Rețea internațională de înșelăciune cu suplimente minune, destructurată! Percheziții în Iași și alte 7 județe
Polițiștii și procurorii din Iași, împreună cu mai multe structuri de combatere a criminalității organizate din țară și din străinătate, au descins în mai multe județe din România într-un dosar amplu de înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani, vizând o rețea care ar fi vândut online suplimente alimentare promovate ca tratamente miraculoase pentru boli grave. „La data de 12 mai 2026, polițiștii brigăzilor de combatere a criminalității organizate Iași, București și Timișoara, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și polițiștii serviciilor de combatere a criminalității organizate Hunedoara, Ilfov, Caraș-Severin și Covasna, împreună cu procurorii din Iași, au pus în aplicare 41 de mandate de percheziție domiciliară, în județele Iași, Ilfov, Hunedoara, Timiș, Caraș-Severin, Covasna și în municipiul București, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, fals informatic, în formă continuată, spălarea banilor și evaziune fiscală, în formă continuată. Din probatoriul administrat a rezultat că, începând cu anul 2019, mai mulți cetățeni români, moldoveni, ucraineni, ruși, bulgari și polonezi, sprijiniți de o rețea de colaboratori a căror activitate ar fi ierarhizată pe patru paliere operaționale distincte, ar fi acționat în mod coordonat, până la data de 12 mai 2026, în cadrul unei grupări de criminalitate organizată, în scopul obținerii unor sume mari de bani prin inducerea în eroare a celor care achiziționau, o anumită gamă de suplimente. Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, până la momentul destructurării grupului infracțional organizat, membrii acestuia ar fi provocat un prejudiciu de cel puțin 371.129.164 de lei, 107.627.127 de euro, 1.760.586 de leva și 1.302.548.587 de forinți față de persoane vătămate de pe teritoriul României, al statelor membre UE și din afara statelor UE. Grupul infracțional organizat ar fi desfășurat o activitate amplă, minuțios organizată, atât pe teritoriul României și al altor state, ce ar fi fost perfecționată în timp, cu aplicarea unui model proactiv de gestionare a resurselor și de optimizare a activității infracționale, dar și a unui model reactiv, de identificare a vulnerabilităților grupării și înlăturarea imediată a acestora. Astfel, liderii grupării ar fi înființat societăți prin intermediul cărora ar fi comercializat diferite produse, sub titulatura de suplimente alimentare, promovate fraudulos pe teritoriul mai multor state din Uniunea Europeană, inclusiv România. Pentru a păstra aparența de legalitate, societățile ar fi deținut sedii sociale și conturi bancare unde ar fi fost încasate sumele de bani provenite din vânzarea acestor suplimente, multe dintre produse nefiind autorizate pentru a fi puse în vânzare. Promovarea produselor s-ar fi realizat în mediul online, preponderent de către o companie și platformă utilizată în schema infracțională, care s-ar fi prezentat ca o societate de marketing afiliat, un tip de marketing online în care entitatea mamă vinde produse prin intermediul unor parteneri plătiți pe bază de comision. Această companie și-ar fi construit adevărate rețele de vânzători virtuali, care ar fi activat pentru ea prin crearea, după un anumit șablon, a sute de site-uri având ca obiectiv inducerea în eroare a cât mai multor persoane. Totodată, prin intermediul platformei online a acestei societăți, li s-ar fi explicat noilor afiliați faptul că ei ar trebui doar să atragă clienții către o pagină pusă la dispoziție de societate, după care clienții ar fi completat un formular simplu în care și-ar fi trecut numărul de telefon. Clienții (persoanele vătămate) ar fi fost contactați ulterior de către operatori call center, care și-ar fi desfășurat activitatea în cadrul unor societăți înființate tocmai în acest scop, și care ar fi contribuit la inducerea ori menținerea în eroare a persoanelor vătămate. Tot pe platforma societății, afiliații ar fi fost instruiți cum să creeze conturi fictive pe rețelele de socializare, cum să le dezvolte pentru a părea reale și pentru a nu fi detectate de către proprietarii rețelelor drept conturi false și ar fi beneficiat permanent de cursuri de perfecționare, unele dintre acestea fiind contra-cost. După plasarea unei comenzi de către client pentru „suplimentul alimentar” promovat, afiliatul care ar fi ajutat la obținerea comenzii ar fi primit un comision prestabilit. Este de menționat faptul că, deși produsele ar fi fost prezentate ca suplimente alimentare, se afirma despre acestea că ar fi veritabile tratamente pentru boli incurabile sau foarte grave (boli cardiovasculare, afecțiuni musculo-scheletale, diabet, cancer, adenom de prostată, psoriazis, obezitate și altele). În acest mod, membrii grupului ar fi speculat nevoia urgentă a victimelor de a obține un tratament eficient și rapid. Mai mult, o parte dintre operatorii call center care ar fi apelat clienții, s-ar fi recomandat drept medici sau specialiști în medicină. Produsele intitulate de către gruparea de criminalitate organizată drept „suplimente alimentare”, care în concret nu ar produce niciun efect asupra organismului uman și ar avea o compoziție similară, indiferent de boala care se pretinde că o tratează, ar fi fost promovate prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate, în mediul online fiind folosite fără drept numele și imaginea unor persoane reale, celebre în România, în special medici, numele și imaginea unor persoane fictive, prezentate ca fiind medici sau specialiști în anumite ramuri medicale, numele și imaginea unor persoane fictive, prezentate ca fiind clienți reali ai produselor, precum și denumiri și sigle ale unor instituții publice. Investigațiile au arătat că o parte dintre persoanele care ar fi achiziționat suplimentele, ar fi renunțat la administrarea tratamentului curent, prescris de medici, fapt ce ar fi condus la situații de risc cu privire la sănătatea lor. Este de menționat și faptul că, ori de câte ori un produs ar fi început să acumuleze reclamații din partea clienților care ar fi constatat că nu ar simți vreo ameliorare în starea de sănătate, acesta ar fi fost doar redenumit și relansat. Astfel, lista suplimentelor vândute de către gruparea de criminalitate organizată ar cuprinde peste 400 de denumiri. De asemenea, membrii grupului infracțional organizat ar fi omis înregistrarea în evidențele financiar contabile a sumelor provenite din vânzarea produselor, prin întocmirea de documente justificative emise fictiv în numele altor societăți controlate de aceștia sau prin neaplicarea cotei standard de TVA, cu scopul de a
Milioane de lei daune morale, într-un dosar care a fost amânat de peste 65 de ori, la Tribunalul Iași! Este implicat un grup infracțional organizat
Milioane de lei daune morale sunt implicate într-un dosar care a fost amânat de peste 65 de ori, în decursul a aproape cinci ani, la Tribunalul Iași. Motivele amânării cauzei au fost diverse. Părțile civile se plâng de faptul că de cinci ani sunt chemați în instanță, unde se dispune o nouă amânare. Cauza a fost din nou amânată pentru angajarea avocaților aleși de către unii inculpați. Inculpații ar trebui să plătească milioane de lei părților civile. Milioane de lei daune morale, într-un dosar care a fost amânat de peste 65 de ori, în decursul a 5 ani, la Tribunalul Iași La Tribunalul Iași, în cadrul ședinței de luni, 19 ianuarie 2026, s-a aflat pe rol un dosar ce se judecă încă din iarna anului 2021. Dosarul este unul complex, având ca obiect infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, care a ajuns să fie un exemplu al duratei excesive a proceselor din justiția românească. Inculpații au fost implicați într-o schemă de înșelăciune comercială de amploare, desfășurată în mod repetat, prin care au obținut mărfuri și servicii fără a le plăti, producând prejudicii foarte mari mai multor societăți comerciale din România. Aceștia au indus în eroare mai multe firme furnizoare, încheind contracte comerciale sau comandând marfă, creând aparența că au capacitate financiară și promițându-le plata la termen, știind că nu vor plăti. Pe scurt, inculpații preluau marfa pe care o valorificau fără a achita contravaloarea. Cauza, aflată pe rolul instanței din luna decembrie 2021, nu a fost soluționată nici până în noiembrie 2025, interval în care judecarea a fost amânată de aproximativ 65 de ori, din motive variate, invocate atât de instanță, cât și de părțile implicate. Dosarul vizează mai mulți inculpați, acuzați că ar fi constituit un grup infracțional organizat, cu o structură stabilă și scop infracțional bine definit, potrivit actului de sesizare. La fiecare termen, procedura a fost blocată de diverse incidente, care au împiedicat desfășurarea normală a procesului. Potrivit datelor din dosar, cauzele de amânare sunt foarte diverse, precum abținerea mai multor judecători, fie din motive de incompatibilitate, fie din cauza participării anterioare în alte faze ale procesului; completurile au fost schimbate succesiv, ceea ce a dus la reluarea procedurilor și la stabilirea unor noi termene. Pe lângă abținerea judecătorilor, se adaugă cererile formulate de inculpați pentru angajarea unui apărător ales, dar și pentru ca apărătorii nou angajați să studieze volumul considerabil al dosarului. Un alt motiv al amânării a fost necesitatea efectuării unor verificări privind starea de arest a inculpaților. De asemenea, au existat situații în care judecătorii au dispus emiterea de mandate de aducere pe numele unor inculpați care nu s-au prezentat la termen, fiind necesare verificări suplimentare pentru identificarea acestora. Părțile civile sunt nemulțumite de amânările repetate ale ședințelor de judecată Toate aceste proceduri au contribuit la prelungirea semnificativă a procesului, spre nemulțumirea părților civile din dosar. Acestea se plâng că sunt chemate în instanță de mai bine de cinci ani, fără ca dosarul să ajungă la o soluție definitivă. La fiecare termen, părțile civile sunt nevoite să își reorganizeze programul, să se deplaseze la tribunal și să suporte costuri suplimentare, în condițiile în care cauza este, de cele mai multe ori, amânată. „De 5 ani mă tot plimb la instanță din cauza unor oameni fără scrupule, care ne-au prostit. Au luat marfă de la noi, cu factură și toate documentele necesare, și nu au mai plătit nici în ziua de azi, iar noi trebuie să venim la instanță. Sunt multe persoane vătămate. Au știut cum să acționeze și le-a mers”, a spus Vasile M., reprezentantul uneia dintre societățile comerciale păgubite. Pe de altă parte, părțile civile nu sunt obligate să se prezinte la fiecare termen de judecată. Aceștia au fost citați, deoarece pe 19 ianuarie 2026 a avut loc primul termen în procedura apelului, însă, ulterior, părțile vor avea termen în cunoștință. „Părțile civile nu trebuie să se mai prezinte la următoarele termene. În cazul în care doresc să transmită ceva instanței, o pot face prin note scrise”, a declarat președintele de ședință. Deși prezența lor fizică în sala de judecată nu este obligatorie, faptul că dosarul nu a fost încă soluționat printr-o hotărâre definitivă reprezintă un motiv real de îngrijorare pentru părțile civile, care trăiesc de ani de zile într-o stare prelungită de incertitudine. Daune morale de milioane de lei pentru părțile civile În cadrul ședinței din 27 noiembrie 2025, instanța i-a condamnat pe inculpați, însă hotărârea nu este una definitivă, ulterior fiind atacată cu apel. Prin hotărârea pronunțată joi, 27 noiembrie 2025, intimații sunt obligați la plata unor daune materiale în valoare de milioane de lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate și nerecuperate de către păgubiți. La valoarea totală a daunelor morale se vor adăuga dobânzi și penalități. Totodată, instanța a dispus și măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri aparținând inculpaților, în vederea garantării recuperării prejudiciului. Inculpații au fost condamnați la ani grei de închisoare, unii dintre ei nefiind la prima infracțiune, motiv pentru care pedeapsa lor a fost majorată, deoarece noua infracțiune a fost săvârșită în stare de recidivă. Toți inculpații au primit și pedepse complementare sau accesorii, constând în interzicerea unor drepturi. O pedeapsă complementară, în dreptul penal român, este o sancțiune suplimentară aplicată alături de o pedeapsă principală, pentru a limita anumite drepturi ale condamnatului sau pentru a impune măsuri suplimentare. Cea mai grea pedeapsă a primit-o Zanfir Niculae, 13 ani, 9 luni și 10 zile de închisoare (pentru un concurs cu multiple infracțiuni anterioare). Ciocîrlan Ionel a fost condamnat la 9 ani de închisoare, săvârșind fapta în stare de recidivă. Roșianu Adrian a primit 6 ani și 41 de zile de închisoare. O pedeapsă similară a primit și Manafu Lucian, condamnat la 6 ani de închisoare. Milioane de lei daune morale, într-un dosar care a fost amânat de peste 65 de ori, în decursul a cinci ani, la Tribunalul Iași. Zecile de amânări nu i-au scutit pe inculpați de răspunderea penală. Inculpații vor plăti sume mari către societățile comerciale păgubite. De asemenea, cei vinovați au primit