România, o țară bogată în energie, dar cu prețuri mari la electricitate. Explicațiile președintelui Asociației Energia Inteligentă
România produce energie ieftină din hidrocentrale și reactoare nucleare, dar avantajul nu se reflectă automat în facturile cetățenilor. Separarea producătorilor pe tipuri de energie și mecanismul pieței permit energiei scumpe să influențeze prețul inclusiv pentru cea ieftină. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), explică prin analiza postată pe site-ul oficial al asociației, de ce consumatorii plătesc mai mult pentru electricitate, deși România este bogată în energie. Dumitru Chisăliță explică faptul că reorganizarea CONEL din 2000 a separat producția hidro și termo în companii independente, cu interese comerciale proprii. Într-un sistem integrat, hidrocentralele, reactoarele nucleare și termocentralele s-ar putea completa reciproc. Costurile și riscurile ar putea fi gestionate la nivelul întregului portofoliu. Loading … România, o țară bogată în energie, dar cu prețuri mari la electricitate. Explicațiile președintelui Asociației Energia Inteligentă. Foto: Shutterstock. „Prin fragmentare, această complementaritate tehnică a fost însoțită de o separare a intereselor economice. Fiecare companie urmărește propriile venituri, propriul profit și propriile investiții. Interesul comercial al producătorului de energie ieftină nu este să reducă prețul întregului sistem, ci să obțină cel mai bun preț pentru energia sa. De aici apare problema concurenței între forme de energie cu structuri de cost fundamental diferite. O hidrocentrală nu suportă aceleași cheltuieli cu combustibilul și emisiile ca o centrală pe cărbune sau pe gaze. Nici investițiile, disponibilitatea și flexibilitatea lor nu sunt identice. Punerea acestora pe aceeași piață nu înseamnă că pornesc de la condiții economice comparabile”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. Potrivit analizei, fragmentarea sistemului energetic dezavantajează consumatorii. Producătorii ieftini pot vinde la prețuri ridicate, în timp ce termocentralele trebuie să-și acopere costurile. Astfel, facturile sunt influențate de sursele scumpe, chiar dacă o parte importantă din energie provine din surse ieftine. La ce a condus fragmentarea sistemului energetic Expertul spune că energia ieftină poate aduce profit producătorilor, fără ca avantajul să ajungă și la consumatori. Prețurile ridicate se reflectă în facturi, deși România dispune de surse de energie cu costuri reduse. Fragmentarea sistemului energetic a dus și la strategii separate ale companiilor. Astfel, interesele comerciale individuale au înlocuit planificarea integrată la nivel național. „Fragmentarea sistemului energetic a produs și un alt efect mai puțin discutat. Fiecare companie își optimizează propriul profit, propriul plan de investiții și propria strategie comercială. Dispare însă perspectiva optimizării întregului sistem energetic național. În locul unei planificări integrate apare o sumă de interese comerciale, de cele mai multe ori divergente”, se arată în analiză. România are una dintre cele mai diversificate structuri de producție a energiei din Europa Dumitru Chisăliță explică faptul că, prin mecanismul european „merit order” („ordin de merit”), producătorii sunt plătiți la prețul ultimei centrale necesare pentru acoperirea consumului. Astfel, dacă prețul este stabilit de o centrală pe gaze, energia hidro, nucleară și solară este vândută la același tarif, deși costurile de producție sunt mult mai mici. Expertul oferă și un exemplu în care consumatorii au nevoie de 100 MWh de energie electrică, într-o oră. Pentru un consum de 100 MWh, energia solară și hidro acoperă 80 MWh, iar restul de 20 MWh trebuie cumpărat de la o centrală pe gaze, la 180 de euro/MWh. Prin regula „merit order”, toți producătorii acceptați primesc același preț, stabilit de ultima ofertă. Astfel, inclusiv energia solară și hidro este plătită cu 180 de euro/MWh, deși costurile lor sunt mai mici. „Întrebarea fundamentală nu este dacă piața trebuie să existe. Piața este necesară. Întrebarea este dacă arhitectura creată în urmă cu peste două decenii a servit interesul public sau dacă produce efecte secundare pe care nimeni nu le-a anticipat la momentul reformei. După aproape un sfert de secol, bilanțul merită făcut fără dogme ideologice. România dispune de una dintre cele mai diversificate structuri de producție a energiei din Europa, hidroenergie, energie nucleară, gaze naturale, cărbune, eolian și solar. Cu toate acestea, avantajul competitiv al acestei diversități este diminuat de un model al organizării societăților pe forme de energie (unic în lume) și de ordinul de merit, aspect care trage prețul în sus. Cea mai mare greșeală a reformei energetice de la începutul anilor 2000 nu a fost liberalizarea pieței în sine, ci faptul că România a confundat concurența cu fragmentarea, a confundat optimizarea costurilor prin mix energetic echilibrat cu ordinul de merit”, mai transmite expertul. Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ), arhiva
România a importat mai multă energie decât a produs. Aproape 3.400 MW, sâmbătă seară
Importurile de energie electrică au depășit producția națională, sâmbătă seara, 3 octombrie, potrivit datelor Transelectrica. Sistemul energetic este afectat de producția hidro redusă, pe fondul secetei și al debitului scăzut al Dunării. Fără aportul energiei eoliene și solare, sistemul se apropie de limitele de import. Sâmbătă seara, România a importat aproape 3.400 MW. Sâmbătă seara, 3 octombrie, producția națională de energie electrică a fost de aproximativ 2.900 MW. Producția eoliană era aproape inexistentă, iar hidrocentralele și centralele pe cărbune produceau fiecare sub 1.000 MW. La aceeași oră, România importa aproape 3.400 MW de energie electrică, peste producția internă. Importurile s-au apropiat de limita maximă a interconexiunilor, de 4.000 MW, potrivit datelor Transelectrica, notează e-nergia.ro. Loading … România a importat mai multă energie decât a produs. Aproape 3.400 MW, sâmbătă seară. Sistemul energetic se apropie de limite. Foto: Shutterstock Importurile nu au fost preferate din cauza unui preț scăzut al energiei. În acel interval, prețul pe PZU depășea 1.900 de lei/MWh. Centralele pe gaze produceau circa 1.250 MW, iar cele pe cărbune sub 600 MW. Mai multe grupuri pe gaze erau oprite, iar unele centrale pe cărbune ar fi putut avea probleme cu aprovizionarea cu combustibil, mai notează sursa citată. Starea Sistemului Energetic Național (SEN) conform datelor Transelectrica de duminică seară De altfel, datele de pe site-ul Transelectrica, la ora curentă (22:55), arată starea Sistemului Energetic Național în timp real. La ora menționată, duminică, 4 octombrie, erau disponibile următoarele date: 44.29% Hidrocarburi: 1273 MW 22.65% Hidro: 651 MW 19.76% Cărbune: 568 MW 11.52% Eolian: 331 MW 2.02% Biomasa: 58 MW 0.24% Instalatii de stocare: 7 MW 0.00% Nuclear: 0 MW -0.49% Foto: -14 MW Foto: Transelectrica În contextul energetic actual, vă reamintim că un mare furnizor român de energie electrică și-a cerut insolvența, din cauza opririi centralei de la Cernavodă. Getica 95, al șaselea mare furnizor de energie de pe piața de retail, și-a cerut insolvența la Tribunalul Buzău, pe 1 octombrie. Compania invocă probleme financiare generate de oprirea centralei de la Cernavodă. Situația a dus la întreruperea furnizării de energie în baza contractelor cu Nuclearelectrica. De altfel, Centrala nucleară de la Cernavodă este oprită de mai bine de o lună și jumătate, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Cronica unui colaps energetic anunțat. USR a blocat la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate
Criza energetică cu care se confruntă România, culminând cu decretarea stării de alertă de către premierul interimar Bolojan, repune pe tapet cauzele din spate. Rezultatul este un dezechilibru tot mai accentuat între producție și consum, așa cum explică experții în energie. A fost un cumul de factori ai crizei, dar în spatele unora dintre aceștia există un numitor comun: aportul USR. Partidul a reușit să blocheze la CCR legea de finalizare a hidrocentralelor abandonate, a căror punere în funcțiune ar fi asigurat o cantitate mare de kilowați. Anterior, în perioada pandemiei, fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, decisese închiderea minelor de cărbune. O parte importantă a rezervei energetice a țării ar fi putut fi asigurată de marile proiecte de hidrocentrale blocate de ONG-urile de mediu și de USR, într-un demers comun care durează de ani de zile. De altfel, în culisele politicii se discută că USR ar fi în spatele celor mai vocale ONG-uri de mediu, precum Declic, Bankwatch sau Greenpeace. Într-un exces de zel remarcat și de Bruxelles, Cristian Ghinea, artizanul PNRR din partea României, a parafat cel mai agresiv plan de decarbonare la nivelul Uniunii Europene. În vreme ce Germania își redeschidea minele, România le închidea, fără să își respecte angajamentul de a deschide în loc mai multe centrale de gaz. Rezultatul: capacitatea energetică asigurată de mine putea proteja României în cazul problemelor cu care se confruntă acum centrala de la Cernavodă. Cireașa de pe tort a fost decizia ministrului userist al Mediului, Diana Buzoianu, de a închide mai multe baraje-cheie în toamna trecută. Ca efect al deciziei, zeci de mii de oameni au rămas luni întregi fără apă. În 2022, USR se lăuda că a sesizat CCR pentru blocarea hidrocentralelor În noiembrie 2022, Uniunea Salvaţi România (USR), condusă la acel moment de Cătălin Drulă, anunţa că a sesizat Curtea Constituţională (CCR) pe legea „care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate”. Totuși, spuneau specialiștii, demersul USR nu ar contribui cu nimic la protecția mediului din zonele respective, acele hidrocentrale existând deja în ariile protejate. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de USR și de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet „USR a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast. Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a creşte producţia de energie cu 0,4%. Useriștii criticau hidrocentralele, dar făceau lobby mascat pentru parcurile eoliene Distrugem ariile naturale protejate pentru un câştig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbeşte pentru a îmbunătăţi cadrul legal. De ce? Doar pentru că nişte băieţi deştepţi au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcţii ceauşiste din care s-au îmbogăţit firmele lor de casă. Iar acum vor să îşi desăvârşească opera, să acopere aceste ilegalităţi constatate deja de către instanţele de judecată şi să mai pompeze nişte sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure şi copiii şi nepoţii noştri”, preciza USR, într-un comunicat de presă din 2 noiembrie 2022, cu o susținere evidentă a parcurilor eoliene. De notat precizarea partidului la acel moment, și anume că „invocarea războiului şi a nevoii de siguranţă energetică sunt doar manipulări ticăloase, cinice”. „Nu se asigură cu proiectele astea ceauşiste, din care se îmbogăţesc nişte şmecheri. Nu e nicio siguranţă energetică! Cu sub 1% creştere a producţiei nu se îmbunătăţeşte nimic în mod semnificativ. Singurele lucruri certe sunt doar distrugerea iremediabilă a mediului şi călcarea în picioare a principiilor de funcţionare a statului de drept”, declara deputatul USR Stelian Ion, potrivit comunicatului de presă citat de Agerpres. Printre argumentele invocate de USR, acesta menționa faptul că nu există o cuantificare a efectelor negative pe care le va avea legea din perspectiva mediului, impactului local şi, implicit, a sănătăţii oamenilor. Cea mai dură campanie de decarbonare din UE ne-a lăsat fără 4.900 MW Însărcinat cu elaborarea PNRR-ului României, fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea s-a remarcat prin zelul cu care a luptat să închidă ultimele mine de cărbune. Angajament pe care l-a înscris ca jalon PNRR, deși, așa cum sesizau mai mulți oameni politici sau specialiști, nu era obligat să facă acest lucru. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în 2021, că va închide centralele care produc energie electrică pe bază de cărbune. Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032. Scopul este protejarea mediului, deoarece acest tip de producție este foarte poluant. Este vorba de centrale pe cărbune cu o putere totală instalată de peste 4.900 de Megawați (MW), cea mai mare parte produsă de Complexul Energetic Oltenia (CEO), deținut de statul român, prin Ministerul Energiei. Centralele care ar fi trebuit închise până la final de 2025 ar fi trebuit înlocuite cu unele de producție pe bază de gaz sau de parcuri fotovoltaice. Însă licitațiile lansate de CE Oltenia – la Turceni (Gorj) și Ișalnița (Dolj), respectiv de Electrocentrale Craiova, la Craiova – nu au atras interes din partea investitorilor, esye explicația oficială a autorităților. 7 hidrocentrale strategice, blocate de ani de zile de USR și ONG-uri În plină criză energetică, ONG-urile au blocat punerea în funcțiune a primei hidrocentrale de după Revoluție. Răstolița era un proiect finalizat în proporție de 90% până la intervenția ONG-urilor de mediu și a USR. În plină criză energetică, România ține închise 7 hidrocentrale/ Sursa FOTO: zhd.ro Repornirea lucrărilor la cele 7 hidrocentrale putea adăuga 214 MW de energie în Sistemul Energetic Naţional. Este vorba de: Răstolița – 35,3 MW Bumbești-Livezeni – 65,2 MW Surduc-Siriu (Nehoiașu) – 55 MW Pașcani (Siret) – 9,4 MW Cerna-Belareca – 14,7 MW Cornetu-Avrig / Căineni – 26,5 MW
De unde vine COLAPSUL sistemului energetic național
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, admite că România plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri la energie din lume și admite care sunt cauzele acestui paradox – țara noastră este unul din cei mai mari producători europeni de energie. Totuși, românii scot foarte mulți bani din buzunar pentru a-și achita facturile la curent. Bogdan Ivan și-a fixat un obiectiv foarte clar în mandatul său – capacităţi de stocare, baterii, investiţii în producţie de energie electrică în bandă, gaz, hidro şi nuclear. Cresc capacitățile de producție pentru energia solară Pentru remedierea crizei care ne face plătitorii unora dintre cele mai scumpe facturi la energie din Europa, Ministrul Energiei mai anunţă creşterea capacităţilor de producţie, capacităţilor de stocare ale energiei electrice solare. ”Până în prezent s-au instalat enorm de multe astfel de capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi bateriile necesare”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook, confirmând tacit că, deși s-a investit foarte mult în energia solară, nu s-a investit și în baterii. În ultimii 10 ani, România a scos din producție 7.000 MW de capacități de producție de gaze și cărbune Bogdan Ivan arată că în ultimii 10 ani, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawatts capacităţi de producţie pe gaze şi cărbune, deci mine și hidrocentrale. Cu alte cuvinte, ministrul admite printre rânduri eșecul politicii Green Deal cerută de la Bruxelles, care a pus pe butuci sistemul energetic național. ”Creştem capacităţile de producţie, capacităţile de stocare ale energiei electrice produse de solar, pentru că până acum s-au instalat enorm de multe capacităţi de producţie a energiei electrice pe solar, fără să aibă şi baterii în spate. Avem un deficit de aproximativ 2000 de megawatts în fiecare zi, iar odată stocată acea energie, produsă în timpul zilei, va putea să fie consumată seara, automat reducând presiunea pe importuri din alte state. Evităm specula, limităm capacitatea unor companii care nu sunt de bună credinţă, raportat la consumatorii din România, să mai facă speculă”, subliniază ministrul Energiei. Doar 4 operatori mai oferă prețuri sub 1,30 euro / MW Bogdan Ivan precizează că sunt 4 operatori care vin cu preţuri sub 1,30 euro, cât era preţul plafonat, înainte de eliminarea schemei de plafonare-compensare. ”Ăsta este şi dezideratul mandatului meu, să scădem preţul energiei”, a menţionat ministrul. Însăm până la reducerea tuturor facturilor, statul anunță clasicele vouchere destinate categoriilor vulnerabile, așa cum a scris Gândul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ani de zile urșii, liliecii, hârciogii, pârșii și lostrița au SABOTAT securitatea energetică României. Bogdan Ivan: Acum s-au mobilizat și MOLUȘTELE Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie