SUA cer desființarea Curții Penale Internaționale și îndeamnă toate statele să se retragă din Statutul de la Roma
Într-un comunicat publicat duminică, Departamentul de Stat susține că instituția este lipsită de credibilitate și a cerut desființarea acesteia. „A venit timpul ca Curtea Penală Internațională să fie desființată”, se arată în declarația Departamentului de Stat, care solicită tuturor statelor membre ale CPI să se retragă din Statutul de la Roma, tratatul prin care a fost creată instituția. Washington: CPI este „politizată” și „nu este legitimă” Administrația americană a salutat decizia președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, de a retrage țara din Curtea Penală Internațională, apreciind că noul guvern de la Caracas s-a alăturat eforturilor conduse de Statele Unite pentru desființarea instituției. Departamentul de Stat, instituția responsabilă de politica externă a Statelor Unite, susține că ancheta deschisă de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva fostului președinte Nicolás Maduro în 2018 nu a avut rezultate concrete și acuză instanța că și-a concentrat activitatea asupra unor state cu sisteme judiciare funcționale, depășindu-și astfel atribuțiile. „Această practică reprezintă o depășire evidentă a atribuțiilor Curții, o dovadă de părtinire politică și de aplicare selectivă a legii. Curtea Penală Internațională nu este credibilă, independentă și nici legitimă”, au transmis oficialii americani. Washingtonul susține că Nicolás Maduro răspunde în prezent în fața justiției americane, după ce a fost capturat în ianuarie și adus în Statele Unite pentru a fi judecat. Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma și nu recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale asupra cetățenilor americani. De ce s-a retras Venezuela din CPI Venezuela a notificat oficial, joi, Organizația Națiunilor Unite cu privire la decizia sa „irevocabilă” de a se retrage din Curtea Penală Internațională. Ministrul de Externe Félix Plasencia, citat de Reuters, a declarat că instanța manifestă o părtinire față de anumite regiuni ale lumii, vizând în mod disproporționat state din Africa și America Latină. La rândul său, președinta interimară Delcy Rodríguez a susținut că instituția a fost folosită ca instrument politic împotriva Venezuelei. Retragerea era așteptată încă din decembrie 2025, când Adunarea Națională a Venezuelei a abrogat legea prin care țara ratificase Statutul de la Roma, deschizând astfel calea ieșirii din jurisdicția Curții. Ancheta privind Venezuela Curtea Penală Internațională investighează presupuse crime împotriva umanității comise în Venezuela începând din 2017. În 2020, procurorii au apreciat că există motive rezonabile să creadă că oficiali civili, membri ai forțelor armate și persoane apropiate guvernului au comis astfel de infracțiuni. În 2021, procurorul Karim Khan a deschis ancheta oficială, decizie respinsă de autoritățile de la Caracas. În ianuarie 2025, CPI și-a închis biroul din Caracas, invocând lipsa cooperării din partea autorităților venezuelene. Putin și Netanyahu, printre liderii vizați de CPI Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a fost înființată prin Statutul de la Roma pentru a judeca persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune atunci când statele nu pot sau nu doresc să desfășoare anchete și procese. În ultimii ani, instanța a emis mandate de arestare împotriva mai multor lideri politici și militari, printre care președintele rus Vladimir Putin, precum și premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, acuzați de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul din Gaza. Retragerea nu oprește anchetele în curs Potrivit Statutului de la Roma, retragerea unui stat din Curtea Penală Internațională produce efecte după un an de la notificarea oficială și nu afectează investigațiile sau procedurile deja aflate în desfășurare.
A fost un accident. Șeful Comitetului Militar NATO vorbește despre atacul cu dronă din Galați. Anunță măsuri ale NATO pe Flancul Estic după incidentul din România
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a vorbit astăzi, pentru Al Arabiya, despre modul în care Alianța își consolidează flancul estic pe fondul preocupărilor legate de securitate din Europa de Est, după atacul cu drona rusă din Galați. „Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac” „NATO deja ia măsuri. Întărește Flancul Estic al NATO. Luăm în considerare să întărim eforturile acolo pentru a înfrunta astfel de evenimente. Acesta (n.r drona din Galați) a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac. Ca atare, noi va trebui să luăm măsuri împotriva escaladării și dezescaladării. Și aceasta este cazul aici. Însă NATO ia măsuri, nu doar vorbește. Luăm măsuri acolo, întărim și ne așteptăm să fim mai eficienți”, a spus Dragone. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic” El susține că în perioada următoare NATO va muta capabilități pe Flancul Estic. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră și ne gândim care sunt cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA pe care le putem folosi pentru a le trimite”. Giuseppe Cavo Dragone i-a răspuns și lui Pete Hegseth, după criticile aduse de acesta Europei: „Nu vom sta pe umerii nimănui. Avem angajamentele de la Haga de anul trecut și ne așteptăm să le respectăm astfel încât să fie concluzii bune la Summitul NATO de la Ankara. Noi, ca militari, ne așteptăm ca Summitul NATO de la Ankara să confirme ceea ce s-a promis și ceea ce s-a angajat la Haga anul trecut”.
America rămâne la conducerea NATO
Generalul american Alexus Grynkewich a preluat vineri comanda supremă a forțelor NATO, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Mons, în Belgia. El a transmis un mesaj de reasigurare aliaților europeni, îngrijorați de posibile reduceri ale trupelor americane în Europa, potrivit Reuters. Deși Statele Unite dețin această funcție din timpul celui de-al doilea război mondial, Trump a pus sub semnul întrebării tradiția chiar la summitul NATO de la Haga, cerând Europei să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Abordarea i-a neliniștit pe liderii europeni, care se bazează pe cei aproximativ 80.000 de soldați americani staționați pe continent și așteaptă sprijin american suplimentar în cazul unui conflict, și a stârnit îngrijorări chiar în rândul unor membri ai Congresului SUA. În cele din urmă, Washingtonul l-a desemnat pe generalul Alexus Grynkewich ca succesor al generalului Christopher Cavoli, recunoscut pentru sprijinul acordat Ucrainei după invazia rusă din 2022 și pentru coordonarea unei ample reforme a apărării NATO. „Suntem pregătiți să ne apărăm națiunile” „Trăim vremuri decisive”, a declarat noul comandant la ceremonia de predare-primire din Belgia, care a avut loc chiar de Ziua Independenței, în prezența ofițerilor și oficialilor din întreaga alianță. Generalul american a adăugat că: „Amenințările cu care ne confruntăm sunt din ce în ce mai interconectate, dar nu se pot compara cu unitatea, hotărârea și scopul comun pe care le văd adunate pe acest câmp astăzi”. „Suntem pregătiți să ne apărăm națiunile și nu vom face decât să devenim mai buni!” După ceremonia de preluare a comenzii, generalul Grynkewich a stat de vorbă cu jurnaliștii, precizând că este prea devreme pentru a anticipa rezultatele analizei despre dislocarea forțelor americane. Liderii europeni insistă ca tranziția responsabilităților să se facă treptat și coordonat, pentru a nu vulnerabiliza apărarea continentului, chiar dacă s-au angajat să crească cheltuielile militare ale țărilor pe care le reprezintă. Ucraina „poate câștiga” războiul împotriva Rusiei, consideră șeful NATO În cadrul audierii de confirmare în Senatul SUA, desfășurată săptămâna trecută, generalul Alexus Grynkewich a declarat că Ucraina „poate câștiga” războiul împotriva Rusiei și a susținut necesitatea continuării sprijinului acordat Kievului. Noul comandant NATO este specializat în operațiuni aeriene de luptă, având peste 30 de ani de experiență în Forțele Aeriene ale SUA. Înainte de preluarea celei mai înalte funcții în Alianța Nord-Atlantică, generalul Alexus G. Grynkewich a condus Air Forces Central și a fost director de operațiuni la Statul Major Inter-arme al SUA. Odată cu noua funcție, el a preluat și conducerea Comandamentului European al SUA.