Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, în cadrul unui eveniment al Academiei de Studii Economice, că educația financiară a elevilor și studenților cunoaște progrese, dar în ceea ce privește educația și înțelegerea problemelor la nivelul publicului sunt decalaje mari. Oficialul susține că românii nu înțeleg ce este ROBOR după zeci de ani de explicații. Guvernatorul BNR a evidențiat că nivelul de înțelegere a mecanismelor financiare în rândul populației generale este încă insuficient. Mugur Isărescu a subliniat că acest deficit generează interpretări greșite și confuzii și a dat ca exemplu dezbaterea publică cu privire la ROBOR, pe care o consideră una dintre cele mai relevante pentru a demonstra riscurile dezinformării. „După atâţia ani, să spunem ROBOR-ul, care este indicatorul pieţei monetare. ROBOR-ul la trei luni este cel în funcţie de care se stabileşte creditul la debitori, băncile comerciale. Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceţi, fraţilor, altul, ca să mă exprim aşa. Dar lăsaţi-ne ROBOR-ul că nu putem să funcţionăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii şi neclarităţi? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României”, a spus guvernatorul BNR. Mugur Isărescu: Noi nu stăm într-un turn de fildeș Isărescu a mai spus că cei de la BNR nu stau într-un turn de fildeș și majorează dobânda. Oficialul a precizat că nu banca centrală dă credite populației sau societăților comericiale într-o economie de piață, ci băncile comericale. Vicepremierul Romaniei, Tanczos Barna (S), si Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu (D), participa la Forumul Educatiei Financiare, eveniment organizat de Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE), desfasurat in Aula Magna, luni, 20 aprilie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO „Piaţa monetară e formată numai din banca naţională şi băncile comerciale. Piaţa monetară sau interbancară este esenţială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeş şi zicem am majorat dobânda. Şi ce dacă am majora-o, dacă ea nu se duce în economie? Şi prin ce se duce în economie? Prin piaţa monetară. Banca centrală într-o economie de piaţă nu dă credite populaţiei, asta de 35 de ani, nu dă credite societăţilor comerciale, băncile comerciale fac asta. Şi atunci această piaţă monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară”, a afirmat Isărescu. Guvernatorul BNR a descris rolul băncilor comerciale De asemenea, Mugur Isărescu a atras atenția cu privire la percepția conform căreia băncile comerciale au doar rolul de acordare de credite. Guvernatorul a spus că această percepție este eronată și ignoră funcțiile esențiale ale sistemului bancar. În acest sens, Isărescu a subliniat importanța sistemelor de plăți în funcționarea economiei și riscurile ascoiate blocării acestora. „Zău? Dar plăţile? Sunt 300 de mii de plăţi care se fac în România în fiecare zi – 300 de mii. Fiecare bancă are între 10-20 de mii dintre cele 10 care participă la ROBOR. 10-20-30 de mii de plăţi zilnice. Păi, primul lucru care apărea acum vreo 35 de ani despre un atac terorist era blocaţi sistemul de plăţi. Face parte din arsenalul războiului hibrid. Şi cine se ocupă de plăţi? Sistemul bancar, nu se ocupă altcineva”, a mai afirmat Mugur Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vede război la tot pasul: Noi trăim un război informațional / Inclusiv la reclame pe internet Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei
Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei
Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, Yannis Stournaras, a fost invitat de guvernatorul Mugur Isărescu la Banca Națională a României pentru a vorbi despre lecțiile învățate din criză. Oficialul a subliniat că disciplina fiscală, reformele structurale și asumarea politică sunt esențiale pentru stabilitatea economică și gestionarea crizelor. Yannis Stournaras a fost ministru de Finanțe în perioada cea mai dificilă a Greciei, 2012-2014, când țara era să intre în faliment. Acum, guvernatorul Băncii Greciei a transmis că perioada de criză prin care a trecut Grecia poate să ofere mai multe lecții, atât pentru politica economică, cât și pentru guvernanța zonei euro și gestionarea situațiilor de criză. În opinia oficialului, asumarea politică și credibilitatea sunt esențiale pentru redresarea economică a unui stat. „Criza Greciei oferă mai multe lecții esențiale pentru politica economică, guvernanța zonei euro și gestionarea crizelor. În primul rând, asumarea politică și credibilitatea sunt esențiale. Populismul, polarizarea politică și interesele consolidate pot frâna reformele și pot submina redresarea economică. Un leadership politic puternic, angajamentul instituțional și cadrele de politici transparente sporesc încrederea investitorilor, a gospodăriilor și a partenerilor internaționali”. „Dezechilibrele fiscale și externe trebuie corectate înainte de a atinge niveluri nesustenabile” Guvernatorul grec a mai spus că dezechilibrele fiscale și externe trebuie corectate înainte de a atinge niveluri nesustenabile. În opinia acestuia, competitivitatea costurilor cu forța de muncă este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru competitivitatea structurală. În al doilea rând, dezechilibrele fiscale și externe trebuie corectate înainte de a atinge niveluri nesustenabile. Dependența exclusivă de criterii de convergență nominală, fără reforme structurale, poate ascunde vulnerabilități și poate întârzia ajustările necesare. Statele membre care intră într-o uniune monetară trebuie să-și consolideze instituțiile, guvernanța și competitivitatea structurală în paralel cu convergența fiscală. În al treilea rând, în strânsă legătură cu punctul anterior, orientarea politicii fiscale trebuie să fie coerentă cu cea a politicii monetare. Obiectivul Consiliului guvernatorilor BCE este stabilitatea prețurilor, definită ca o rată a inflației de 2% pe termen mediu”, a menționat guvernatorul Băncii Greciei. Stournaras: Reformele care se concentrează pe un singur sector pot amplifica recesiunea De asemenea, Yannis Stournaras a transmis succesiunea și designul reformelor structurale sunt cruciale deoarece reformele care reduc excesiv salariile sau se concentrează pe un singur sector pot amplifica recesiunea. În plus, guvernatorul consideră că sectorul bancar are nevoie de o supraveghere atentă și intervenții din timp, nu doar în perioada crizei, ci înainte de declanșarea acesteia. „Reformele care reduc excesiv salariile sau se concentrează îngust pe un singur sector pot amplifica recesiunea. Este esențială o abordare echilibrată, care să combine consolidarea fiscală cu măsuri structurale favorabile creșterii și investiții publice. Capacitatea legislativă și administrativă trebuie să fie suficientă pentru implementarea eficientă a reformelor”, a mai precizat oficialul. Nu în ultimul rând, Stournaras consideră că absența unor mecanisme eficiente, a unor instrumente de gestionare a crizelor și a supravegherii coordonate au amplificat dificultățile Greciei. Oficialul a transmis că arhitectura uniunii monetare influențează modul de soluționare a crizelor. „Absența unor mecanisme eficiente de partajare a riscurilor, a unor instrumente de gestionare a crizelor și a unei supravegheri coordonate în cadrul uniunii economice și monetare a amplificat dificultățile Greciei. Intervenția promptă a Băncii Centrale Europene, crearea Mecanismului European de Stabilitate (ESM), restructurarea datoriei publice și condițiile favorabile de refinanțare au fost esențiale pentru a preveni un default dezordonat și pentru a stabiliza sistemul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni” Isărescu acuză direct Guvernul Bolojan pentru EXPLOZIA inflației și scăderea puterii de cumpărare a românilor: INFLAȚIA a accelerat din cauza creșterii TVA
Mugur Isărescu avertizează că scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis, într-o conferință de presă pentru prezentarea noului Raport trimestrial asupra inflației, că România a intrat în recesiune tehnică, dar a evitat recesiunea anuală. Acesta a subliniat că țara noastră merge în continuare „pe o gheață destul de subțire”. Mugur Isărescu a precizat că consumul a scăzut puternic, iar scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investițiile publice. „Vom face același lucru și în 2026. Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață destul de subțire. Dar sperăm să reușim. Avem o restrângere clară a cererii de consum, mai ales pentru bunuri și servicii. Avem mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante mai puține, dar și în general cifra de afaceri în comerț este în declin, se plânge lumea de afaceri că e un declin major.” De asemenea, guvernatorul BNR a transmis că și în România se poate revizui PIB-ul, la fel cum se practică în toată lumea și a subliniat că deși creștere economică din 2025 a fost moderată, România a reușit să evite recesiunea anuală. „Să fac o paranteză ușor răutăcioasă: peste tot în lume se revizuiește PIB-ul, se mai poate revizui și la noi încă o dată, inclusiv cel din decembrie. Dar am evitat recesiunea anuală. Am avut totuși creștere economică în 2025, moderată totuși față de cea din 2024, de 0,6% față de 0,9%, dar am evitat recesiunea anuală. Și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu dea inflație și dezechilibre externe”, a spus Mugur Isărescu Mugur Isărescu: Nu aveam cum să introducem un pachet pe care nu îl cunoșteam Isărescu a răspuns și criticilor potrivit cărora banca centrală ar fi prognozat pentru 2025 o inflație de 5%, în timp ce nivelul realizat a fost de 10%. Potrivit guvernatorului BNR, la momentul elaborării prognozei nu era cunoscut pachetul de măsuri fiscale ce urma să fie adoptat. „La fel răspundem și postărilor despre cum a greșit BNR, în februarie 2025, când a prognozat inflație de 3,8% pentru decembrie 2025 și ea a ieșit de aproape 10%. Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale, nici nu știam care va fi. Atunci, în afară de situația politică complicată, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive. Nu aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu îl cunoșteam. Nu știam nici până unde va fi liberalizat prețul la energie electrică. Ulterior am revizuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce s-a întâmplat.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Isărescu de la BNR: „Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă”. Marea problemă: Suntem tot în România anilor ’60 a lui Ceaușescu BNR avertizează că inflația scăpată de sub control a României nu va duce la scăderea dobânzilor. Românii sunt tot mai precauți cu cheltuielile