CTP îl atacă dur pe Bolojan după oprirea de la Cernavodă
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îi atacă direct pe cei doi miniștri responsabili de evitarea dezastrului de la Cernavodă. Lui Radu Miruță îi ironizează laudele la adresa autorităților, care s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii deja ridicole, iar pe Diana Buzoianu o vede ca pe „o zambilă care apare și dă vina pe un dâmb”. În intervenția la B1 TV, gazetarul nu îl iartă nici pe premierul demis, Ilie Bolojan, despre care afirmă că „a girat” declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului său interimar. Facebook Radu Miruță „Al dracului dâmb” / „Cum e posibil ca lucruri atât de simple, până la oligofrenie, să nu fie prevăzute?” / „Doar dau din gură” După ce o ridiculizează pe ministra Mediului și a Apelor, Diana Buzoianu, pe care o numește „zambila care ne-a spus că vina dezastrului îi aparține unui dâmb, al dracului dâmb”, CTP nu se ferește să dea cărțile pe față cu privire la lipsa totală de responsabilitate a celor care conduc România. „Cum e posibil ca, în atâția ani, lucruri atât de simple, până la oligofrenie… cum adică să nu draghezi brațul ăla al Dunării, în atăția ani?! Cum să nu îți faci scenariul extrem de plauzibil, care s-a mai produs în România, chiar dacă nu la nivelul ăsta, al scăderii nivelului Dunări?! Cu ce te ocupi? Asta faci, dacă vrei să guvernezi și te interesează să faci ceva pentru țara asta, nu doar să dai din gură”, spune Cristian Tudor Popescu. „Ți se ridică părul în cap”, adaugă publicistul. Facebook Diana Buzoianu „Premierul Bolojan a girat aceste exprimări ridicole ale doi miniștri din Guvern” / „Era la mintea cocoșului ce se va întâmpla” Jurnalistul mai afirmă că prim-ministrul demis la începutul lunii mai este persoana responsabilă de declarațiile făcute de cei doi membri ai Guvernului interimar pe care îl conduce. Despre Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, CTP spune că toate intervențiile pe care le-a derulat s-au dovedit simple acțiuni de salvare a imaginii, însă care nu au avut niciun succes. Facebook Ilie Bolojan „Domnul Miruță îi mulțumește domnului prim-ministru pentru coordonare și sprijin, armatei pentru implicare, îi felicită pe toți cei care au venit cu soluții și așa mai departe. Totodată, premierul Bolojan a girat aceste exprimări ale doi miniștri din Guvern. De asemenea, domnul Bolojan a spus că mai rezistă reactorul încă vreo cinci zile, chiar dacă scade nivelul Dunării. Și-au asumat aceste declarații, chiar dacă era la mintea cocoșului ceea ce se va întâmpla”, explică Cristian Tudor Popescu. Centrala de la Cernavodă va fi închisă joi dimineață După doar două săptămâni de la oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea închiderii controlate a celui de-al doilea reactor. Conducerea Centralei a confirmat data de joi, 13 august, ora 07:00. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.
Grindeanu îl torpilează pe Bolojan după ce acesta a recunoscut că s-a întâlnit cu Simion
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a comentat pe pagina sa de Facebook despre întâlnirile pe care le-a avut premierul interimar Ilie Bolojan cu George Simion. Politicianul a precizat că Bolojan i-a sărăcit pe români în numele ”reformei”, însă s-a întâlnit cu ”extremistul” George Simion pentru a rămâne la putere. ”Pentru putere și bani! ”Pro-europeanul” Bolojan, care i-a sărăcit pe români în numele ”reformei” recunoaște că și-a salvat scaunul prin înțelegeri netransparente cu ”extremistul” George Simion. Apărătorul democrației care ne ținea prelegeri sforăitoare despre ”pericolul extremist” a recunoscut negocierile pe sub masă, prin camere de hotel, de la Cluj până la Bruxelles, cu fix aceiași ”extremiști” pe care îi critica. De ce?! E simplu: pentru a rămâne la putere și racordat la bani! Bolojan nu este ”salvatorul providențial” care luptă cu forțele răului, anti-europene”, a scris președintele PSD. Sorin Grindeanu: ”Românii au nevoie de stabilitate” De asemenea, Sorin Grindeanu a mai scris că Bolojan ”este doar un negustor dispus să vândă orice, până și principii”, iar ”românii să plătească prețul acestei crize profunde”. ”Bolojan este doar un negustor dispus să vândă orice, până și principii, ca să mențină instabilitatea în țară, iar românii să plătească prețul acestei crize profunde. Eu am spus mereu că respect votanții AUR și că luptăm împotriva măsurilor aberante ale lui Bolojan și pentru ei. Am însă o problemă cu liderii lor. ”Imaculații” de la PNL acum au descoperit că cei de la AUR ”au voturi în spate”. Domnilor de la PNL și USR – când strigați pe la televizoare că AUR este un partid pro-rus și un pericol pentru Europa, nu știați asta? Sau ”liniile roșii” pe care le trasați sunt valabile doar pentru presă, în timp ce ascunși prin cotloane negociați pentru funcții și interese personale? Românii au nevoie rapid de un guvern funcțional. Românii au nevoie de stabilitate. PSD rămâne alături de români și vom sancționa în Parlament orice derapaj la adresa lor”, a mai spus Sorin Grindeanu. Ce a spus Ilie Bolojan despre întâlnirile cu George Simion Premierul interimar și președintele PNL Ilie Bolojan a oferit o serie de explicații la Digi24, miercuri seara. ”Anul acesta cred că m-am întâlnit cu domnul Simion de două ori. În condiţiile în care, în plan parlamentar, în plan uman, oamenii vor să discute cu tine, au voturi în spate, reprezintă categorii de cetăţeni care au votat… am căutat să nu jignesc oameni şi să am o relaţie civilizată. Asta am făcut şi cât am fost preşedintele Senatului, asta am făcut şi în această perioadă şi cu toţi cei, de exemplu, care sunt în Senat, cu liderii de grup, cu cei care erau vicepreşedinţi, am căutat să am o relaţie civilizată, pentru că asta ţine de respectul între oameni şi de respectul pentru românii care votează”, a spus Bolojan.
