu a mai spus că la alegerile europarlamentare din 2024 PSD a greşit pentru că a „crezut prea mult în cuvântul celor de la PNL”: „Am crezut că atunci când ne-am înţeles să avem liste comune şi aşa am avut pentru europarlamentare, deşi noi nu prea voiam – vă aduceţi aminte că toată lumea ne spunea că „de ce salvaţi”. Pentru că eram într-o coaliţie asumată am hotărât şi un calendar de alegeri, am hotărât când vor fi parlamentare, am hotărât că vom avea un candidat unic cel care stă cel mai bine în sondaje şi lucrul ăsta a fost hotărât în coaliţie. S-au sucit pentru că au crezut că au şansa de a scoate pe toată lumea. Acea greşeala a fost una mare pentru că e important să spun din momentul în care s-au sucit şi nu au mai respectat ce s-au înţeles cu noi, a început o perioadă de vreo şase luni de zile după europarlamentare până prezidenţiale şi parlamentare în care din care şi PSD şi PNL au pierdut enorm fiindcă s-a aruncat cu acuze fondate sau nefondate, nici mai contează. A fost un circ timp de şase luni în România în care n-a câştigat. O greşală enormă făcută şi de PSD, şi de PNL”. Vorbind de greşeli făcute de PSD în ultima perioadă, Grindeau consideră că partidul trebuia să aibă mai multe discuţii cu Victor Ponta, pentru ca acesta să nu candideze.
Grindeanu: România a fost în pericol la prezidențiale. Arestarea lui Potra arată fermitatea statului
Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD, a declarat miercuri, la Antena3 CNN, că arestarea lui Horațiu Potra și trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu reprezintă dovezi clare că instituțiile statului român funcționează și își fac treaba în fața provocărilor majore. „Eu vreau să-i fericit pe cei de la Ministerul de Interne, fiindcă și ei au avut un rol în această arestare. Ministerul Justiției de asemenea. E un lucru foarte bun că cei care fug de lege din România sunt aduși în țară să răspundă în fața instanțelor”, a spus Grindeanu. El a amintit și de recenta decizie a Parchetului General, prin care Călin Georgescu a fost trimis în judecată: „Cred că în urmă cu o săptămână sau zece zile, Procurorul General a prezentat acel rechizitoriu. Toate probele și toate lucrurile arată determinarea instituțiilor din România de a face lumină în acest caz. Și asta e un lucru foarte bun pentru societatea românească”. Întrebat dacă România s-a confruntat cu un pericol real la ultimele alegeri prezidențiale, Grindeanu a confirmat: „Cele din toamnă? Evident. România are pârghile necesare să determine aceste lucruri, cu întârziere, dar le-a detectat, a luat deciziile corecte în iarnă și lucrurile au intrat pe făgașul normal. Dar România a fost în pericol”. Liderul PSD a afirmat că adevărul se va clarifica în instanță, subliniind importanța ca societatea românească să vadă transparență și justiție în aceste dosare sensibile. Șeful mercenarilor, Horațiu Potra, a fost arestat de joi în Emirate, la cererea autorităților române, au declarat surse oficiale pentru MEDIAFAX.
Grindeanu, mesaj pentru Bolojan: Umflatul mușchilor şi ultimatumurile cu demisia merg doar o dată
„Nu am intrat în coaliție ca să schimbăm guverne după trei luni sau să dăm jos primul ministru, ci pentru a asigura stabilitate și a veni cu soluţii pentru a face viața oamenilor mai bună”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN. El a dat ca exemple recente două succese ale partidului: plafonarea adaosului la alimentele de bază și semnarea autorizațiilor de mediu pentru hidrocentralele de la Pașcani, care vor permite producerea de energie electrică mai ieftină. De altfel, liderul PSD a explicat că i-a cerut premierului: „ca hidrocentralele să fie obiective de interes național”, deoarece ar duce la energie electrică mai ieftină. Întrebat dacă a discutat cu prim-ministrul Ilie Bolojan despre demisia acestuia, Grindeanu a precizat că „A fost o discuție, dar se pare că a trecut”. El a subliniat că „ultimatumul cu demisia nu trebuie repetat”, spunând că „oamenii așteaptă de la noi soluții. România trebuie să respire, să se dezvolte”. Grindeanu a mai avertizat că ignorarea propunerilor PSD ar fi o greșeală: „Când ignori soluții care vin din partea unui partid care are așa mare pondere pe plan local și național, nu trebuie să te aștepți să ai un drum lin. Noi venim cu soluții”. Despre colaborarea în coaliție, liderul social-democrat a subliniat că „într-o coaliție cu patru partide, principalul lucru care trebuie să ne conducă este dialogul”.
Un sfert din tinerii României sunt șomeri. Ce soluție are Roxana Mînzatu, eurodeputat: „Ceea ce se învață în școli nu se potrivește mereu cu cerințele pieței muncii”
În programul de relansare economică pe care-l propune PSD sunt inserate mai multe aspecte care țin de piața muncii, în special pentru tinerii absolvenți din România. Liderul interimar al partidului, Sorin Grindeanu, a declarat că va cere ajutorul colegei sale social-democrate, Roxana Mânzatu, vicepreședinte al Parlamentului European. Eurodeputatul a declarat, pentru Gândul, care ar fi acele scheme de finanțare europeană pe care România ar putea să le acceseze, dar care “în acest moment nu sunt folosite de țara noastră”, după cum spunea Sorin Grindeanu. Potrivit unei statistici la nivel european, „rata șomajului în rândul tinerilor români e mai mare decât media europeană – în 2024 a fost aproape 24%, față de 15% la nivelul UE”, spune Roxana Mînzatu. „La fel și numărul tinerilor care nu lucrează, nu studiază și nu fac niciun fel de formare (NEETs): aproape unul din cinci în România, față de unul din zece în UE. Vestea bună este că, totuși, ambii indicatori sunt în scădere. Printre cauzele majore identificate se numără abandonul școlar timpuriu și faptul că ceea ce se învață în școli nu se potrivește mereu cu cerințele pieței muncii”, mai spune Roxana Mînzatu, pentru Gândul. Care sunt programele europene care pot aduce bani României pentru piața muncii Europarlamentarul român a indicat și câteva programe cu finanțare europeană care pot fi accesate de România, fără să afecteze bugetul național, destinate inserției pe piața muncii a tinerilor absolvenți și nu numai. „Comisia Europeană recomandă României sa valorifice eficient alocarea din Fondul Social European plus pe care o are la dispoziție în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2037 dar și alocările din PNRR. Fondurile trebuie investite în rezolvarea cauzelor sistemice ale șomajului tinerilor – precum combaterea abandonului școlar, dar și în sprijinirea tinerilor aflați în această situație. Corelarea măsurilor de sprijinire a tinerilor cu oportunitățile de angajare sau antreprenoriat din sectoarele economice care au un deficit important al forței de muncă este extrem de importantă. În acest sens, e important ca România să folosească platforma Reconnect – elaborată tot prin fonduri europene – care îi permite să evalueze corelarea ofertei educaționale cu integrarea pe piața muncii dar și să formuleze politici educaționale și de ocupare eficiente. E important și ca România să se aplice pe deplin „Garanția pentru Tineret”: un program prin care tinerii trebuie să primească, în maximum patru luni după ce și-au terminat studiile sau au rămas fără job, o ofertă concretă – fie de muncă, fie de stagiu, fie de formare continua. „Garanția pentru Tineret” există din 2013 și, de la lansare, aproape 57 de milioane de tineri europeni au beneficiat de program. Esențială este, desigur, finanțarea măsurilor”, mai spune vicepreședintele Parlamentului European. Fondurile pot fi folosite și pentru stagii de practică pentru elevi și studenți Crearea de întreprinderi ale economiei sociale și formarea antreprenorilor sociali a fost și continuă să fie susținută din FSE, subliniază Roxana Mînzatu. Aceste resurse nerambursabile au fost și pot fi utilizate pentru măsuri precum stagii practice pentru elevi și studenți, pentru scheme de antreprenoriat sau pentru formarea competențelor tinerilor, ca să dau doar exemple care au avut succes. „În perioada 2021–2027, din Fondul Social European Plus, UE alocă României o suma totala de7.3 miliarde € din care 880 milioane € pentru tineri prin programul „Educație și Ocupare”, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. De asemenea, FSE a fost și mai poate fi utilizat pentru subvenționarea angajatorilor care crează locuri de muncă pentru beneficiari precum tinerii în situații vulnerabile. Aceștia pot susține, pe o perioadă limitată, costurile salariale (în limita anumitor plafoane, de asemenea). De altfel, Romania a derulat numeroase programe de acest tip de la aderare și până acum, prin intermediul Ministerului Muncii, ANOFM, CNDIPT și al Ministerului Educației. Finanțarea curentă a programului Start Up Nation, care are o alocare de 446 milioane euro (UE si national)/365 milioane euro (UE). Și va sprijini un număr de aprox 30 000 tineri si adulti (25 000 tineri+4600 adulti), infiintarea a 7 750 intreprinderi (5 250 de catre tineri + 2 500 de catre adulti) si crearea a 15 000 locuri de munca. Prin Programul Educație și Ocupare (prioritatile 2 si 4) este susținută chiar din Fondul Social European Plus”, a mai adăugat Roxana Mînzatu. În actualul buget, România și-a asumat prin Programul Educație și Ocupare să sprijine 40.000 de elevi din învățământul profesional cu stagii de ucenicie. RECOMANDAREA AUTORULUI: PSD continuă consultările cu sindicatele și patronatele/ Sorin Grindeanu și Mihai Tudose conduc discuțiile PSD prezintă joi propriul program de relansare economică: „Soluția este să punem companiile românești și locurile de muncă în centrul acțiunii” Grindeanu anunță că PSD lucrează la un pachet de MĂSURI pentru relansarea economică, care nu înseamnă efort bugetar