Bolojan își freacă mâinile cu gândul la ofertele de Black Friday
Retailerii online se pregătesc aproape tot anul pentru evenimentul Black Friday, ziua care aduce cele mai mari vânzări de electronice, detergenți sau chiar vacanțe. Comercianții, așa cum arată analiza Gândul, au o marjă de profit de până la 10%. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de lei din vânzări, în buzunarul unui retailer rămân 5-10 lei sau mai puțin. Guvernul, însă, are o altă marjă de profit, fără strategii de marketing și fără întreaga desfășurare de forțe pentru pregătirea pachetelor de Black Friday, La fiecare vânzare de 100 de lei, guvernului Bolojan îi vor intra 21 de lei în buzunar direct. Cum retailerii se așteaptă la vânzări similare celui din 2024, care au fost de circa 500 milioane de euro, Gândul a calculat „profitul” guvernului: cel puțin 100 de milioane de euro dintr-un foc. Black Friday a devenit o adevărată tradiție în comportamentul de consum al românilor. Numărul cumpărătorilor activi a crescut de la 57%, în edițiile anterioare, la 62% în 2025, arată datele MKOR, companie de cercetare de piață. Cea de-a 15-a ediție a evenimentului va aduce cele mai mari vânzări din an, acolo unde principalii jucători din piață și-au pus la bătaie bugetele pentru campanii uriașe de promovare. Vânzări record ale retailerilor în 2024 Anul trecut, Black Friday a generat încasări record de aproximativ 500 mil. euro la nivelul întregii luni noiembrie, atât din vânzările online, cât și offline, și nu este exclus ca și anul acesta să aducă încasări similare, stimulate mai ales de creșterea prețurilor. Experții estimează că anul acesta comanda medie realizată de români va fi în jurul a 400-500 de lei, în scădere față de anul trecut, din cauza veniturilor mai mici și a inflației record. Totuși, 7 din 10 români spun că vor cumpăra ceva de Black Friday, conform sursei citate. Guvernul, cel mai mare câștigător de Black Friday eMAG Retail SRL, una dintre firmele grupului eMag, a avut în anul fiscal pe care l-a încheiat în 2024 o cifră de afaceri de 70 mil. euro, însă fără marjă de profit, pentru că a fost pe pierdere. Nu este însă clar care au fost veniturile totale la nivel de grup și care a fost marja de profit. Conform declarației directorului general, în 2024, grupul eMag ar fi înregistrat venituri de 2,3 mld. euro, însă profitul consolidat nu este public. Retailerul francez Carrefour a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,5 mld. euro și un profit de 10 mil. euro. Practic, Carrefour a marcat un profit de 2024 a fost pe plus cu aproximativ 0,41%. Cel mai bun rezultat în zona de profit l-a avut însă Altex, unul dintre cei mai mari retaileri electro-IT din România, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 2,54 mld. euro și un profit de 75 mil. euro, din care rezultă o marjă de profit de 4,9%. Dar toate aceste marje de profit pălesc în fața adevăratului câștigător al ofertelor de Black Friday: statul român, care încasează 21% din vânzările de Black Friday, cât timp nu sunt servicii sau produse cu cote reduse. Majoritatea produselor și serviciilor care se vând în aceste promoții au, însă, TVA de 21%. Încasările de pe urma Black Friday-ului îi ajută pe marii retaileri să-și mărească profiturile, dar cel mai mare învingător după toată frenezia evenimentului nu este nimeni altul decât Guvernul României. Dacă câștigurile din acest an vor fi la fel de mari ca cele din 2024, atunci statul va încasa din nou peste 100 milioane de euro într-o singură zi. Calculul Gândul exclude însă multe alte vânzări cu ocaza evenimentului Black Friday, care la unii comercianți durează o zi, la alții, o lună. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANPC avertizează consumatorii, înainte de Black Friday 2025. La ce trebuie să fiți atenți De de nu există Black Friday la materiale de construcții. Principalele motive pentru care reducerile sunt imposibile
În ciuda alertelor false de vreme rea, 75% dintre români consideră informările meteo credibile. Încrederea în buletinele meteo, mai mare decât în Guvernul Bolojan
Un sondaj CURS din luna octombrie arată că 74% dintre români au încredere în alertele meteorologice emise de autoritățile din țara noastră. Chiar și în contextul în care se emit și alerte false de vreme rea, cum s-a întâmplat în urmă cu trei săptămâni în București, încredere în aceste buletine meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Ilie Bolojan. „Într-un context marcat de tot mai multe fenomene meteo extreme, Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, a efectuat un sondaj de opinie la nivel național, pentru a evalua în ce măsură românii au încredere în avertizările meteo emise de autorități și cum percep frecvența și relevanța acestor alerte”, se arată în concluziile sondajului CURS cu privire la încrederea românilor în alertele meteo. Potrivit sursei citate, cercetarea s-a desfășurat în perioada 14–26 octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1036 de persoane adulte, prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele sunt neponderate. „Rezultatele arată un nivel ridicat de încredere în sistemul de avertizare meteo. Trei sferturi dintre români, adică 74%, spun că au foarte mare sau destul de mare încredere în alertele transmise de autorități. Dintre aceștia, 21% declară o încredere foarte mare, iar 53% o încredere destul de mare”, arată datele sondajului. Prin comparație, chiar și în contextul în care se emit și alerte false, sau foarte exagerate, cum s-a întâmplat luna trecută, când Ciclonul Barbara nu a mai apărut în București, încrederea în buletinele meteo rămâne mai mare decât cea în Guvernul Bolojan. Tot un sondaj CURS, din luna septembrie, legată de încrederea în instituții, arată că doar 27 % dintre români au încredere în Guvernul Bolojan. Potrivit sondajului CURS din septembrie, aceasta este încrederea românilor în principalele instituții: Armata și pompierii (79%), Biserica (70%) și Poliția (56%) se află în topul instituțiilor apreciate. În zona pozitivă intră și Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) și ONU (50%). La polul opus se află instituțiile politice: Președinția (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituțională (26%) și Parlamentul (25%).
Ministrul Miruță spune că repară economia, dar peste un an
Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că măsurile fiscale și cele prin care Guvernul încearcă să își reducă cheltuielile vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar abia peste un an. Pe lângă cheltuieli, Guvernul este preocupat și de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal ca să relanseze economia. Măsurile fiscale vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar cu o inerție mai mare, cam 6-7 luni, a spus ministrul Miruță. Practic, dacă măsurile încep să producă efecte în 6-7 luni, cel mai devreme economia ar reintra pe creștere în cel puțin un an. Același ministru spune că Guvernul se preocupă de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal pentru a relansa economia și a subliniat că la nivel național, situația din București are o importanță deosebită, mai ales pentru că zona București-Ilfov generează 30% din PIB-ul țării. „Măsurile acestea care colectează datoriile la bugetul de stat, și sunt mari și sunt multe și sunt necolectate, și măsurile prin care Guvernul își reduce cheltuielile încep să producă rezultate, cu o inerție mai mare, în șase-șapte luni, iar Guvernul, din motive pe care n-are niciun rost să le mai aduc în discuție, era într-o situație în care avea nevoie de bani a doua zi. A fost o încercare de a face un parteneriat tot cu aceia care duc greul acestei țări”, a explicat ministrul. România are nevoie de echilibru pentru a repara economia Ministrul a explicat cum încearcă Guvernul Bolojan să mențină echilibrul între nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a proteja economia. Realitatea e că România se confruntă cu un deficit uriaș care obligă la împrumuturi tot mai scumpe și riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă și la blocarea activității economice. Totuși, Guvernul recunoaște că nu poate pune o povară prea mare pe umerii contribuabililor pentru că ar afecta fix firmele și angajații care susțin economia. Pe lângă grija pentru mediul de afaceri, ministrul mai spune că e precopat de un mecanism prin care Ministerul Economiei să-și facă corect treaba, practic să pună capăt practicilor incorecte dintre stat și mediul de afaceri „să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și-și rezolvă problema mai repede”. Practic, ministrul își propune ca toate companiile să aibă șanse egale la licitații și ca lucrările realizate din banii publici să fie verificate corect, nu aprobate „cu ochii închiși”. Miruță promite un mecanism mai transparent în care competiți să fie reală și prin care statul va avea de câștigat. „Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri vom avea de câștigat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea TICHETELOR de masă, dar salariile rămân pe loc România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei
Cum plătim dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului
Când Guvernul se împrumută ca să plătească împrumuturi cu toții plătim dobânzi mai mari. Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, cheltuielile cu investițiile s-au redus cu 6% și astfel guvernul dă pe investiții publice cât cheltuiește cu dobânzile la datorie. Datoria publică a României a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică prin investițiile publice, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Statul se împrumută ca să acopere deficitele tot mai mari, însă aceste datorii nu sunt doar o problemă, ci o povară pentru întreaga economie a României. Guvernul împrumută ca să plătească vechile împrumuturi Rămânem cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, și cu un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Și cum cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, e clar că guvernul are nevoie de împrumuturi ca să acopere diferența. Problema e că guvernul trebuie să se împrumute și ca să acopere datoriile vechi ajunse la scadență. Cum nu a putut să plătească decât dobânda le credite, guvernul se împrumută mai des și mai scump ca să poată returna integral scandeța vechilor credite. Practic, din deficitul bugetar, 3% din PIB se duce acum ca să acopere dobânzile la creditele externe. Cheltuiala cu dobânzile a crescut cu 50% în primele 3 trimestre din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se așteaptă ca România să aibă nevoie de împrumuturi totale de 260 mld. lei (52 mld. euro). Din acestea, circa 150 mld. lei (30 mld. euro) reprezintă acoperirea deficitului bugetar, iar restul de 110 mld. lei (22 mld. euro) sunt pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. Cum afectează împrumuturile guvernului ratele românilor Pentru cei mai mulți dintre români, plata ratelor a devenit o provocare, mai ales când nu pot ține pasul cu inflația. Efectul cel mai vizibil al împrumuturilor pe care le face guvernul lui Bolojan se reflectă în indicatorii ROBOR și IRCC, care influențează direct ratele oamenilor. Indicele IRCC a crescut la un maxim istoric de 6.06% iar indicele ROBOR a urcat în mai 2025 la 7,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În România sunt 400.000 de cetățeni cu credite care depind de indicele de referinţă IRCC. 75% dintre aceștia au credite ipotecare iar restul au credite de consum. Toți se confruntă acum cu dobânzi mai mari pentru că împrumuturile statului lasă băncile cu mai puțini bani pentru credite. Cu toate măsurile de austeritate ale guvernului lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas neschimbat iar ritmul de creștere este alarmant. România trebuie să continue consolidarea și să grăbească reformele ca să-și stabilizeze economia pentru că măsurile adoptate, se pare că nu sunt suficiente pentru rederesarea economică a țării. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat Comisarul european Dombrovskis încurajează măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Măsurile curajoase sunt esențiale”
Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc
Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook. La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Cu măsurile de austeritate, cu creșterile de taxe, deficitul crește
Ministerul Finanțelor confirmă cifrele dezastrului bugetar. După primele trei trimestre ale anului, cu tot cu măsurile de austeritate și creșterile de taxe, deficitul bugetar a ajuns la 103 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Chiar dacă s-a redus ușor ca pondere în PIB, deficitul continuă să crească, în loc să scadă. În urmă cu două săptămâni, Gândul a dezvăluit în exclusivitate cifrele deficitului, care sare deja de 100 de miliarde de lei. Deficitul bugetar al României este scăpat de sub control și orice măsură pe care Guvernul Bolojan a încercat-o nu a avut efect. Astfel, deficitul general consolidat al țării a urcat la 5,39% din PIB la finalul lunii septembrie a anului acesta, față de 4,54% în primele 8 luni ale anului, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 103 mld. lei, ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului 2024, când reprezenta 5,47% din PIB. Guvernul a promis anual reducerea deficitului bugetar de când a scăpat de sub control. În primele nouă luni din 2025, veniturile totale ale bugetului au atins 466,95 mld. lei, cu 12,3% mai mult față de anul trecut. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 0,9 puncte procentuale, determinate fiind de avansul veniturilor curente, mai ales de impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări sociale și accize, dar și de creșterea consistentă a fondurilor europene atrase. Ministerul Finanțelor spune că încasările din TVA au continuat să se redreseze după intensificarea controalelor și digitalizarea proceselor fiscale. Cheltuielie totale ale bugetului au ajuns la 569,43 mld. lei, o creștere de 11,2% față de 2024. Creșterea a fost determinată de investițiile publice finanțate atât din fondurile naționale, cât și de cele europene, dar și de majorările salariale și sociale implementate în sectorul public. De asemenea, o pondere importantă au avut-o plățile pentru proiectele din PNRR. Acum, România a căzut de acord cu Comisia Europeană să închidă anul cu un deficit bugetar de maxim 8,4% din PIB. Autoritățile își doresc ca dinamica veniturilor din ultimele luni și încasările din fondurile europene să contribuie la menținerea sub control a dezechilibrelor fiscale. Deși Guvernul a luat măsuri de austeritate și a crescut taxele, deficitul a rămas neatins, iar ritmul în care crește la finalul anului va fi mai mare decât în 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul prezintă în exclusivitate cifrele dezastrului bugetar. Deficitul deja sare de 100 de miliarde de lei și este mai mare decât în 2024. În loc să fim salvați, suntem îngropați România e campioană la DEFICIT în Uniunea Europeană. Mai vin alte măsuri de austeritate?
O nouă țeapă de la Guvern. Titluri de stat cu DOBÂNDĂ mai mică decât inflația
Guvernul Bolojan anunță, cu surle și trâmbițe, că lansează, luni, a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR, garantând dobânzi neimpozabile de până la 7,85%. În esență, această ofertă „avantajoasă” este o afacere excelentă pentru stat, nu pentru cetățenii români. „Ministerul Finanţelor lansează astăzi, 6 octombrie 2025, cea de-a zecea ediţie a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferă persoanelor fizice o nouă oportunitate de economisire în condiţii avantajoase. În perioada 6 octombrie – 7 noiembrie 2025, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 6,95%, 7,50%, respectiv, 7,85%. Veniturile obţinute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt emise în formă dematerializată”, transmite instituţia. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), inflația a ajuns la aproape 10% în august 2025, ceea ce înseamnă că dobânda este sub nivelul puterii de cumpărare. Practic, dacă un cetățean împrumută statul român cu 100 de lei, într-un an va primi 108 lei. Doar că, din cauza unei inflații de 10%, valoarea celor 108 lei de peste un an va fi cu 10% mai mică. Ca atare, cetățeanul va avea, după un an, 108 lei, dar vor valora cât 97,2 lei în urmă cu un an. Respectiv, Guvernul este cel mai mare câștigător. Când şi unde pot fi cumpărate titlurile de stat 6 octombrie – 5 noiembrie 2025: online, prin platforma Ghişeul.ro. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025: online, de către persoanele fizice înregistrate în Spaţiul Privat Virtual (SPV). Operaţiunile disponibile online includ deschiderea contului de subscriere, subscrierea propriu-zisă şi viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. Detalii suplimentare sunt disponibile în Ghid Tezaur online şi Tezaur online. 6 octombrie – 7 noiembrie 2025: la sediul unităţilor Trezoreriei Statului. 6 octombrie – 6 noiembrie 2025 (în mediul urban) şi 6 octombrie – 5 noiembrie 2025 (în mediul rural): prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nenorocirea unei țări, bucuria unui premier. De ce îi convine lui Bolojan creșterea inflației Veștile proaste din weekend vin de la Ministerul Finanțelor: DATORIA publică a României bate toate recordurile și sugrumă bugetul țării
Călin Georgescu, atac la adresa guvernului Bolojan, din fața Judecătoriei: „Au semănat sărăcie și minciună”. Mesajul fostului candidat pentru PSD
Călin Georgescu a fost citat în instanță, în dosarul în care este acuzat de afirmații legionare, chiar în ziua trebuie să se prezinte la Poliție, pentru semnarea controlului judiciar. Aflat la Judecătorie, fostul candidat la prezidențiale a lansat un atac dur la adresa guvernului Bolojan și a precizat că: „au semănat sărăcie și minciună pentru a culege supunere și control”. De asemenea, Georgescu a transmis un mesaj social-democraților: „refuz să cred că PSD-ului i-a dispărut ultimul dram de responsabilitate pentru a se face părtaș la această distrugere”. „Tăcerea adevărului este mai grea decât țipătul minciunii. Oligarhia și soroșismul bancar, deși puțin la număr, au înțeles că arta înrobirii fără lanțuri e la îndemână lor. Așa că au semănat sărăcie și minciună pentru a culege supunere și control. Au hrănit poporul cu pâine ieftină și circ vulgar, transformând suferință în spectacol și sclavia in obișnuință. Stăpânesc prin minciună, intrigă și dezbinare, punând frate contra frate și făcând din neputință și prostie virtuți. Astfel, cei sclavi ajung să creadă că sunt liberi, iar cei fericiți ajung să creadă că sunt fericiți. Poporul român și-a descoperit demnitatea istoric a și măreția sacră de a fi. Poporul român nu mai poate să fie manipulat, nu mai poate să fie dezbinat sau controlat.”, a afirmat Călin Georgescu, în fața jurnaliștilor, potrivit Realitatea Plus. „Refuz să cred PSD-ului i-a dispărut ultimul dram de responsabilitate” „Într-o țară care trăiește pe aur, a continua să te împrumuți sau să spui că nu ai bani, ar trebui ca prosperitatea și fericirea să fie generalizate. De aceea vă spun că toate măsurile luate de actualul guvern de pseudo-culți distrug în totalitate economia țării și condamnă la neputință viața oamenilor. Personal refuz să cred PSD-ului i-a dispărut ultimul dram de responsabilitate pentru a se face părtaș la această distrugere. În ceea ce mă privește, continuarea controlului judiciar și convocarea săptămânală la poliție este un abuz total împotriva dreptății și adevărului. Rămân constant și spun că singura mea armă de apărare este legea și am convingerea că Justiția își va face datoria, respectând doar principiile de drept. Doresc să mulțumesc celor care sunteți astăzi aici, atât jurnaliștilor, cât și tuturor oamenilor veniți din țară și din afara granițelor ei – din cealaltă României. Prezența dvs, a tuturor mă onorează. Pentru faptul că este 1 septembrie – Ziua Începutului anului bisericesc – așa că doresc poporului român să fie împuternicit cu armonie și bună-înțelegere, pace, să primească înțelepciune care să-l lumineze că viața adevărată înseamnă credință în Dumnezeu, la care ne rugăm, să coboare harul său peste poporul român, să îndepărteze spinii urii și să aducă iubirea a tot ziditoare”, a declarat Georgescu. Recomandarea autorului: Andrei Caramitru ia distanță de NICUȘOR Dan și-i aduce acuze dure: “A ratat complet primele 100 de zile/ Nu m-ar mira să avem un cegeu sub acoperire” AUR se desprinde de Călin Georgescu / Gheorghe Piperea: Georgescu pe mine nu mă convinge Călin Georgescu a ajuns la IPJ Ilfov pentru semnarea controlului judiciar. Se pregătește MOBILIZARE în masă din partea susținătorilor
Prof. Mircea Coșea trage un semnal de alarmă asupra măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. Vom intra în criză economică
Profesorul în economie Mircea Coșea trage un semnal de alarmă asupra măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. Într-o intervenție televizată, profesorul a susținut că o criză economică ar prinde contur în România. De asemenea, a mai precizat faptul că un asemenea eveniment social prin care este relevat declinul economic ar putea să survină peste câteva săptămâni. Profesorul în economie Mircea Coșea avertizează cu privire la măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. În cadrul unei intervenții televizate, a precizat faptul că „ceea ce a făcut Guvernul Bolojan până acum” conduce către „începutul crizei economice”. „Niciodată nu se iese din criza bugetară dând povara pe populații. Niciodată nu se scad veniturile. Ceea ce a făcut guvernul Bolojan până acum, a făcut de fapt începutul crizei economice. N-am avut nici taifun, n-am avut nici invazii, n-am avut nimic. Totul vine din măsurile acestui guvern”, a precizat profesorul Mircea Coșea la Realitatea Plus. Profesorul în economie Mircea Coșea: „Vom intra în criză economică” „Vom intra în criza economică. Asta ce înseamnă? Scăderea bruscă a consumului, scăderea bruscă a veniturilor, creșterea inflației. Toate lucrurile astea vor veni în 3 sau 4 săptămâni. Măsuri de scoatere la vânzare a activelor românești, care sunt românești sub o formă, să zicem, intelectuală… Listarea la bursă este o chestiune care nu se face în crize niciodată. Pentru că prețurile cresc, deci vinzi puțin”, a mai spus profesorul în economie Mircea Coșea. Autorul recomandă: Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme. „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Visul „casă, dulce casă”, transformat în chirie pe viață. „Orice se poate întâmpla în piața IMOBILIARĂ. Nu toți dezvoltatorii sunt «rechini»” Alexandru Rogobete prezintă noile modificări din proiectul de Ordonanță: A fi manager într-un spital nu este un bonus, ci o mare responsabilitate Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București Sursă foto: captură video Youtube
Guvernul Bolojan pregătește reforma companiilor de stat. Vor fi concedieri și tăieri de salarii, dar și mai puţini şefi
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește reforma companiilor de stat, în urma căreia vor fi concedieri și tăieri de salarii, dar și mai puţini şefi, conform unui proiect pus în dezbatere publică. De exemplu, la companiile cu un singur sistem de conducere, precum Poșta Română, supervizată de Consiliu de Administraţie, numărul membrilor va fi redus la cel mult trei, față de şapte câți permite legea în prezent. Apoi, la companiile cu dublu sistem de conducere, Directorat plus Consiliu de Supraveghere, cazul Hidroelectrica, vor fi plătite maximum cinci persoane, faţă de 12 acum. Proiectul de lege limitează salariile acestora la cel mult dublul mediei salariale din domeniul lor de activitate față de trei ori, iar cei care refuză noile condiții vor fi revocați din funcţie, fără compensaţii financiare. Membrii conducerii vor fi selectați în următorul mandat de firme specializate de recrutări, iar performanța va fi măsurată prin rezultate financiare ale companiilor. De asemenea, reforma vizează și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cea de reglementare a pieţei energiei şi a comunicaţiilor, potrivit Observator TV. Aici, salariile angajaţilor şi ale şefilor vor scădea cu 30%, iar posturile neocupate vor fi şterse din organigrame şi vor urma şi concedieri între 10-30% din personal. ASF are 500 de angajați, iar președintele câștigă acum 61.000 lei pe lună, dar salariul său va fi redus cu peste 18.000 de lei. La rândul său, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are peste 300 de angajați, iar șeful instituţiei este plătit acum cu 75.000 lei, dar va pierde peste 22.000 de lei.