Libanul anunță finalizarea primei etape a planului de dezarmare a Hezbollah
Armata libaneză a declarat că deține acum controlul operațional asupra teritoriului libanez la sud de râul Litani, cu excepția a cinci poziții militare israeliene din Liban, potrivit CNN. Armata nu a ajuns la a declara că a dezarmat complet Hezbollah și alte grupări, recunoscând că „lucrările în acest sector sunt încă în desfășurare”, semnalând în același timp că este pregătită să treacă la următoarele faze ale planului guvernului, „Scutul Patriei”. „Armata libaneză confirmă că planul său de limitare a armelor a ajuns într-un stadiu avansat, după atingerea obiectivelor primei faze într-un mod eficient și tangibil pe teren”, se arată în comunicat. Armata și-a afirmat angajamentul de a implementa inițiativa guvernului de a „asuma responsabilitatea exclusivă, alături de alte agenții de securitate, pentru menținerea securității și stabilității în Liban, în special la sud de râul Litani”. Râul marchează linia mandatată de ONU în sudul Libanului, la sud de care Hezbollah nu are voie să opereze în temeiul unei rezoluții a Consiliului de Securitate. Operațiunile vor continua Declarația armatei libaneze, care a evitat să menționeze explicit Hezbollah, a adăugat că operațiunile de combatere a munițiilor neexplodate și a tunelurilor vor continua, alături de măsuri „pentru a împiedica grupurile armate să își reconstruiască capacitățile”. Aceasta a dat vina pe „atacurile israeliene în curs de desfășurare din Liban, ocuparea siturilor libaneze și încălcările repetate ale acordului de încetare a focului din noiembrie 2024 ca afectând negativ eforturile de extindere a autorității statului și de limitare a armelor la forțele legitime”. Pactul de încetare a focului a venit în urma unui conflict de peste un an între Israel și Hezbollah, care a început când Hezbollah a atacat teritoriul controlat de Israel, la o zi după atacurile conduse de Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 807. Americanii acuză Hamas și Hezbollah că se reînarmează
Influentul senator american Lindsey Graham a acuzat Hamasul palestinian și mișcarea libaneză Hezbollah că se reînarmează, cu prilejul unei întâlniri cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. După doi ani de război devastator în Fâșia Gaza, un armistițiu fragil a fost încheiat în octombrie între Israel și Hamas, chiar dacă cele două părți se acuză reciproc de încălcări. „Hamas e în curs de reînarmare” Un armistițiu între Israel și Hezbollah este în vigoare din noiembrie 2024, după două luni de război deschis. Dar Israelul continuă să efectueze lovituri pe teritoriul libanez, afirmând că vizează mișcarea islamistă. În ceea ce le privește pe cele două grupări, ambele aliate cu Iranul, Israelul face din distrugerea arsenalului lor militar una din principalele condiții ale oricărei păci durabile. „Impresia mea nu e că Hamas e în curs de dezarmare, ci că este în curs de reînarmare. Impresia mea că în Gaza ei încearcă să-și consolideze puterea, nu să renunțe la ea. De asemenea, este impresia mea că Hezbollah încearcă să fabrice mai multe arme”, a estimat senatorul republican Lindsey Graham, primit de Benjamin Netanyahu la Ierusalim. „Nu este un rezultat acceptabil”, a mai spus el. „Ai dreptate în cele două cazuri”, a reacționat prim-ministrul, salutând în persoana senatorului „un mare prieten al Israelului, un mare prieten personal”. De la încetarea focului fragilă intrată în vigoare pe 10 octombrie în Gaza, mediatorii fac apel la intensificarea eforturilor pentru a trece la următoarea fază a unui plan de pace american lansat de președintele Donald Trump. Acesta prevede dezarmarea Hamas, retragerea progresivă a armatei israeliene de pe tot teritoriul, instalarea unei autorități de tranziție și desfășurarea unei forțe internaționale. Israelul și Hamas, acuzate că încalcă armistițiul Sâmbătă, SUA și garanții încetării focului – Egiptul, Qatarul și Turcia – au făcut apel la Israel și Hamas „să-și respecte obligațiile și să dea dovadă de reținere” în Fâșia Gaza. La rândul său, Hamas cere „încetarea încălcărilor israeliene ale armistițiului”. Vineri, șase persoane, între care doi copii palestinieni, au murit într-un bombardament israelian asupra unei școli care servea drept adăpost pentru strămutați, potrivit Apărării civile din Gaza. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Israelul vizează șeful de stat major al Hezbollah cu primul atac aerian asupra Beirutului din ultimele luni
Armata israeliană a lovit sudul Beirutului într-un atac aerian. Este primul atac de la începutul lunii iunie. A fost vizat șeful de stat major al Hezbollah. Biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu a declarat că IDF a lovit „în inima Beirutului, vizând șeful de stat major al Hezbollah, care a condus eforturile de consolidare și înarmare ale organizației”. Ținta atacului a fost Haytham Ali Tabatabai O sursă israeliană a confirmat pentru CNN că ținta atacului a fost Haytham Ali Tabatabai, al doilea la comandă în Hezbollah. Sursa a adăugat că evaluarea pagubelor era în curs. Nu este încă clar dacă Tabatabai a fost ucis în atac. Netanyahu a ordonat atacul pe baza recomandării ministrului apărării și a șefului de stat major al IDF, a declarat biroul său. Agenția oficială de știri din Liban a raportat că „avioanele inamice au lansat un raid asupra suburbiilor din sudul Beirutului, provocând victime și pagube semnificative”.
Israel anunță eliminarea șefului de stat major al Hezbollah în atacul aerian asupra Beirutului
Raidul, ordonat personal de premierul Benjamin Netanyahu, a vizat etajele trei și patru ale unui imobil de nouă niveluri și a provocat moartea a cel puțin cinci persoane și rănirea altor 28, potrivit Ministerului Sănătății din Liban, citat de AFP. Armata israeliană a transmis că ținta principală a operațiunii a fost Haytham Ali Tabatabai, descris drept „terorist” și „șeful statului major al Hezbollah”, responsabil pentru consolidarea capacităților militare ale grupării. Atacul reprezintă al cincilea raid asupra sudului Beirutului de la încetarea focului convenită în noiembrie 2024, Israelul susținând că astfel împiedică reînarmarea Hezbollah. De cealaltă parte, oficiali ai Hezbollah au confirmat că a fost vizat un comandant de rang înalt, fără a preciza dacă acesta a fost ucis. Mahmud Qomati, prezent la locul exploziei, a afirmat că atacul „trece o nouă linie roșie” și că rezultatul „nu este încă clar”. Echipele de intervenție au evacuat mai mulți răniți și cel puțin un trup neînsuflețit, în timp ce soldați libanezi au securizat perimetrul presărat cu resturi, bucăți de beton și mașini incendiate. Premierul Benjamin Netanyahu a reiterat că Israelul „va continua să facă tot ce este necesar pentru a împiedica Hezbollah să-și refacă capacitatea de amenințare”. La rândul său, ministrul apărării, Israel Katz, a avertizat că „oricine ridică mâna împotriva Israelului își va pierde mâna”, evocând o politică de „aplicare maximă”. Libanul a condamnat ferm atacul. Președintele Joseph Aoun a făcut apel la comunitatea internațională să intervină „ferm și serios” pentru a opri atacurile israeliene asupra teritoriului libanez. Incidentul are loc cu doar o săptămână înainte de vizita Papei Leon XIV în Liban și pe fondul presiunilor crescute din partea Israelului și SUA ca Hezbollah să renunțe la arsenal și să respecte termenii încetării focului.
Un atac cu drone israeliene a ucis 5 persoane, dintre care 3 copii, în sudul Libanului. Israelul țintise un militant Hezbollah
Armata israeliană a declarat că ținta era un militant Hezbollah și că acesta „opera din interiorul populației civile”. A recunoscut că au fost uciși civili și că investighează incidentul, transmite AP. Israelul afirmă frecvent că țintește militanții Hezbollah sau infrastructura din regiunea sudică devastată a micuței țări. Hezbollah a revendicat doar o singură dată atacul peste graniță de la încetarea focului, dar Israelul afirmă că grupul militant încearcă să-și reconstruiască capacitățile. Președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, a declarat că patru dintre cei uciși, cei trei copii și tatăl lor, aveau cetățenie americană. Departamentul de Stat al SUA a declarat însă că niciunul dintre cei cinci nu părea să fie cetățean american, dar că situația era încă „fluidă”. De la încheierea acordului de încetare a focului în noiembrie, care a pus capăt războiului de câteva luni dintre Israel și gruparea militantă Hezbollah, Israelul a continuat să lanseze atacuri aproape zilnice asupra sudului și estului Libanului. Hezbollah refuză să depună armele Oficialii libanezi au avertizat că atacurile continue pun în pericol eforturile recente ale țării de a dezarma grupul și ar putea destabiliza țara. Hezbollah a susținut că nu mai are prezență militară la sud de râul Litani și a refuzat să discute despre dezarmare fără ca Israelul să înceteze atacurile și să se retragă din teritoriul sudic al Libanului. Președintele Joseph Aoun, care a aterizat mai devreme la New York înaintea Adunării Generale a Națiunilor Unite, a condamnat atacul și a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra Israelului pentru a-l determina să înceteze. Aoun, alături de prim-ministrul Nawaf Salam, a aprobat luna trecută un acord care prevede dezarmarea treptată a Hezbollah. Războiul de câteva luni dintre Hezbollah și Israel a provocat moartea a aproximativ 4.000 de persoane în Liban și strămutarea locuitorilor din sudul și estul Libanului. Oficialii Hezbollah spun că atacurile în curs justifică refuzul lor de a renunța la arme și susțin că acordul de încetare a focului și mecanismul de monitorizare cu Statele Unite, Franța și forțele de menținere a păcii ale Națiunilor Unite sunt ineficiente. În conformitate cu încetarea focului negociată de Washington, atât gruparea militantă Hezbollah, cât și Israelul trebuiau să își retragă forțele din sudul Libanului și să înceteze atacurile reciproce. Forțele israeliene continuă să ocupe cinci puncte libaneze situate pe culmile dealurilor de la graniță.
Autoritățile libaneze vor prezenta duminică un plan de dezarmare a grupării Hezbollah
„Armata și guvernul libanez nu vorbesc despre a intra în război. Vorbesc despre cum să convingă Hezbollah să renunțe la arme”, a declarat Barrack adăugând că planul discutat cu președintele Joseph Aoun și premierul Nawaf Salam, urmărește să plaseze toate armele sub controlul statului și să convingă Hezbollah să renunțe la arsenal prin măsuri economice. Israelul a transmis că este pregătit să își reducă prezența militară dacă armata libaneză va acționa pentru dezarmarea grupării și a descris schimbarea drept „istorică”. Liderul grupării Hezbollah, Naim Qassem a respins inițiativa, cerând mai întâi retragerea trupelor israeliene din teritoriul libanez. Acest a făcut și un apel către politicienii libanezi, declarând că oprirea inițiativei ar fi o „virtute”. Trimisul special al Statelor Unite a mai adăugat că economia libaneză va fi susținută de mai multe state din Golf, precum Arabia Saudită sau Qatar, pentru a oferi o alternativă membrilor Hezbollah. Acesta a declarat: „Dacă cerem unei părți a comunității libaneze să renunțe la mijloacele lor de trai – pentru că atunci când spunem să dezarmăm Hezbollah, vorbim despre 40.000 de oameni plătiți de Iran – nu poți pur și simplu să le iei armele și să le spui: „Mult noroc, du-te și plantează măslini”. Trebuie să-i ajutăm”.
Analiză | Axa Rezistenței s-a îndoit, dar nu s-a rupt. Caracatița e încă periculoasă, chiar dacă unele dintre tentaculele sale au fost amputate
„Șocurile frontului de rezistență împotriva regimului sionist vor continua până când această «tumoră canceroasă» va fi eradicată de pe harta lumii”, a declarat Ali Fadavi, comandant adjunct al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), în data de 17 octombrie 2023, la zece zile după ce teroriștii palestinieni au trecut din Gaza în Israel. La acea vreme, experții elaborau scenarii în care mii de luptători din „Axa Rezistenței” a Iranului ar lansa incursiuni pe mai multe fronturi în Israel. Hezbollah în Liban, mișcarea Houthi Ansar Allah din Yemen și milițiile șiite din Irak au vizat Israelul prin atacuri cu rachete și drone. Rebelii Houthi au reușit chiar să perturbe transportul maritim prin Marea Roșie. Iranul și Israelul s-au atacat reciproc cu rachete. Dar, în cele din urmă, zvonurile privind o invazie la scară largă nu au avut o acoperire în realitate. „La mijlocul lunii iunie 2025, atunci când Israelul a anunțat începerea unei operațiuni militare menite să paralizeze programele nucleare și de rachete ale Iranului, niciunul dintre membrii «Axei Rezistenței» nu a intervenit pentru a sprijini Teheranul. Deși Houthi au făcut mai multe încercări de a ataca Israelul, lansările lor sporadice de una sau două rachete deveniseră de mult timp o rutină pentru apărarea aeriană a statului evreu și nu ofereau niciun ajutor real regimului iranian”, amintește Marianna Belenkaya, expertă în Orientul Mijlociu, într-o analiză publicată de The Insider. Strategia pe termen lung a Iranului Strategia Iranului de construire a unor aliați proxy este în curs de elaborare încă de când există Republica Islamică. Inițial, această strategie a implicat doar grupuri și mișcări șiite. „Primul a fost «Frontul Islamic pentru Eliberarea Bahrainului», care a încercat să organizeze o lovitură de stat în regat, în 1981. Gruparea a avut sediul în Iran timp de mulți ani și s-a bucurat de sprijinul financiar al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Scopul său era de a declanșa o «revoltă a tuturor musulmanilor sub conducerea Imamului Khomeini» – ideologul Revoluției Islamice din Iran și primul Lider Suprem al republicii. Dar lovitura de stat din Bahrain a eșuat, iar Frontul a fost desființat în 2002. Totuși, până în ziua de azi, autoritățile din Bahrain acuză periodic Teheranul că încearcă să destabilizeze țara lor, unde o familie regală sunnită conduce o populație majoritar șiită. Următoarea inițiativă – și, în mod notabil, mult mai reușită – a fost Hezbollah, care s-a format la începutul anilor `80, în timpul războiului civil din Liban. Liderii șiiți libanezi ai grupării au primit patronaj din partea Teheranului și, în timp, gruparea a evoluat în principala forță de atac în confruntarea continuă a Iranului cu Israelul. Aceste eforturi s-au extins la sfârșitul anilor `90, când Qassem Soleimani a fost numit comandantul Forței Quds a IRGC, unitatea responsabilă de desfășurarea operațiunilor în afara Iranului. Soleimani este creditat cu transformarea strategiei de intermediere – nu doar ca mijloc de exportare a Revoluției Islamice, ci ca instrument central al influenței geopolitice iraniene. Strategia a implicat crearea de noi organizații străine, sprijinind în același timp pe cele existente. Cu ajutorul lui Soleimani, mișcarea Hezbollah și-a extins rapid influența în Liban, devenind în cele din urmă un stat în stat. Deși Hezbollah a suferit pierderi semnificative în războiul său din 2006 cu Israelul, sprijinul iranian a ajutat grupul să se redreseze relativ repede. În 2011, la cererea Iranului, mișcarea șiită libaneză și-a trimis luptătorii în Siria vecină pentru a ajuta regimul lui Bashar al-Assad să lupte împotriva forțelor rebele în primele zile ale războiului civil din țară. În plus, lui Soleimani i se atribuie pe scară largă rolul decisiv jucat în convingerea președintelui rus Vladimir Putin de a desfășura trupe rusești în Siria, în 2015”, explică Marianna Belenkaya. „Legăturile Iranului cu milițiile irakiene datează din anii `80” Timp de peste un deceniu, Hezbollah și alte grupări șiite din Irak, Afganistan și Pakistan, nu numai că au servit ca apărători ai guvernului sirian, ci și ca instrument cheie al influenței iraniene în țară. IRGC și-a trimis propriii consilieri și specialiști militari în Siria, dar reprezentanții Iranului au efectuat majoritatea operațiunilor de luptă propriu-zise. „Legăturile Iranului cu milițiile irakiene datează din anii `80, când Republica Islamică s-a aflat în război cu regimul lui Saddam Hussein. Chiar și după încheierea luptelor în 1988, multe grupuri de opoziție irakiene – în special cele șiite, precum Corpul Badr – au continuat să caute refugiu în Iran. Abia după căderea regimului lui Saddam Hussein în 2003, aceste grupuri s-au întors în Irak, unde s-au alăturat activ luptei pentru putere – unele concentrându-se pe alungarea Statelor Unite din țară. Sprijinul politic, financiar și militar pentru aceste forțe a venit din Iran. Noile autorități de la Bagdad au avut nevoie de ani de zile pentru a stabili un echilibru chiar și fragil între dominația americană, influența iraniană și interesele statelor arabe vecine. Aceste grupuri de interese divergente s-au unit pentru scurt timp în lupta împotriva Statului Islamic, care a prins teren în Irak și Siria începând cu 2013. În 2014, au fost formate Forțele de Mobilizare Populară (FMP), o organizație umbrelă care cuprinde zeci de grupări armate, majoritatea șiite. Totuși, odată ce amenințarea din partea Statului Islamic s-a diminuat, principalele facțiuni ale PMF și-au reluat confruntarea cu Statele Unite pe teritoriul irakian și sirian, ajutând în același timp guvernele ambelor țări să reprime disidența. Practic, PMF a început să joace un rol în Irak similar cu cel al Hezbollah în Siria – mai ales că statutul său a fost recunoscut oficial de Bagdad. Luptătorii din grupările armate au început să primească salarii guvernamentale și au fost recunoscuți oficial ca făcând parte din armata irakiană”, continuă Marianna Belenkaya. „Hezbollah s-a alăturat Hamas pe 8 octombrie 2023” Între timp, în Yemen, mișcarea Houthi – în mare parte independentă – își consolida controlul asupra capitalei Sana’a, precum și asupra unor zone întinse din întreaga țară. Cu toate acestea, Teheranul le-a furnizat Houthilor arme, oferindu-le totodată tehnologia și materialele necesare pentru a produce rachete și drone. „În plus, luptătorii Ansar Allah au fost antrenați în taberele Hezbollah din Liban. În prezent,