Motivul pentru care PSD a depus 12 plângeri împotriva Guvernului. Explicațiile lui Sorin Grindeanu
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni seara, la Antena 3 CNN, că PSD a depus 12 plângeri prealabile împotriva unor Hotărâri de Guvern, urmând ca acțiunile în contencios administrativ să fie depuse la Curtea de Apel. El a explicat faptul că acest demers Social-democratul a susținut că demersul este necesar pentru verificarea legalității actelor adoptate de Guvern și vine ca răspuns la ceea ce el numește o gestiune defectuoasă a țării. În interviul pentru Antena 3 CNN, Grindeanu a enumerat proiectele depuse deja la Senat pentru a debloca unele crize din domenii cheie. Printre acestea se numără rezolvarea blocajului de la Cadastru, proiectul susținut de deputatul Bogdan Ivan privind prețul carburanților, precum și inițiativa lui Alexandru Rogobete, prin care s-au deblocat posturile din sistemul de Sănătate. „Săptămâna trecută am fost luat la mișto când am spus că convoc sesiune extraordinară. (…) De azi dimineață este un concurs de propuneri pentru ordinea de zi. (…) Vreau doar să discutăm lucruri care țin de buna gestiune a țării”, a declarat Grindeanu la Antena 3 CNN. El a reiterat faptul că PSD nu va vota noua lege a salarizării și a subliniat că prioritatea PSD în această sesiune extraordinară rămâne protejarea veniturilor angajaților din sectorul public și corectarea deciziilor Guvernului pe care le consideră ilegale sau inoportune. PSD: „Guvernul demis a ales să sfideze Constituția” PSD a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că va contesta în instanță mai multe hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan și va sesiza Parchetul General. Partidul acuză că Executivul demis a încălcat Constituția. „Partidul Social Democrat a luat astăzi măsuri juridice ferme și fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituția României, cât și limitările impuse de lege. Este prima etapă a unui proces de denunțare în fața tuturor autorităților competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniștrilor săi a depășit termenul constituțional de 45 de zile”, se arată în comunicat. Social-democrații afirmă că, după demiterea Guvernului de către Parlament, activitatea acestuia „este strict restricționată de lege la acte de administrare curentă”. Ce spune PNL În replică, PNL a respins acuzațiile formulate de PSD, susținând că Guvernul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”, iar toate actele adoptate au avut ca scop protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene. Liberalii susțin că PSD încearcă „să transforme interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și acuză formațiunea că pune în pericol proiectele de investiții. Totodată, formațiunea consideră că demersul PSD are efecte negative asupra eforturilor de atragere a fondurilor europene. „Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene. PSD tratează cu o rea-credință evidentă măsurile luate de Guvernul Bolojan în interesul țării”, mai spune PNL. Criză politică de mai bine de două luni România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi. Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
Ion Cristoiu îl acuză pe Bolojan că repetă șmecheria lui Traian Băsescu: Încalcă Constituția și, dacă nu îl atenționează nimeni, o mai face o dată
Ion Cristoiu îl acuză pe Ilie Bolojan că încălcă Constituția la fel cum a făcut-o și Traian Băsescu. Scriitorul susține că jaloanele PNRR nu sunt un pretext pentru ca un guvern interimar să dea legi. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Bolojan a depășit limitele Constituției, iar opinia publică nu l-a atenționat Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că jaloanele PNRR nu pot fi un pretext pentru ca Guvernul interimar Bolojan să dea legi sau hotărâri de guvern. Acesta menționează că Bolojan nu are voie să inițieze niciun fel de lege, conform Constituției. Scriitorul afirmă că este aceeași șmecherie pe care a făcut-o și Traian Băsescu. Odată încălcată Constituția, oricine poate repeta încălcarea fără a fi penalizat de opinia publică. „Am adus o carte de drept constituțional pentru a arăta de ce nu pot fi folosite legile PNRR ca pretext pentru a iniția legi. Deci Bolojan nu are voie să inițieze. Dar el a apelat la o șmecherie și zice , având în vedere că sunt jaloane PNRR, hai să facem excepție. Este o șmecherie pe care o cunosc, a folosit-o și Traian Băsescu. Încalci Constituția, treci pe roșu și dacă vezi că nu te fluieră milițianul, adică opinia publică, mai treci și a doua oară fără probleme.”, susține scriitorul. Guvernul Tăriceanu a introdus o portiță în lege Scriitorul susține că în 2005, Guvernul Tăriceanu a fost cel care a introdus portița ordonanțelor de urgență în cazuri speciale. Acesta afirmă că Guvernul Bolojan, potrivit Constituției, nu se poate ocupa decât de întreținerea administrativă a Palatului Victoria. „În 2005, când tot așa nu avea voie să facă nimic, Guvernul Tăriceanu a dat o ordonanță de urgență în care a introdus portița asta. Sunt date anumite legi care sunt de urgență și pot fi să fie inițiate. Curtea Constituțională și Parlamentul au oprit la acel moment. Spiritul Constituției este foarte clar. De ce a luat Constituția dreptul guvernului demis de a iniția lege și a face ordonanță? Pentru că guvernul demis nu e ce face Bolojan acum. Acela este un guvern de întreținere a clădirii.”, explică jurnalistul. OUG nr. 76/2005, adoptată de Guvernul Tăriceanu în iulie 2005, prin care a fost modificată Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului. Prin această ordonanță a fost introdusă excepția potrivit căreia un Guvern al cărui mandat a încetat poate iniția proiecte de lege și ordonanțe de urgență în anumite situații. Cazurile excepționale au fost pentru: aplicarea programului de guvernare, administrarea treburilor publice, ori în cazuri extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Sorin Grindeanu trebuia să respingă legea salarizării a lui Pîslaru Jurnalistul îl critică pe Sorin Grindeanu că nu a respins legea salarizării unice. Acesta susține că liderul social-democraților trebuia să sesizeze că legea salarizării a fost trimisă de Pîslaru care este un ministru demis și se încalcă Constituția. „Ori în momentul în care în momentul în care s-a pus problema jaloanelor PNRR, normal era ca Grindeanu să spună legea cutare a fost trimisă de Pîslaru și este încălcată Constituția.”, afirmă Cristoiu PSD, în frunte cu Florin Manole, au organizat pe 18 și 19 iulie 2026 consultări la Parlament cu reprezentanții sindicatelor. Angajații din sănătate au intrat luni într-o grevă de avertisment de 2 ore, organizată de Federația Sanitas. Sindicaliștii critică proiectul noii legi a salarizării, pe care îl consideră inechitabil și lipsit de consultare.
Cine are interes să rămână Guvernul în interimat? Răspunsul ironic al unui ministru
Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a făcut o glumă pornind de la faptul că își donează salariul de ministru către Așezământul de Copii „Sf. Ierarh Leontie” din Rădăuți. „Sper să nu fie aceasta cauza blocajului politic, dar am auzit că, de când îmi donez salariul de ministru Așezământului de Copii Sf. Ierarh Leontie, măicuțele din Rădăuți se roagă să rămân cât mai mult timp ministru interimar.”, a scris Mihai Dimian. Mesajul vine într-un moment în care România traversează o perioadă de incertitudine politică. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, iar negocierile dintre partidele parlamentare pentru constituirea unei noi majorități nu au dus, până în prezent, la un acord. În lipsa unui nou Executiv cu puteri depline, miniștrii își exercită atribuțiile în regim de interimat, până la învestirea unui nou Guvern. Luni sunt programate noi consultări la Palatul Cotroceni, unde președintele va discuta cu formațiunile politice parlamentare în încercarea de a debloca negocierile și de a desemna un nou premier.
Criza politică din Lituania: Ministrul Finanțelor va prelua conducerea interimară a guvernului
Prim-ministrul și-a prezentat oficial demisia, după ce joi a anunțat că va demisiona în urma presiunilor exercitate asupra sa din cauza legăturilor sale de afaceri cu o companie deținută de cumnata sa. „Îl numesc pe Rimantas Sadzius să îndeplinească funcția de prim-ministru până la formarea unui nou guvern”, a declarat Nauseda într-un decret publicat de biroul său. Analiștii se așteaptă ca următorul prim-ministru să fie ales tot din partidul social-democrat al lui Paluckas, cel mai mare grup din parlament, cu 52 din 141 de locuri. Parlamentul, care trebuie să aprobe alegerea, se va reuni din nou pe 10 septembrie, după vacanța de vară. Având în vedere că social-democrații nu dețin majoritatea absolută, orice candidat la funcția de prim-ministru va trebui să solicite sprijinul partenerilor de coaliție, partidul de centru-stânga Pentru Lituania și partidul populist Nemunas Dawn, care adesea au opinii divergente. Ce acuzații i se aduc premierului demisionar Prim-ministrul demisionar Paluckas a fost criticat de partidele de opoziție din țara baltică pentru tranzacțiile comerciale în care o companie pe care o deține împreună cu alții a vândut baterii electrice unei alte firme deținute de cumnata sa, într-o tranzacție finanțată de o agenție guvernamentală. Paluckas a negat orice faptă ilegală. Prim-ministrul a declarat joi că greșelile sale din trecut au împiedicat activitatea guvernului său, ceea ce l-a determinat să ia „decizia rapidă și fermă” de a demisiona. Compania cumnatei lui Paluckas a declarat luna trecută că va refuza finanțarea guvernamentală, dar a negat orice faptă ilegală, afirmând că a făcut achiziții de la compania lui Paluckas în urma unei licitații deschise. Partidul Pentru Lituania a amenințat pe 30 iulie că va părăsi coaliția de guvernare dacă Paluckas nu demisionează, afirmând că poziția sa este de neacceptat.
Guvernul interimar intenționează să treacă prin Parlament eventuale modificări din reforma fiscală. Marcel Boloș merge la Bruxelles pentru negocieri
Reprezentanții Guvernului negociază cu experții Comisiei Europene ultimele detalii ale reformei fiscale, pe care România și-a asumat-o în PNRR. În acest moment există mai multe scenarii de lucru la Ministerul Finanțelor. Comisia Europeană cere României să adopte măsuri care să aducă la bugetul de stat venituri de 1,3% din PIB, potrivit unor surse din Executiv. În acest context, premierul interimar Cătălin Predoiu a avut deja o întâlnire de lucru cu vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, unde a cerut o informare legată de stadiul discuțiilor dintre reprezentanții Executivului cu experții Comisiei Europene. Guvernul a aprobat în ședința de joi un memorandum prin care a mandatat MIPE să continue negocierile cu Comisia. Însă problema privind reforma fiscală, care trebuie adoptată până în luna iunie, este dată de interimatul guvernului, care nu poate emite proiecte de lege, OUG, și nici politici publice noi. În acest context, premierul interimar Cătălin Predoiu a decis să ceară ajutorul Parlamentului. „Ministrul Marcel Boloș merge la Bruxelles. În măsura în care reforma fiscală presupune un act normativ cu rang de lege, acest lucru nu poate fi făcut de un Guvern interimar, ci doar prin Parlament”, spun surse de la vârful Guvernului interimar. Surse guvernamentale au spus pentru Gândul că unul din scenariile de lucru este creșterea cotei de TVA la 21%, scenariu la care fostul premier Marcel Ciolacu s-a opus în discuțiile cu reprezentanții Comisiei. Reforma fiscală ar urma să facă parte din cererea de plată numărul patru care va fi depusă în cadrul PNRR, cerere care ar putea fi depusă în iulie, după ce România va primi aprobare în Ecofin pentru o variantă actualizată a PNRR pe care o negociază cu reprezentanții Comisiei. Boloș: Până la sfârșitul lunii iulie trebuie să avem decizia de aprobare a PNRR-ului modificat „I-am spus domnului prim-ministru interimar că este esențială continuarea procesului de renegociere cu Comisia Europeană întrucât tehnic, până la sfârșitul lunii mai, trebuie să finalizăm aceste demersuri foarte importante pentru țara noastră, astfel încât dacă închidem tehnic procesul de renegociere, până la sfârșitul lunii iulie să avem decizia de aprobare a PNRR modificat”, a spus Marcel Boloș, după discuțiile de lucru de la Palatul Victoria cu Cătălin Predoiu. Cât despre banii pe care România i-ar putea pierde în cazul în care nu îndeplinește reformele asumate în fața Comisiei, Boloș a spus că este vorba de 13,7 miliarde euro: „Pentru ceea ce înseamnă implementarea programelor de finanțare, aici lucrurile merg înainte. Este pentru România foarte important să închidem renegocierea pentru că dacă continuăm cu PNRR nemodificat avem un risc de penalizare pe care l-am mai menționat în ceea ce privește implementarea investițiilor de 13,7 miliarde de euro”. (Citește mai multe – AICI) Foto: gov.ro CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele