Guvernul pregătește angajarea răspunderii pe șase proiecte. Pachetul doi de reforme vizează pensiile magistraților, sistemul de sănătate, administrația locală și eficientizarea fiscală / Iată măsurile luate de Bolojan
Guvernul vrea să adopte vineri după-amiază cele șase proiecte în ședința de Guvern, iar parlamentarii vor avea timp până luni să depună amendamente. Luni, la începutul sesiunii parlamentare, Guvernul este așteptat să își angajeze răspunderea pe întregul pachet legislativ, a precizat purtătorul de cuvânt Ioana Dogioiu. Ce cuprinde pachetul doi de măsuri Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Economic și Social (CES) de vineri au fost publicate spre avizare șase proiecte. Proiectul privind reforma pensiilor magistraților Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevede ca vârsta standard de pensionare să fie aliniată cu cea din sistemul public. Pentru a ieși la pensie, magistrații vor trebui să aibă o vechime minimă de 35 de ani în muncă, dintre care cel puțin 25 în funcțiile de magistrat. Pensia va fi calculată la 55% din media veniturilor brute realizate în ultimele 60 de luni, dar nu va putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Vârsta de pensionare va crește treptat până în anul 2036, cu câte un an și șase luni în plus, anual. Există și posibilitatea pensionării anticipate, permisă după 35 de ani de vechime, dar cu o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la atingerea vârstei standard. Bonificația de 1% și actualizarea pensiei vor rămâne valabile doar pentru cei care îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Normele tranzitorii stabilesc că magistrații care ies la pensie până la 1 octombrie 2025 își păstrează drepturile conform legislației actuale. Proiectul privind reforma în sistemul de sănătate Managerii de spitale vor avea contracte cu indicatori clari de performanță, iar șefii caselor județene de asigurări vor trebui să aibă minimum doi ani de experiență managerială. Medicii de familie vor putea deschide puncte secundare cu doar 5 ore pe săptămână, pentru a acoperi mai bine zonele rurale. Spitalele private nu vor mai fi finanțate pentru plata rezidenților. Pacienții neasigurați cu TBC sau HIV/SIDA vor beneficia gratuit de tratamente și servicii medicale până la vindecare. Investigațiile paraclinice pentru pacienții cu boli grave vor fi decontate integral, conform ghidurilor medicale. Accesul la tratamente inovative va fi reglementat printr-un mecanism nou, cu responsabilitate pentru companiile farmaceutice și medicii curanți. Din 2027, CNAS va prelua integral monitorizarea și analiza serviciilor medicale decontate. Proiectul privind reforma administrației locale Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale propune desființarea a 6.060 de posturi din cabinetele demnitarilor, măsură care ar aduce economii de aproape 194 de milioane de lei în ultimele luni din 2025 și peste 580 de milioane de lei anual. În instituțiile prefectului, numărul de posturi va fi redus cu 20%, iar poliția locală va fi reorganizată în funcție de populația fiecărei localități. Salariul președintelui ANRSC va fi plafonat, iar numărul membrilor consiliilor de administrație de la ANCPI și ANL va fi redus, ceea ce va genera economii suplimentare de peste 400.000 de lei pe an. Instituțiile aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) vor aplica grile salariale unitare, pentru a limita discrepanțele și cheltuielile excesive. Funcțiile publice de conducere și cele ale înalților funcționari vor avea mandate limitate, cu evaluări multianuale de performanță bazate pe planuri de management. Pentru posturile considerate sensibile se va introduce rotația obligatorie, pentru a diminua politizarea, iar unele funcții vor putea fi ocupate și part-time, în două instituții diferite. Construcțiile ridicate fără autorizație vor fi supuse unui impozit majorat cu 100% timp de 5 ani, iar baza de impozitare se va extinde și asupra clădirilor nefinalizate sau cu autorizația expirată. Primăriile vor putea introduce cote adiționale de până la 50% la impozitele și taxele locale, iar autoritățile vor putea folosi drone și imagini satelitare pentru a identifica construcțiile ilegale sau nedeclarate. Proprietarii care nu declară la timp clădirile vor plăti un impozit majorat cu 30% la fiecare 6 luni de întârziere. O parte din Palatul Parlamentului va trece la administrarea MDLPA, pentru o utilizare mai eficientă a spațiilor. Unitățile administrativ-teritoriale vor putea institui taxe suplimentare pentru jocurile de noroc, iar din veniturile proprii se va constitui un Fond de Regenerare Locală, de până la 5% din total. Proiectul privind guvernanța corporativă Proiectul de lege privind guvernanța corporativă aduce reguli noi pentru companiile de stat și regii autonome. Contractele de mandat vor avea indicatori de performanță clari: între 50 și 75% indicatori financiari și între 25 și 50% indicatori nefinanciari, pentru a urmări atât profitul, cât și obiectivele de interes public. Consiliile de administrație vor avea cel puțin trei membri, fiecare cu minimum trei ani de experiență. În sistemul dualist, consiliile de supraveghere vor avea între trei și cinci membri. Acționarii minoritari care dețin minimum 5% din capitalul social vor putea cere alegerea administratorilor prin vot cumulativ și vor putea propune candidați. Mandatele administratorilor vor fi limitate, iar pentru locurile vacante se vor putea numi administratori provizorii, cu avizul AMEPIP. Un funcționar public nu va putea face parte decât dintr-un singur consiliu de administrație sau de supraveghere. Remunerația va avea o parte fixă și una variabilă, plafonată la cel mult de două ori câștigul salarial mediu brut pe economie. Beneficiile suplimentare vor fi limitate la valoarea a două indemnizații fixe brute pe an, iar asigurarea de răspundere profesională va fi plătită de compania publică. La regii autonome, consiliile de administrație vor fi formate din trei membri, dintre care unul va fi desemnat de autoritatea tutelară. Nivelul remunerației va fi stabilit prin contractul de mandat și aprobat cu avizul AMEPIP. Agenția va avea atribuții sporite de control și sancționare, pentru a crește transparența și a reduce influența politică. Proiectul privind reforma din ASF, ANCOM și ANRE Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome aduce modificări la ASF, ANRE și ANCOM. Până la 30 septembrie 2025, aceste instituții trebuie să-și refacă organigramele. Vor reduce cu 10% posturile de specialitate și cu 30% posturile din serviciile suport. Structurile suport nu vor putea depăși 20% din totalul angajaților. În organigrame nu vor mai putea apărea funcții care nu există
Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor
Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI) „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,
Franța: Un ministru nu exclude alegerile anticipate în urma moțiunii de cenzură din septembrie
Luni, premierul Francois Bayrou a cerut organizarea unei moțiuni de cenzură, iar partidele de opoziție, de la extrema dreaptă la stânga radicală, au anunțat rapid că vor vota împotriva guvernului minoritar, fapt ce ar demite guvernul. Socialistul Boris Vallaud a anunțat pe X: „Avem nevoie de un alt prim-ministru și, mai ales, de o altă politică”. Jean Luc Mélenchon a cerut demisia președintelui Macron: „Macron trebuie să plece. El este responsabil pentru această criză”. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a admis că, în lipsa unui acord de rezolvarea a crize, președintele Franței ar putea să fie forțat să dizolve Parlamentul. De asemenea, ministrul Finanțelor, Éric Lombard a declarat că în scenariul unor alegeri anticipate, Fondul Monetar Internațional ar putea interveni în Franța. Bayrou a motivat cererea moțiunii de cenzură prin nevoia de claritate. Expresia a fost folosită și de președintele Macron înainte de alegerile anticipate din 2024, însă acestea nu au adus stabilitatea dorită.
Partidele de opoziție franceze promit să răstoarne guvernul la votul de încredere din 8 septembrie
Guvernul minoritar al Franței pare din ce în ce mai predispus să fie înlăturat luna viitoare, după ce trei partide principale de opoziție au declarat că nu vor susține votul de încredere anunțat de premierul François Bayrou pentru 8 septembrie, din cauza planurilor sale de reduceri bugetare radicale. Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (Adunarea Națională sau RN) , Verzii și mai târziu socialiștii, de votul cărora depinde în mare măsură soarta lui Bayrou, au declarat că nu văd cum l-ar putea susține. Dacă pierde votul de încredere în Adunarea Națională, guvernul lui Bayrou va cădea. Incertitudinea i-a speriat pe investitori, împingând prima de risc pentru obligațiunile franceze față de echivalentele lor germane în creștere cu 5 puncte de bază, la cel mai înalt nivel de la mijlocul lunii iunie. Dacă guvernul cade, președintele Emmanuel Macron ar putea numi imediat un nou prim-ministru sau i-ar putea cere lui Bayrou să rămână în fruntea unui guvern interimar sau ar putea convoca alegeri anticipate. Macron l-a pierdut pe ultimul său prim-ministru, Michel Barnier , în urma unui vot de neîncredere asupra bugetului la sfârșitul anului 2024, după doar trei luni de mandat, în urma altor alegeri anticipate din iulie aceluiași an. Bayrou a recunoscut că obținerea încrederii unui parlament foarte fragmentat a fost un pariu riscant.
Cartel Alfa intervine și îi cere lui Bolojan să excludă Loteria Română din Pachetul 2
Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA îşi exprimă sprijinul deplin faţă de demersul Sindicatului Naţional Loteria Română (SNLR), care a solicitat Guvernului şi premierului Ilie Bolojan „reconsiderarea aplicării măsurilor de reducere salarială (Pachetul 2) la nivelul Companiei Naţionale „Loteria Română” S.A”, se arată într-un comunicat de presă al Cartel Alfa. Potrivit sursei citate, Loteria Română este „o companie autofinanţată integral, care nu beneficiază de subvenţii de la bugetul de stat şi care, dimpotrivă, contribuie anual cu sume consistente la bugetul public prin taxe, impozite şi dividende”. „Aplicarea unitară a măsurilor de austeritate pentru entităţile publice, fără a ţine cont de specificul CNLR, ar produce efecte negative grave, precum: diminuarea resurselor umane calificate şi migrarea specialiştilor către alte domenii, scăderea competitivităţii companiei şi afectarea funcţionării sistemului propriu de operare (SILOR), riscuri asupra stabilităţii economice şi sociale în teritoriu, unde funcţionează peste 1800 de puncte de lucru şi activează peste 2300 de salariaţi”, se mai arată în comunicatul citat. CNS Cartel ALFA susţine „ferm” solicitările SNLR, şi anume, excluderea Companiei Naţionale „Loteria Română” S.A. din aplicarea măsurilor de reducere salarială prevăzute în Pachetul 2 şi adaptarea cadrului legislativ la specificul companiilor autofinanţate, astfel încât să nu fie afectată eficienţa economică şi funcţionarea acestora. Pachetul 2 de măsuri fiscale ar putea fi asumat de Guvern în Parlament în cazul ideal, chiar vinerea aceasta.
Membri ai Guvernului României, alături de poporul ucrainean de Ziua Independenței Ucrainei
Guvernul României, prin cei doi reprezentanți, a omagiat, la Kiev, sacrificiul militarilor ucraineni și a exprimat solidaritatea față de poporul ucrainean. De asemenea, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a discutat cu oficiali ucraineni despre posibilitățile de colaborare bilaterale în două domenii: dezvoltarea de produse militare adaptate războiului modern și implicarea României în reconstrucția Ucrainei. Dezvoltarea unor capabilități specifice ale industriei de apărare din România, alături de cea ucraineană, reprezintă o prioritate în cadrul Programului SAFE. Experiența și cunoașterea părții ucrainene, cuplată cu finanțarea oferită de România prin mecanismul SAFE sunt elemente importante pentru realizarea unor achiziții care să dezvolte capacități de producție comune pe teritoriul României. „Participarea industriei și economiei românești la reconstrucția Ucrainei este o prioritate care va aduce beneficii ambelor părți. Prin dezvoltarea infrastructurii care poate întări siguranța și fluidiza tranzitul la frontieră și prin participarea companiilor din România la procesul de reconstrucție odată ce Ucraina va ajunge la o pace justă sunt elemente pe Guvernul le prioritizează și le va dezvolta ca urmare a discuțiilor cu partenerii ucraineni”, transmite Guvernul României, într-un comunicat de presă.
ASF afirmă că reducerile salariale substanțiale ar afecta cu precădere corpul de specialiști
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) afirmă că reducerile salariale substanțiale preconizate ar afecta cu precădere corpul de specialiști. Măsurile de restructurare a instituției sunt impuse în contextul efortului Guvernului României de reducere a deficitului bugetar, fără însă ca acestea să aibă ca rezultat îmbunătățirea indicatorilor macro-economici, punctează ASF într-un comunicat de presă. „Aceste măsuri propuse au potențialul de a induce riscuri sistemice în îndeplinirea funcțiilor fundamentale ale Autorității, respectiv reglementare, autorizare, supraveghere și control asupra pieței financiare non-bancare din România și alinierii acesteia la standardele europene în domeniu. În prezent, piețele financiare non-bancare (asigurări, piață de capital, pensii private), atât la nivel european, cât și în România, funcționează într-un context de o complexitate și interdependență fără precedent, ceea ce impune o supraveghere integrată, cu caracter permanent și independent”, a transmis ASF. Totodată, reducerea personalului din ASF ar afecta capacitatea de asigurare a stabilității sistemului financiar. „Într-un astfel de context, imperativul strict cantitativ de reducere a resurselor umane din ASF va afecta, în mod inevitabil și imediat, capacitatea Autorității de a asigura stabilitatea sistemului financiar non-bancar, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a profilurilor de expertiză din ASF sunt în specialitatea domeniului gestionat și nu de tip suport, în accepțiunea lui clasică. Această structurare este caracteristică instituțiilor de reglementare și supraveghere financiară din statele membre UE (bănci naționale, autorități naționale de supraveghere). Cât privește reducerile salariale substanțiale preconizate, acestea ar afecta cu precădere corpul de specialiști, adică exact acea categorie profesională care a acumulat de-a lungul anilor o expertiză indispensabilă pentru a gestiona piețe financiare de o complexitate aparte. Această expertiză, rezultat al unei formări îndelungate, constituie baza instituției în îndeplinirea atribuțiilor sale în raport cu piața financiară non-bancară”, se mai arată în comunicat. ASF spune că măsurile administrative de restructurare, propuse în proiectul legii, vor conduce la deteriorarea funcționării structurilor interne esențiale, punând în pericol îndeplinirea mandatului legal și a obligațiilor asumate în temeiul legislației Uniunii Europene, inclusiv a celor privind protecția investitorilor și combaterea și prevenirea spălării banilor. Mai mult decât atât, ASF a făcut restrucurări de posturi în anul 2024. „ASF își păstrează angajamentul ferm față de principiile bunei guvernanțe și va continua, în 2025, procesul început în 2024 de eficientizare și de consolidare instituțională. Această inițiativă s-a reflectat deja în reducerea numărului total de posturi la 493 (față de 535 în 2023), nivel comparabil cu cel din urmă cu un deceniu, precum și în diminuarea veniturilor individuale ale personalului Autorității cu aproximativ 20% în anul 2024. De asemenea, ASF a demarat implementarea unui amplu proces de digitalizare instituțională, finanțat din fonduri europene, care va îmbunătăți semnificativ activitatea ASF la nivelul tuturor palierelor de acțiune”, se arată în comunicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Pericolul „tăcut” la muncă și acasă. Cazuri alarmante de hărțuire și violență domestică. Jura (CNCD): „O femeie este omorâtă săptămânal în România” Au început să vină primele facturi la energie electrică, după scumpiri. Românii au de plătit DUBLU
Detașările în instituțiile și autoritățile publice, SISTATE temporar la propunerea Guvernului. Planul Executivului
Guvernul a propus suspendarea temporară a detașărilor în instituțiile și autoritățile publice, conform documentului lansat în dezbatere publică, notează Economedia. Potrivit actului normativ, până la 31 decembrie 2026 se suspendă detașările funcționarilor publici și ale personalului contractual din toate autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare sau subordonare. Șefii instituțiilor publice au obligația ca, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, să dispună prin act administrativ încetarea detașărilor aflate în derulare, mai menționează sursa citată. Deciziile vor fi luate în cadrul fiecărei instituții în parte, iar termenul pentru aceste demersuri este de 30 de zile. Măsura se aplică atât funcționarilor publici, cât și personalului contractual, cu excepția situațiilor speciale care privesc activitatea în organisme sau instituții internaționale pentru o perioadă de maximum doi ani. Potrivit articolului 505 din codul Administrativ, detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Bolojan și Nazare se contrazic pe taxarea multinaționalelor
Gândul a scris încă din 25 iulie despre ideea prin care multinaționalele ar putea fi împiedicate să-și mai externalizeze profiturile. L-am întrebat atunci pe premierul Ilie Bolojan ce părere are. Răspunsul a venit: toate companiile, indiferent de capital, trebuie tratate la fel. O lună mai târziu, ministrul său de Finanțe, Alexandru Nazare, pare să fi găsit altă partitură. Și a intrat direct cu „ciocanul fiscal” în multinaționale, pe un ton mult mai răspicat decât cel al șefului său. Pe 11 iulie, Bolojan a fost întrebat de Gândul despre taxarea multinaționalelor. Vorbea ca despre o idee ce „trebuie documentată” alături de specialiști. Un fel de „să nu ne aruncăm cu capul înainte”. Mai mult, șeful Executivului punea în aceeași oală capitalul autohton cu cel străin. „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață” , spunea Bolojan la acea vreme. (detalii AICI) O lună mai târziu, Alexandru Nazare, subalternul pe linie de partid și Guvern al premierului, deja își lustruia muniția fiscală și anunța, pe 13 august, un nou proiect de lege care schimbă radical modul în care marile companii sunt taxate. În spatele ușilor Palatului Victoria, însă, planul nu este chiar atât de nou, ba chiar stătea la păstrare din 2023, într-un sertar bine păzit la Camera Deputaților. Nu se mai impozita cifra de afaceri, ci se ataca direct zona prin care profiturile pleacă spre alte jurisdicții, prin plăți către entități afiliate. O formulă „folosită și în SUA”, spune ministrul, care ar putea aduce la buget până la 2 miliarde de lei. „Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care, în fapt, îi previne creșterea economică și investițiile, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala își exportă profiturile”, anunța Nazare de la pupitrul Palatului Victoria. La cine se uită investitorii? La Bolojan sau la Nazare Deși, oficial, obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și stoparea externalizării profiturilor, ceea ce percep investitorii din afară prin acesată măsuri este altceva. Un Guvern în care premierul și ministrul de Finanțe au mesaje contradictorii la o lună distanță. Pentru investitori, semnalul nu este doar despre taxe, ci despre predictibilitate. Sau, mai precis, despre lipsa ei. Astăzi discuți calm despre tratament egal pentru toate companiile. Mâine lansezi un proiect care vizează direct multinaționalele. Iar când astfel de „corecții” apar peste noapte, companiile își fac calculele. Mai investim aici sau mutăm bugetele în altă parte? Proiectul, cu praful pe el în sertarele Parlamentului din 2023 Cine are senzația că această inițiativă e o revelație proaspătă, ar trebui să arunce o privire în sertarele prăfuite ale Parlamentului. În octombrie 2023, cinci liberali, printre care Nazare și Bogdan Huțucă, șeful Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, depuneau un proiect de lege aproape identic: eliminarea deductibilității pentru cheltuieli de management, consultanță și asistență plătite către firme afiliate din străinătate, plus amenzi usturătoare — 200% din valoarea dedusă. Senatul l-a adoptat în decembrie 2023. Apoi, proiectul a intrat în Camera Deputaților și nu a mai ieșit. Interesant este că președintele comisiei care ar fi trebuit să-l dezbată este chiar unul dintre inițiatori, Bogdan Huțucă. Poate proiectul aștepta vremuri mai prielnice. Sau poate doar praful potrivit. Vezi expunerea de motive – AICI Florin Roman, „dizidentul fiscal” din PNL Proiectul îl are ca semnatar la inițiatori și pe liberalul Florin Roman. De altfel, Roman este singurul liberal care a ieșit din rândurile partidului și a propus două amendamente la primul pachet fiscal asumat de Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului. Unul dintre amendamente prevede exact ceea ce se stipulează în proiectul de lege aflat de la finalul lui 2023 în sertarele Camerei Deputaților, adică faptul că toate cheltuielile cu serviciile prestate de persoane afiliate nerezidente, considerate tranzacții artificiale, să devină nedeductibile fiscal și sancționate cu o amendă de 200% din suma dedusă. Doar că amendamentul lui Roman a fost respins și nu a fost introdus în forma finală a primului pachet fiscal. O altă bâlbă. Respingi acest amendament ca, peste o lună, să depui aproape același lucru sub altă formă? Noua formulă propusă de Guvern în pachetul 2 fiscal Guvernul a decis, joi seara, să deschidă sezonul de vânătoare fiscală pentru multinaționale, lansând în consultare publică un nou proiect de lege care promite să înlocuiască actualul impozit pe cifra de afaceri cu o formulă „mai inteligentă” și, după cum spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, „folosită și în SUA”. Formula propusă de ministrul Nazare acordă companiilor posibilitatea unor „cheltuieli deductibile la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, a precizat ministrul Nazare. Tot ce trece peste se impozitează. Categoriile vizate sunt: drepturi de proprietate intelectuală; management; consultanță; dobânzi. Expunerea de motive a proiectului spune că obiectivul este creșterea veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale. Logica este următoarea: dacă marile companii nu mai pot „externaliza” profiturile prin facturi grase pentru consultanță și licențe către firme-soră din alte țări, atunci banii rămân impozitabili în România. Dacă acest proiect va fi adoptat, Guvernul ar putea renunța la impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, măsură care, după cum subliniază inițiatorii, „nu se mai regăsește în nicio țară din Uniunea Europeană”. Rămâne însă întrebarea. Pe cine să mai creadă și la cine să se uite investitorii? Pe premierul Bolojan sau pe ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare? Foto colaj/video: Mediafax + Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Guvernul canadian ia măsuri pentru a pune capăt grevei Air Canada
Mii de însoţitori de zbor sindicalizaţi ai Air Canada au încetat munca din cauza unui conflict privind contractul salarial, forţând compania aeriană să anuleze toate cele 700 de zboruri zilnice, afectând peste 100.000 de călători care au fost nevoiţi să găsească zboruri alternative sau să rămână pe loc, potrivit Reuters. Ministra Muncii, Patty Hajdu, a declarat într-o conferinţă de presă că a solicitat Consiliului pentru Relaţii Industriale din Canada să impună arbitrajul obligatoriu ambelor părţi şi să ordone încetarea imediată a grevei. Ea a adăugat că Air Canada a indicat că va dura patru până la cinci zile pentru a relua complet operaţiunile. Compania aeriană a oferit o creştere de 38% a remuneraţiei totale pentru însoţitorii de zbor pe o perioadă de patru ani, cu o creştere de 25% în primul an, ceea ce Sindicatul Canadian al Angajaţilor Publici a considerat insuficient. În prezent, însoţitorii de zbor sunt plătiţi numai atunci când avionul este în mişcare. Sindicatul solicită o remuneraţie pentru timpul petrecut la sol între zboruri şi pentru timpul petrecut ajutând pasagerii să se îmbarce. Wesley Lesosky, preşedintele componentei Air Canada a CUPE, a declarat într-o conferinţă de presă la Toronto că nu sunt programate sesiuni de negocieri între cele două părţi, care au purtat discuţii intermitente timp de luni de zile.