George Simion, declarații după întâlnirea cu Veștea. De ce depinde votul AUR din Parlament?
Într-o ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, profesorul Valentin Stan a analizat o recentă declarație a președintelui partidului AUR, George Simion, privind poziția partidului referitor la formarea unui guvern Veștea. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Într-o declarație de seara trecută, George Simion a reiterat câteva aspecte privind poziția AUR referitoare la formarea unui nou guvern în frunte cu Adrian Veștea. Acesta a ținut să sublinieze statutul AUR ca a doua forță politică din Parlament, raportat la numărul de voturi. Susține acesta că președintele Nicușor Dan ar trebui să-și schimbe niște declarații anterioare referitoare la AUR. Doar așa partidul ar putea reconsidera poziția față de guvernul Veștea. Într-un ton sarcastic, Simion adaugă faptul că învestirea unui guvern Veștea cu voturile AUR ar fi una ilegitimă. El susține acest lucru având în vedere modul în care AUR a fost catalogat anterior. Spune președintelui AUR că ar fi la fel de ilegitim ca și mandatul președintelui Nicușor Dan. „Eu am spus de la început, AUR nu are mandat prin conducerea sa legal constituită prin BNC. Ieșim din sală dacă până la ora 21 nu se întâmplă lucrurile cerute de noi. Vine responsabilitatea. Eu v-am spus de la început, am ieșit să vă dau aceste declarații și v-am spus că AUR a inițiat o moțiune de cenzură pe 5 mai. Și pe 6 mai președintele Republicii ne-a spus că nu putem lua parte la guvernare și nu putem vota o guvernare. A fost o chestiune eronată și cred că emițătorul acelei opinii eronate trebuie să revină asupra ei. În mod normal trebuie să existe consultări. Într-un cadru normal, într-o țară normală, AUR, ca a doua forță politică din Parlament și prima în preferințele românilor, trebuie respectată. Noi nu am cerut funcții, nu ne-am dorit beneficii personale. Noi am cerut respect pentru AUR, pentru mișcarea suveranistă și pentru o parte importantă, aproape jumătate din țară… Nu știu ce avea Nicușor Dan. Cred că domnul cu care stătea la masă la Bruxelles știe mai bine ce știe și ce nu știe, ce a fost informat și n-a văzut niciodată. Am spus că AUR nu are mandat ca parlamentarii săi să voteze guvernul Veștea. Nu vreau să fiu căutat, în niciun caz, înțelegem ierarhia instituțională, dar în spațiul public sunt niște lucruri care trebuie lămurite. Pentru că nu pot niște oameni care până acum au fost paria să instaleze un guvern legitim. Va fi la fel de ilegitim ca și Nicușor Dan”, a declarat George Simion.
Ce aduce nou programul de guvernare al lui Veștea față de cel al lui Bolojan: Mai puțin șoc fiscal, mai mult ADN social-democrat
Programul de guvernare depus în Parlament, duminică seara, de premierul desemnat Adrian Veștea continuă, așa cum a anunțat, modelul Bolojan. Dar schimbă prioritățile strategice și introduce lista de măsuri cerută de PSD pentru a-l susține. Reforma fiscală, restructurarea statului și disciplina bugetară rămân piloni esențiali, dar documentul prioritizează patru mari obiective strategice: SAFE, OCDE, PNRR și fondurile europene. La nivel declarativ documentul este „Bolojan 2.0”, la nivel de ADN administrativ și economic apar câteva elemente care importă măsurile cerute de PSD pentru susținerea Guvernuului Veștea, fiind mai aproape de viziunea social-democrată decât de liberalismul clasic. Din programul de guvernare Veștea dispar măsurile fiscale sub formă de „terapie de șoc” și discursul radical asociat actualului lider PNL. În locul unor reforme administrative dure, programul vorbește despre „foi de parcurs”, evaluări, etapizare și prioritizare, fără un calendar strict de reorganizarea administrativ-teritorială sau restructurări masive în administrația locală. Guvernul își asumă în continuare reducerea deficitului, controlul cheltuielilor și eliminarea risipei, însă încearcă să transmită mediului de afaceri că schimbările fiscale vor fi mai predictibile și anunțate din timp. SAFE și industria de apărare devin noul proiect economic major Spre deosebire de programele de guvernare clasice, documentul tratează apărarea ca pe un motor economic. Cele 16,68 miliarde de euro disponibile prin programul european SAFE sunt prezentate nu doar ca investiții militare, ci și ca sursă pentru infrastructură, dezvoltarea industriei de apărare, producție internă și locuri de muncă. „Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE – Security Action for Europe: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare. Securitatea națională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică. Investițiile în apărare, infrastructură strategică și capacități industriale vor contribui atât la întărirea capacității de protecție a României, cât și la crearea de locuri de muncă, stimularea producției interne și creșterea competitivității economiei naționale”, potrivit documentului. Practic, programul încearcă să transforme securitatea într-un nou pol de creștere economică pentru România. Noua ordine în finanţele publice Programul promite continuarea consolidării finanțelor publice după ce deficitul bugetar de 9,3% din PIB din 2024 a împins România să înceapă cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii ani. Chiar și după acest efort, deficitul rămâne estimat la aproximativ 6,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, menționează documentul. „Guvernul își asumă continuarea reducerii deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducere a risipei și prioritizare a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza realitatea bugetară și nu vom amâna deciziile necesare”, se arată în programul de guvernare citat. Însă documentul promite predictibilitate fiscală. „Obiectivul Guvernului este ca, prin reducerea deficitului, o mai bună colectare și un control mai riguros al cheltuielilor publice, să diminuăm presiunea asupra sistemului fiscal și să evităm schimbările frecvente de taxe” Documentul pune accent pe creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale prin: • ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării, indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc; • Îmbunătățirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi a executării silite; • Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale; • Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora, acolo unde este cazul Amprenta social-democrată: Bani pentru administrația locală Una dintre cele mai vizibile diferențe față de abordarea asociată lui Bolojan este accentul pus pe dezvoltarea locală și pe protejarea mecanismelor de finanțare ale autorităților locale. Programul propune evaluarea, eșalonarea și continuarea programului Anghel Saligny – principalul mecanism de alimentare financiară a administrației locale. „Guvernul va menține un nivel ridicat al investițiilor publice în infrastructură, sănătate, proiecte locale, transport și modernizare administrativă. Ministerul Finanțelor va asigura finanțarea investițiilor din PNRR și fonduri europene, precum și a programelor naționale Anghel Saligny și CNI, în paralel, împreună cu ministerele de resort, cu pregătirea unor măsuri de prioritizare a portofoliului de investiții și a modului de gestionare a programelor, astfel încât dezvoltarea și sectorul construcțiilor să fie susținute fără abaterea de la țintele de deficit”, se arată în programul de guvernare anunțat de Veștea. Creșterea ocupării și sprijin pentru piața muncii Programul lui Adrian Veștea promite măsuri pentru creșterea gradului de ocupare, în special în rândul tinerilor, prin programe de calificare, consiliere profesională și sprijin pentru primul loc de muncă. Documentul prevede modernizarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, adaptarea acestora la nevoile actuale ale pieței muncii și combaterea muncii nedeclarate. În plus, guvernul își asumă actualizarea legislației muncii și consolidarea dialogului social și a negocierii colective între angajatori și salariați. De asemenea, documentul include explicit creșterea salariului minim începând cu 1 iulie 2026 și promite măsuri pentru menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții. Măsuri concrete propuse în programul de guvernare: 1. Angajarea părinţilor cu ≥ 3 copii – subvenţie 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni 2. Mame active pe piaţa muncii – prime 1.000 lei/lună pentru femei cu ≥ 3 copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni) 3. Concediu creştere copil pentru bunici – posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor. Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viaţă, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează şi valorizarea rolului activ al bunicilor în viaţa copilului şi în echilibrul familial 4. Revenirea părinţilor în muncă part-time cu păstrarea indemnizaţiei 50% – contract maximum 4 h/zi cu jumătate din indemnizaţie. Stimularea inserţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui echilibru adecvat între viaţa profesională şi responsabilităţii de părinte. 5. Extinderea acordurilor bilaterale între România și alte țări și se operaționalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro. 6. Implementarea și monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziției tinerilor de la educație la ocupare și reducerea numărului de tineri NEET. Sprijin pentru familii, tineri și grupuri vulnerabile Programul promite stimularea natalității