Prima reacție a premierului Bolojan în urma anchetei Recorder ce vizează Hidroelectrica: Este o formă de a-ți bate joc de banul public
Premierul Ilie Bolojan a oferit joi o primă reacție la Digi24, afirmând că nu va tolera niciun comportament care presupune „batjocorirea banului public”. Acesta a subliniat că situația trebuie verificată rapid, iar responsabilitatea trebuie stabilită indiferent de perioada în care s-au produs faptele. „Dacă aceste aspecte sunt reale, fiecare dintre cei care au făcut astfel de lucruri, care le-au tolerat, trebuie să răspundă pentru ce au făcut. Este o formă de a-ți bate joc de banul public”, a declarat Bolojan. Ministrul Energiei va trimite corpul de control la Hidroelectrica pentru a verifica toate informațiile apărute în spațiul public. Bolojan a precizat că raportul trebuie să fie public, iar dacă se confirmă abateri, instituțiile competente trebuie sesizate imediat. „Orice astfel de lucru, dacă așa s-a întâmplat, trebuie să atragă răspunderea celor care l-au tolerat sau l-au făcut. Nu am date legate de asta, înțeleg că au fost în anii anteriori, dar nu are importanță când a fost”, a adăugat premierul. El a vorbit și despre problema de sistem care permite, în unele instituții, abateri administrative sau financiare, pledând pentru reguli simple și respectate strict. Ce urmează? Corpul de control al Ministerului Energiei urmează să demareze verificările la Hidroelectrica în perioada imediat următoare. Premierul se declară convins că rezultatele vor fi prezentate public, iar dacă investigația va confirma existența unor prejudicii sau abuzuri, acestea vor fi transmise organelor de anchetă. Între timp, Hidroelectrica insistă că este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat și că își menține angajamentul față de integritate și legalitate, promițând că va continua să coopereze cu toate instituțiile abilitate și să recupereze eventualele prejudicii.
Hidroelectrica vinde energie mai scump pe angro decât pentru populație. Investitorii, tot mai îngrijorați de acest model atipic de afaceri
Hidroelectrica a ajuns în 2025 să factureze energia mai scump pe segmentul angro decât pe cel de retail, o inversare a logicii economice care generază temeri seriaose pentru investitori. Datele financiare arată o schimbare structurală a modelului de business al gigantului de stat în energie, în contextul extinderii accelerate a portofoliului de clienți casnici. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și una dintre cele mai profitabile companii de stat, se confruntă cu o situație paradoxală, unde energia se vinde mai scump pe piața angro decât pe segmentul de furnizare către populație și firme, potrivit datelor financiare la nouă luni din 2025, scrie Economedia.ro. Compania facturează energia astfel, în piața angro: 528 lei/MWh, iar în retail: 469 lei/MWh. Această inversare a principiului economic clasic, potrivit căruia en-gros presupune prețuri mai mici pentru volume mari, iar retailul prețuri mai mari pentru acoperirea costurilor de distribuție, ridică serioase întrebări cu privire la sustenabilitatea modelului actual de business. Hidroelectrica vinde, așadar, mai scump către clienții mari decât către consumatori, în timp ce costurile operaționale din retail sunt mai ridicate. Diferența de preț s-a adâncit în 2025, în condițiile extinderii accelerate a companiei pe segmentul de furnizare, unde numărul de clienți casnici crește masiv de peste doi ani. Datele financiare arată o reconfigurare profundă a surselor de venit. Practic, veniturile din angro sunt în scădere cu 26%, de la 3,24 miliarde lei (2024) la 2,4 miliarde lei (2025), iar venituri din furnizare sunt în creștere cu 41%, de la 1,74 miliarde lei la 2,44 miliarde lei. Prăbușirea veniturilor angro indică atât reducerea cantității de energie disponibile, cât și migrarea strategică a energiei către segmentul de furnizare. Astfel, segmentul tradițional, cel care producea grosul profitului în anii cu hidraulicitate ridicată, devine mai puțin relevant. Pentru prima dată, veniturile din retail ajung să egaleze și chiar să depășească veniturile din angro, marcând o schimbare majoră pentru modelul de afaceri al companiei. Avertismentul economiștilor Economistul Radu Crăciun avertizează că extinderea nelimitată a portofoliului de clienți casnici ar putea fi dictată de motivații non-economice, ceea ce îi neliniștește pe investitori. „Un alt element care preocupă, probabil, investitorii este măsura în care acceptarea unui număr nelimitat de clienți retail este o decizie care are o rațiune de business sau decizia este guvernată de alte criterii ne-economice precum protecția socială”, afirmă economistul. El avertizează și asupra riscului ca Hidroelectrica să fie obligată să cumpere energie de la alți producători în perioade secetoase, ceea ce ar putea genera pierderi dacă prețurile plătite sunt mai mari decât cele la care compania vinde energie populației: „Întrebarea la care pare să nu existe astăzi un răspuns clar este: în ce măsură achizițiile acestea sunt și vor fi făcute în pierdere din dorința de a ține sub capac prețurile oferite de Hidroelectrica populației”. Crăciun susține necesitatea ca Hidroelectrica să își păstreze independența deciziilor comerciale, în special privind prețurile, dividendele și investițiile. În ultimii ani, autoritățile au încurajat în mod direct sau indirect migrarea consumatorilor către Hidroelectrica, pornind de la ideea că furnizorul de stat oferă cele mai mici prețuri. Această presiune publică vine însă în contradicție cu statutul companiei, una listată la bursă, cu obligații de guvernanță corporativă și independență decizională.
Suntem campionii Europei la prețurile energiei, însă Hidroelectrica gâfâie
Peste 70% din producţia de energie din România este controlată de statul român prin intermediul companiilor sale strategice, arată datele Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Compania de stat Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, însă în primele 9 luni ale anului a raportat un profit net în scădere cu 34%, la 2,314 miliarde lei, de la 3,532 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. Asta în pofida faptului că România are cele mai prețuri la energia destinată consumatorilor casnici. Potrivit raportului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB), producţia de energie electrică netă a fost în scădere cu 23% faţă de perioada similară a anului trecut, de 8.473 GWh, faţă de 11.053 GWh în perioada ianuarie – septembrie 2024. Și prețurile acțiunilor Hidroelectrica au scăzut ”Cadrul operaţional restrictiv, marcat de condiţii hidrologice nefavorabile, a condus la o scădere cu 23% a producţiei nete de energie electrică comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent şi a erodat parţial avantajul de cost al producţiei proprii. Profitul net în scădere cu 34%, la 2,314 miliarde lei de la 3,532 miliarde lei. Rezultatul pe acţiune în scădere cu 34%, la 5,14 lei/ acţiune de la 7,85 lei/ acţiune”, se explică în raport. Veniturile au fost mai mici cu 7%, în sumă de 6,698 miliarde lei, în primele 9 luni din acest an, de la 7,2 miliarde lei în aceeaşi perioadă din anul trecut. ”Veniturile au totalizat 6,698 miliarde lei, cu 7% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, cu o marjă operaţională de 39% şi o marjă netă de 35%, ceea ce reflectă diminuarea avantajului competitiv tradiţional rezultat din costul scăzut al producţiei hidro proprii. Creşterea dependenţei de piaţa angro de energie şi reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creştere a segmentului de furnizare, au influenţat nivelul marjelor”, arată raportul companiei. Creștere explozivă a numărului de clienți Pe 30 septembrie 2025, portofoliul de furnizare cuprindea 941.364 locuri de consum (LC), înregistrând o creştere de 64% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, când erau înregistrate 601.273 LC. Această creştere de 340.091 locuri de consum arată atragerea unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi o expansiune accentuată în segmentul noncasnic. Evoluţia a urmat anunţului privind eliminarea plafonării preţurilor la energie începând cu 1 iulie 2025, care a determinat un interes accelerat pentru schimbarea furnizorului înainte de expirarea plafonării preţurilor. Contextul a favorizat migrarea clienţilor cu efecte vizibile în ambele segmente de piaţă, dar cu un ritm mai accelerat în cel noncasnic. Compania de stat deține o cotă de piață de 17,6% pe segmentul concurențial În iulie 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica deţinea o cotă de piaţă de 17,6% pe segmentul concurenţial şi o cotă de piaţă de 16,31% la nivelul total al pieţei de furnizare a energiei electrice, situându-se pe prima poziţie la ambele categorii la data raportării. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 centrale hidroelectrice cu o putere totală de 6,4 GW, precum şi parcul eolian Crucea, cu 108 MW instalaţi. Compania de stat are o capitalizare de 54,24 miliarde lei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia (Ep. 1) Harta defrișării industriei României. Uzinele din Transilvania s-au „ras”. Petru Ianc, cercetător metalurgist, în exclusivitate pentru Gândul: „Importăm aproape tot”
Top 10 cei mai ieftini furnizori de ENERGIE, la trei luni de la liberalizarea pieței Top 10 cei mai ieftini furnizori de energie
Clasamentul furnizorilor de electricitate în funcție de prețul final pentru români s-a schimbat față de iulie, prima lună de după liberalizarea pieței. Hidroelectrica este în continuare cea mai ieftină, însă și marii furnizori au redus prețurile față de cum erau imediat după liberalizare, iar topul nu mai este dominat de traderi, scrie hotnews. Piața de electricitate a fost liberalizată total la 1 iulie 2025. Până atunci, facturile au fost plafonate astfel: 0,68 lei/kWh pentru consumul de până în 100 kWh, 0,80 lei pentru consumul între 100 și 300 kWh și 1,3 lei pentru un consum de peste 300 kWh. Până la 1 iulie, diferența dintre prețul pieței și aceste plafoane a fost susținută din bugetul de stat. Începând cu 1 iulie, toți consumatorii plătesc prețul întreg. De la 1 septembrie, o componentă reglementată a facturii, respectiv tariful pentru servicii de sistem, a fost majorată ușor, însă impactul în prețul din factură va fi foarte mic. Clasamentul celor mai ieftine 10 companii din energie, pe baza datelor de vineri, 10 octombrie, din comparatorul de prețuri de pe site-ul ANRE: 1. Hidroelectrica – 1,07 lei/kWh 2. Nova Power&Gas – 1,18 lei/kWh 3. Grenerg – 1,20 lei/kWh 4. PPC Energie – 1,30 lei/kWh 5. Premier Energy – 1,32 lei/kWh 6. E.ON Energie – 1,33 lei/kWh 7. Engie România – 1,35 lei/kWh 8. OMV Petrom – 1,372 lei/kWh 9. ICCO Energy 1,377 lei/kWh 10. Energy Core Development – 1,38 lei/kWh Foto: EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine iarna. Rusia și Ucraina pregătesc „RĂZBOIUL rețelelor energetice”. „Succesul necesită atacuri combinate” Cât de mari sunt șansele unui BLACKOUT în România. Ministrul Energiei nu exclude scenariul. E țara noastră pregătită?
Compensațiile fabuloase de milioane de lei pe care le primesc foștii șefi Hidroelectrica
Fostul director general al Hidroelectrica, Karoly Borbely, și ex-directorul financiar Marian Fetița vor primi compensații substanțiale, de până la 24 de salarii brute, după încetarea mandatelor. Măsura este prevăzută în contractele membrilor directoratului și se aplică în cazul revocării nejustificate în primii doi ani de mandat, informează Profit.ro. Cei doi au părăsit funcțiile de conducere la 19 septembrie 2025, prin încetare de comun acord cu Consiliul de Supraveghere, pentru a evita pierderea de fonduri din PNRR. Menținerea lor în funcții ar fi putut costa România aproximativ 16 milioane de euro. Renumerațiile fixe lunare brute ale membrilor directoratului Hidroelectrica în anul 2024 erau de 65.748 lei, ceea ce înseamnă că Borbely și Fetița ar putea primi fiecare până la 1,57 milioane lei, adică peste 3,15 milioane lei în total. Profimedia Contractele prevăd explicit că, în cazul revocării nejustificate, mandatarul are dreptul la compensații maxime de 24 de salarii brute lunare, dacă revocarea survine în primele 24 de luni ale mandatului. Aceleași contracte stipulează că încetarea mandatului din cauze neimputabile mandatarului se face cu acordarea de daune-interese pentru perioada neexecutată din contract. Context european Comisia Europeană a semnalat încălcări de guvernanță corporativă la Hidroelectrica, inclusiv faptul că Borbely ar fi fost numit CEO în condiții de conflict de interese. Aceste probleme ar fi putut duce la penalizări PNRR de până la 25 milioane euro. De asemenea, existau îndoieli privind eligibilitatea lui Fetița. Guvernul României a limitat, prin OUG nr. 4/2025, compensațiile membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere la maximum șase salarii, însă măsura nu se aplică directoratului Hidroelectrica. Plecarea celor doi a fost făcută pentru a respecta jaloanele PNRR privind guvernanța corporativă. Avere și carieră Karoly Borbely deține nouă terenuri, trei apartamente, două case, un BMW 320, conturi bancare cu peste 700.000 de lei și valută, precum și ceasuri și bijuterii de 15.000 euro. Cariera sa la Hidroelectrica a început în 2015 ca director de strategie, apoi a devenit membru al Consiliului de Supraveghere și ulterior CEO.
Bogdan Ivan, după ce CEO Hidroelectrica a demisionat: Facem toate procedurile pentru a veni cu o conducere profesionistă
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3 CNN, că Karoly Borbely, CEO al companiei Hidroelectrica, a ales să demisioneze în urma sesizării Comisiei Europene către România, cea în care a arătat că este pusă în pericol suma de 16 milioane de euro din PNRR. Bogdan Ivan a precizat că Hidroelectrica rămâne în continuare o companie stabilă. Cred, personal, că este o mare pierde pentru această companie că un CEOde nivelul domnului Borbely a plecat de pe această poziție. Au fost niște detalii la procedura de selecție, o perioadă scurtă de timp în care domnia sa a fost și în consilii de supraveghere și în perioada în care s-a demarat selecția pentru alegerea directorului general, cei din comisie au considerat acest lucru, iar pentru a nu pune România într-o situație de a pierde acești bani, domnia sa a ales să se sacrifice pentru ca România să poată să încaseze acei bani din PNRR, a mai spus Ivan. Se fac demersuri pentru a fi aleasă o nouă conducere. Ministrul a transmis pentru toți investitorii, că Hidroelectrica „este în siguranță în continuare, este la cel mai înalt nivel, facem procedurile pentru a veni cu o conducere profesionistă, domnul Borbely este unul dintre cei mai buni CEO de companii din Europa și este o mare pierdere”. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
„Nisipuri mișcătoare” pe piața energiei din România. Trei dintre cei mai mari furnizori, sancționați de ANPC / Nereguli și angajamente noi
Șase companii – printre care și cei mai mari furnizori de energie pentru clienții casnici, vorbim despre Hidroelectrica, PPC Energie și Electrica Furnizare – au fost sancționate. La începutul lunii august, ANPC a anunțat, într-un comunicat de presă, că au fost controlați 116 operatori economici – inclusiv 431 de contracte emise de aceștia – fiind identificate abateri la 20 dintre companii. „Compania își reafirmă angajamentul de a furniza servicii corecte și de calitate” Potrivit datelor trimise de ANPC la solicitarea HotNews, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a controlat furnizorii de energie în perioada aprilie – iunie 2025, pentru a vedea modul în care aceștia au dus lupta pentru clienți, în contextul liberalizării de la 1 iulie. „În contextul volumului foarte mare de clienți înregistrați în ultimii ani și al procesului de digitalizare în derulare, pot apărea punctual situații care necesită corecții sau ajustări. În urma verificărilor, Hidroelectrica a fost sancționată cu suma de 10.000 lei pentru situații punctuale efectuate cu întârzieri din partea noastră. Menționăm că, în aceste cazuri, clienții au primit cele mai bune soluții de remediere, iar compania își reafirmă angajamentul de a furniza servicii corecte și de calitate, în conformitate cu legislația în vigoare”, a precizat ANPC. Pentru neregulile identificate, comisarii ANPC au aplicat următoarele sancțiuni: 24 amenzi contravenţionale în valoare de peste 370.000 de lei 10 avertismente măsura remedierii deficiențelor constatate, pentru 12 operatori economici. ANPC a sancționat unii dintre cei mai mari furnizori de energie din piață Electrica Furnizare Hidroelectrica PPC Energie Muntenia Electrica Furnizare are un portofoliu de 3,2 milioane de clienți, PPC Energie – 3 milioane, iar Hidroelectrica – circa 800.000. Au mai fost găsite abateri și la alți trei furnizori mai mici: Digi România Grenerg Renovatio Trading ANPC a descoperit următoarele nereguli la acești furnizori: redactarea neclară și imprecisă a clauzelor contractuale; neprecizarea în ofertă a următoarele informații: perioada de facturare, preţul energiei electrice, condiţiile de reînnoire/prelungire şi de încetare a prestării serviciilor şi a contractului; ofertele afișate în vederea consultării, la avizierul punctelor de lucru a operatorilor economici, privind energia electrică, nu corespund cu cele prezentate pe site-urile oficiale ale acestora; lipsa prețului final, cu toate taxele incluse, fără a fi menționată valoarea TVA; emiterea facturilor de consum și de report cu întârziere; clauze abuzive privind accesul persoanelor neautorizate la dispozitivele amplasate pe domeniul public și nu pe proprietatea personală a consumatorului, situație imposibil de a fi respectată; lipsa menționării în contracte a unei variante alternative de soluționare a litigiilor (SAL/SOL). ANPC a mai precizat că nu poate detalia ce amendă a primit fiecare companie în parte, argumentând că procesele verbale nu au caracter public. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Atentat la sănătatea publică. ANPC a fotografiat în ce condiții sunt pregătite produsele de la Patiseria IOANID și SUSHY TORRY
Saga Hidrocentralei Tarnița, dorită și de Ceaușescu. Ce se întâmplă cu proiectul în condiții de austeritate
Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect care datează încă de pe vremea lui Ceaușescu și care a fost relansat în spațiul public acum doi ani de Sebastian Burduja, la preluarea mandatului de ministru al Energiei, continuă să fie un deziderat și pentru actuala conducere a instituției, conform unui răspuns transmis la solicitarea Gândul. Saga proiectului Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești nu se încheie odată cu mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care l-a promovat ca fiind proiectul său de suflet. La solicitarea Gândul, reprezentanții Ministerului Energiei, condus acum de Bogdan Ivan, au detaliat stadiul proiectului, care se pare că nu a fost încuiat într-un sertar. În octombrie 2024, Sebastian Burduja, dezamăgit de modul în care SAPE a derulat licitația pentru Hidrocentrala de la Tarnița – Lăpuștești, a anunțat un „plan B”. La acel moment, Burduja anunța continuarea discuțiilor cu partenerii strategici din Japonia și Franța, consorțiul format din Itochu-EDF, doi giganți energetici la nivel mondial. Potrivit fostului ministrul, EDF este cea mai importantă companie de utilități din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajați, iar Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde de dolari. Stadiul discuțiilor „Proiectul Tarnița – Lăpuștești rămâne pentru Ministerul Energiei un proiect strategic și prioritar”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la solicitarea Gândul. „La acest moment, Hidroelectrica SA continuă discuțiile în vederea stabilirii cadrului de colaborare între părți printr-un memorandum pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate, care va fundamenta implementarea acestui proiect”, au anunțat oficialii instituției. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține o cotă semnificativă din piața de furnizare. Compania operează 188 de centrale, cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și, în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Cronologia proiectului Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, din județul Cluj, un proiect de până la 1.000 MW, datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. La scurt timp de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Sebastian Burduja anunțat, în 28 iulie 2023, că reia acest proiect, o „baterie naturală”, invitând operatorii interesați să transmită, până pe 8 august 2023, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și în concordanță cu cerințele atașate la anunț. Pentru realizarea Studiului de Fezabilitate se preconiza un cost cuprins între 3,2 – 3,5 milioane de euro, fără a include TVA, variația fiind datorată diferențelor în abordări, profunzimii analizelor și caracteristicilor specifice ale fiecărei oferte, conform documentelor oficiale. Procedura a eșuat, de două ori, și în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca cele derulate în anii anteriori pentru a atrage investitori, dar acestea au fost sistate de stat. Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda în 2022, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului. Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET pentru perioada 2022-2031. „În condiţiile în care, la orizontul anului 2030, în mixul tehnologic din sistemul de producţie al energiei electrice din România va creşte ponderea sectorului nuclear şi a energiei din surse regenerabile, sunt necesare capacităţi care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic”, arată documentele oficiale. AUTORUL RECOMANDĂ: Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte Avertismentul lui Sebastian Burduja: „Prosumatorii incorecți vor fi sancționați. Stocarea e cea mai importantă nevoie a Sistemului Energetic Național”
Hidroelectrica începe golirea controlată totală a lacului de acumulare VIDRARU, pentru prima dată în peste o jumătate de secol. Care este motivul
Cel mai mare producător de energie electrică din România va demara, vineri, procesul de golire controlată a acumulării Vidraru, pentru asigurarea condițiilor tehnice de efectuare a lucrărilor de retehnologizare din cadrul lucrării „Retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru”. Este prima golire completă din istoria barajului Vidraru de după anul 1974 și are termen estimat de finalizare pe 28 februarie anul viitor. Amenajarea hidroenergetică Vidraru, inaugurată în urmă cu 58 de ani, va intra într-un amplu proiect de retehnologizare inițiat prin licitație de Hidroelectrica. Potrivit companiei, acest proces este olucrare tehnică majoră, necesară pentru evaluarea și modernizarea barajului și a echipamentelor sale după aproape 50 de ani de exploatare continuă. „Golirea controlată este un prim pas tehnic spre retehnologizarea AHE Vidraru. Ce începem acum la Vidraru va produce efecte pozitive pentru următorii 40 de ani. Este practic o nouă viață pentru capacitățile noastre de producție. Lucrăm cu tehnologie modernă, eliminăm restricțiile actuale și producem energie mai multă, cu un rol strategic de echilibrare în întreg sistemul”, a explicat CEO-ul Hidroelectrica, Kàroly Borbèly. Proces în etape Specialiștii precizează că operațiunea este necesară pentru realizarea intervențiilor tehnice asupra echipamentelor hidromecanice ale barajului, cu scopul de a pune în siguranță întreaga amenajare hidroenergetică și de a asigura funcționarea acesteia pentru un nou ciclu de viață. Golirea controlată a lacului se va face prin turbinare și apoi prin evacuare prin uvrajele barajului și se va desfășura în mai multe etape succesive în perioada 1 august 2025 – 28 februarie 2026. În fazele finale ale procesului, debitele vor fi evacuate controlat în aval, în albia râului Argeș, cu valori cuprinse între 20 și 47 mc/s. Întreaga acțiune respectă prevederile legale și totodată Hidroelectrica a informat și a obținut toate avizele necesare de la instituțiile abilitate implicate. Contractul, în valoare de 188.382.000 euro fără TVA, pentru retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru a fost semnat în iulie 2024 și face parte din strategia de investiții a Companiei. Hidrocentrala Vidraru, pusă în funcţiune pe data de 9 decembrie 1966, utilizează potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 km lungime, între Cumpăna şi Oieşti, valorificând o cădere totală de apă de 324 de metri. Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane metri cubi, din care 320 milioane metri cubi reprezintă volumul util. Aceasta este amplasată la 104 m sub nivelul albiei râului Argeș și dispune de 4 turbine Francis verticale de câte 55 MW. Înălțimea de 166,6 metri și lungimea la coronament de 307 metri, situa barajul Vidraru, în momentul inaugurării (martie 1966), pe locul cinci în Europa și pe locul nouă în lume, potrivit companiei. Hidroelectrica, deținută în proporție de 80,06% de statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare producător de energie verde din România, furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național și deține și o cotă semnificativă din piașa de furnizare. Compania operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și – în plus, deține un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Sursa foto: Hidroelectrica Recomandăm și Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. „Prioritară e alimentarea populației” Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie
Curtea de Apel Cluj a suspendat acordul de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Sebastian Burduja: Este o decizie temporară
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, dă asigurări că își menține strategia de operaționalizare și punere în funcțiune a proiectelor de de hidrocentrale sau amenajări hidroenergetice – abandonate după 1989 în diverse stadii de execuție – după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis miercuri suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița. Sebastian Burduja a anunțat că a luat act cu regret de decizia instanței din Cluj privind amenajarea de la Răstolița, un proiect finalizat în proporție de peste 90% și în grafic să fie pus în funcțiune în noiembrie anul acesta. „Ar fi fost, astfel, prima hidrocentrală finalizată după trei decenii, investiție începută înainte de 1990. Deși am câștigat pe fond anterior, astăzi am luat act cu regret de decizia instanței de apel. Este o decizie “temporară”, pentru că urmează judecarea privitoare la anularea acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen fixat pentru 24 iunie. Rămânem încrezători că putem câștiga, ceea ce ar debloca — din nou — acest proiect strategic”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook. La cât se ridică pierderile Potrivit demnitarului, în perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Pe de altă parte, recent, pe 29 mai, tot Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea Asociației Bankwatch România – Filiala Cluj care a cerut instanței anularea autorizației de construire a gazoductlui Tuzla Podișor, proiect strategic al statului, de peste 500 de milioane de euro, gândită să aducă în sistemul național de transport al gazelor naturale producția din Marea Neagră și care este foarte aproape de momentul oficial al recepției lucrărilor. Potrivit cifrele publicate de ministrul Energiei miercuri, valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie, iar în total, pierderea însumează 443 milioane euro. „Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1.451.915.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”, a transmis demnitarul. În acest litigiu urmează, pe 24 iunie, termen de judecată pe fondul cauzei, unde, spune Sebastian Burduja, responsabilii din partea statului vor demonstra că acordul de mediu a fost emis legal, așa cum au reușit și pe fond, în procesul câștigat anterior. „Și vom duce la bun sfârșit această investiție strategică. Mesajul meu este clar: NU vom ceda în fața acestor obstacole. E doar o chestiune de timp pierdut pentru toți românii, din păcate. Lupta continuă — până la capăt. România are dreptul să-și valorifice resursele pentru a asigura independența energetică și prosperitatea cetățenilor săi, fără să depindă de șantajul energetic din Est. Suntem pe baricade până la capăt, pentru fiecare român care merită un viitor mai sigur și cu facturi mai mici”, a scris demnitarul. Câte proiecte sunt lăsate de izbeliște în țară Sebastian Burduja explica pe 21 martie, cu ocazia ceremoniei de repunere în funcțiune a Hidroagregatului nr. 1 (HA1) de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I, de către Hidroelectica, că în toată țara sunt cel puțin 11 obiective, amenajări hidroenergetice în care statul a investit din banii românilor peste 11,7 miliarde de lei și care ar însemna peste 700 de megawați, cât produce în prezent Porțile de Fier pentru Sistemul Energetic Național și toate sunt în stadiu avansat – 60, 70, 80, 98% la Bumbești – Jiu. Cele 188 de centrale operate de Hidroelectrica au o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW. „Toate acestea trebuie să le terminăm și am spus că Răstolița trebuie să fie prima”, a spus ministrul, amintind și de proiectul său de suflet, promovat de la preluarea mandatului la conducerea Ministerului Energiei, Hidrocentrala prin pompaj de la Tarnița Lăpuștești, din Cluj. Într-o postare din 1 aprilie, Sebastian Burduja a anunțat că a mandatat conducerea Hidroelectrica să accelereze la maximum toate aceste proiecte, „după decenii de întârzieri, amânări, nepăsare și sabotaje prin procese declanșate în serie”. Sursa foto: Facebook – Sebastian Burduja Citiți și: Amenajarea hidroenergetică Cerna-Belareca a primit acordul de mediu. Lucrările, începute în ’80, au fost abandonate la 80%. Câtă energie ar produce Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele