Producția și profitul Hidroelectrica, afectate de secetă. Cel mai mare productor de energie din țară, profit net în scădere cu 56%
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din ţară a înregistrat în primul trimestru un profit net în scădere cu 56%, de la 1,326 miliarde lei la 589 milioane lei. Producţia de energie electrică netă a fost de 2.654 GWh, în scădere cu 38% faţă de perioada similară a anului trecut, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I din ultimii 10 ani, arată raportul transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Este important de precizat că, începând cu data de 12 iulie 2023, acţiunile emise de către societate se tranzacţionează pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti. Compania are o capitalizare de 52,62 miliarde lei. „Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare” Veniturile au scăzut în primele trei luni cu 26%, până la 1,868 miliarde lei – de la 2,536 miliarde lei în primele trei luni din 2024. ”În primul trimestru al anului 2025, producţia netă de energie electrică a înregistrat o scădere semnificativă de aproximativ 38% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, ajungând la 2.654 GWh, cea mai scăzută valoare pentru trimestrul I din ultimii 10 ani. Acest impact semnificativ este cauzat în principal de condiţiile hidrologice deficitare, respectiv o perioadă de secetă hidrologică severă, cu un debit mediu al Dunării în trimestrul I 2025 de doar 4.257 mc/s, în scădere cu aproximativ 40% faţă de perioada similară a anului 2024. Această influenţă a riscului hidrologic a fost deja anticipată de companie şi integrată în bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2025. Printr-o abordare prudentă şi o planificare financiară riguroasă, impactul condiţiilor naturale a fost atenuat parţial prin adaptarea strategiei comerciale, respectiv tranzacţionarea pe piaţa forward şi consolidarea segmentului de furnizare”, arată raportul companiei, citat de News.ro. În ceea ce privește numărul locurilor de consum din portofoliu, acesta era, la data de 31 martie 2025 de 630.927, în creştere cu 8%, respectiv 47.498 locuri de consum comparativ cu 31 martie 2024, când se înregistrau 583.429 locuri de consum. Specialiștii susțin că acest lucru este consecinţa intrării în portofoliul de furnizare a unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi a creşterii într-un ritm chiar mai accentuat a segmentului noncasnic. ”Această dinamică susţine atât diversificarea veniturilor, cât şi reducerea expunerii la volatilitatea pieţei angro, aliniindu-se obiectivului strategic de echilibrare a portofloliului”, se menţionează în raport. În luna ianuarie a anului 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica a înregistrat o cotă de piaţă de 14,56%, clasându-se pe pozitia a doua în rândul furnizorilor în regim concurential, ca urmare a fuziunii companiilor PPC Energie şi PPC Energie Muntenia, parte a grupului PPC în România, începând cu data de 31 decembrie 2024. Compania Hidroelectrica deţine şi exploatează 188 de centrale hidroelectrice şi microhidrocentrale Hidroelectrica este principalul producător de energie electrică din România şi principalul furnizor de servicii de sistem din România, cu un rol esenţial în securitatea Sistemului Energetic Naţional (SEN). Societatea deţine şi exploatează 188 de centrale hidroelectrice şi microhidrocentrale – inclusiv cinci staţii de pompare – cu o capacitate totală instalată de producere a energiei hidroelectrice de aproximativ 6,3 GW si un parc eolian cu o putere instalată totală de 108 MW. În plus, potrivit sursei citate, societatea are 7 sucursale hidroelectrice şi o sucursală care administrează parcul eolian Crucea, Porţile de Fier şi Vâlcea fiind cele mai importante pentru grup din punct de vedere al capacităţii acestora de producere a energiei electrice şi al ponderii lor în producţia totală de energie a grupului. Sursa foto: Fondul Proprietatea CITIȚI ȘI: Încă trei centrale hidroelectrice vor intra în proces de modernizare. Valoarea contractelor atribuite de Hidroelectrica Hidroelectrica investește 79,83 mil. lei fără TVA în prima sa instalație de stocare cu baterii Li-ion, în Parcul Eolian Crucea Nord. Rolul instalației Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Cum a cheltuit Bogdan Buzăianu sacii cu bani furați de la stat
Scos basma curată în cel mai mare caz de evaziune fiscală și spălare de bani de la Revoluție încoace, Bogdan Buzăianu urmărește acum să scape și de sechestrul pus în mega-dosarul ”Energy Holding” pe unele bunuri de valoare, inclusiv pe avionul său personal, estimat la aproximativ 6 milioane de euro. Afaceristul supranumit și „cel mai mare băiat deștept din energie” este cetățean elvețian, țară în care a deținut un castel uriaș, în curtea căruia avea până și un templu roman. Bogdan Buzăianu, multimilionarul care a renunțat la cetățenia română în anul 2008 și are acum cetățenie elvețiană, a reușit să obțină clasarea prin prescripție în dosarul de fraudă cu prejudiciu uriaș, după 11 ani de anchetă. Gândul a prezentat în exclusivitate detalii despre planul prin care Buzăianu a tergiversat ancheta în așa fel încât să o ducă până în termenul de prescripție. (Mai multe informații, AICI) Chiar și așa, infractorul internațional nu s-a mulțumit să scape de pedeapsă și a atacat decizia de clasare din 5 decembrie 2024. Prin acest demers, Bogdan Buzăianu – cel care a controlat compania Energy Holding, intrată în insolvență în mai 2017 – urmărește să obțină o decizie de achitare, deoarece prescripția îl scapă de pedeapsa cu închisoarea, dar nu și de plata uriașului prejudiciu provocat statului. Cea mai mare fraudă din istoria recentă a României Jurnaliștii de la Antena 3 CNN au realizat o anchetă legată de istoria afacerilor cu statul realizate de Buzăianu. Sursa citată a precizat că momentul ales de procurori pentru clasarea celui mai mare dosar de fraudă din istoria recentă a României este suspect, în condițiile în care a fost acoperit din punct de vedere mediatic de către scandalul generat de anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Contractul vizat de ancheta clasată de procurori, prin care Energy Holding cumpăra energie ieftină de la Hidroelectrica, a fost semnat în anul 2004, iar în 2014 a fost deschis un dosar de: instigare la evaziune fiscală – diminuarea impozitului pe profit datorat de societatea Energy Holding cu suma de 6.182.417,34 lei, instigarea la stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, în scopul obținerii fără drept a unor sume de bani cu titlul de rambursări de la bugetul general consolidat– rambursare de TVA în valoare de 17.045.300,60 lei, instigare la delapidare– prejudiciu de 699.040 lei, în sensul că societatea Energy Holding ar fi fost prejudiciată chiar de cel care o controla, Bogdan Buzăianu, cu 63.687.208,40 lei, instigare la spălarea banilor. Buzăianu, avion de peste șase milioane de euro Cu această ocazie, magnatului i s-a pus sechestru pe mai multe bunuri, până la concurența sumei de peste 22.148.000 de euro. Este vorba despre un imobil situat în București și un teren de 502 metri pătrați, o construcție de 196 metri pătrați situată tot în București, Sectorul 1, oaltă construcție, din Sectorul 2, și un apartament situat tot în Sectorul 2. În plus, procurorii au mai pus sechestru și pe un avion de tip business jet marca Bombardier Challenger CL-600 estimat la 27,4 milioane de lei (circa 6 milioane de euro), o șalupă sport Gladiator 36T (estimată la circa 690.000 de lei) și trei autoturisme. Conform Antena 3 CNN acesta nu a fost singurul dosar care a vizat afacerile lui Buzăianu. Acesta a scăpat, însă, neatins, mai ales în perioada în care România era condusă de Traian Băsescu, perioadă în care, spun jurnaliștii Antena 3, procurorii nu îndrăzneau nici măcar să-l cheme pentru o declarație. Tot în acele vremuri, mai exact în 2008, Bogdan Buzăianu a devenit cetățean elvețian, dar și-a extins interesele și în Africa, unde a dezvoltat afaceri de miliarde de euro. Legăturile cu continentul african i-au adus lui Buzăianu și o poziție de diplomat, în condițiile în care a devenit consul al Gambiei în Monaco și mai apoi în Emiratele Arabe. Funcția de consul i-a oferit lui Buzăianu inclusiv imunitate diplomatică. Din banii obținuți din afacerile cu energie de la Hidrolectrica, Buzăianu și-a cumpărat în Elveția un castel cu o vechime de 230 de ani, pe care, ulterior, l-a scos la vânzare. Construit pe un domeniu uriaș, Castelul Greng include un templu roman, un iaz cu pești, mai multe piscine și plajă privată. Când venea la București, magnatul nu ezita să se afișeze cu Mircea Băsescu, fratele președintelui de la acel moment. Afaceri cu statul încă din 1996 Conform Antena 3 CNN, afacerile lui Bogdan Buzăianu cu Hidroelectrica începuseră, însă, cu mult înainte de ceea ce s-a numit „epoca Băsesecu”. În 1996 a primit primul contract de furnizare de echipamente pentru Porțile de Fier 1, iar în 1997 a venit și contractul de retehnologizare a hidrocentralei respective. Chiar dacă lucrările s-au dovedit a fi proaste, același Buzăianu a primit în anul 2001 și contractul pentru retehnologizarea hidrocentralei Porțile de Fier 2, contra unei sume care depășea 122 de milioane de dolari. Ulterior au început să apară avariile, iar reprezentanții Hidroelectrica au fost nevoiți să aștepte până în 2007, ca să expire garanția dată de firma lui Buzăianu și să poată face reparații în regie proprie. Totuși, omul de afaceri a dat lovitura odată cu înscăunarea lui Traian Băsescu în funcția de președinte, când a reușit să controleze aproape 60 la sută din energia ieftină de la Hidroelectrica, contracte evaluate de procurori la un miliard de dolari, adică peste unu la sută din Produsul Intern Brut al României de la vremea respectivă. Unii dintre directorii care au semnat actele au fost condamnați, însă Buzăianu a rămas neatins, cu toate că, în mod oficial, Traian Băsescu declara că se luptă din greu cu „băieții deștepți din energie”. Și asta în condițiile în care, așa cum am spus mai devreme, Mircea Băsescu era un apropiat al patronului Energy Holding și chiar ar fi primit de la acesta, cadou, o mașină de lux. Petrecere la club de 148.000 de euro La o petrecere organizată în clubul bucureștean Bamboo, Buzăianu ar fi plătit 148.000 de euro și i-ar fi adus să cânte pe Joe Coker, Cesaria Evora și Liana Lewis. Problemele omului de afaceri
Două centrale hidroelectrice de pe două lacuri de acumulare sunt OPRITE, din cauza rezervei scăzute de apă. Prioritară e alimentarea populației
Coeficienții scăzuți de umplere din două lacuri au dus la oprirea centralelor hidroelectrice de la aceste acumulări, pentru a păstra rezerva de apă pentru alimentarea populației. Este vorba de lacurile Paltinu și Măneciu, care produc însă un procent subunitar din energia totală a României, a explicat Sorin Rîndașu, directorul Departamentul Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Centralele de pe lacurile de acumulare Paltinu și Măneciu sunt închise în prezent, dat fiind că nivelul de umplere este sub 50%, iar principala lui funcție este de a asigura alimentarea cu apă a populației, a explicat Sorin Rîndașu, într-o declarație pentru Gândul. Câtă energie produc cele două hidrocentrale Subiectul a ajuns în discuție după ce, în timpul zilelor libere de Paște, mulți români aflați la picnic pe malul lacului Paltinu au remarcat nivelul foarte scăzut de umplere. „Lacurile Paltinu și Măneciu au o componentă energetică, dar care nu este importantă la nivel național. Ele reprezintă la nivel național doar 0,24%. Practic, cei 15 MW putere instalată, cumulați, 10 MW la Paltinu și 5 MW la Măneciu, nu înseamnă o producție de energie extrem de importantă, deci componenta energetică reprezintă funcție secundară la cele două acumulări. La cele două acumulări este extrem de importantă alimentarea cu apă a populației, prin urmare din Măneciu trebuie evacuat minimum un debit de 0,78 metri cubi pe secundă, iar din Paltinu, 1,2-1,5 metri cubi pe secundă, pentru alimentarea cu apă a populației”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, practic, la Măneciu, în 8 martie a fost înregistrat volumul minim în acumulare, de aproximativ 20%, respectiv 9,3 milioane de metri cubi, și luni ajunsese la 11,4 milione de metri cubi. „Deci, noi tot acumulăm. O creștere de 2 milioane metri cubi înseamnă că în momentul de față suntem peste nivelul programat din programul de exploatare, pentru că am mers pe o variantă mai conservatoare. Și la Paltinu am avut cam la fel. Am avut pe 15 martie un volum minim de vreo 21,2 milioane metri cubi, astăzi am ajuns la 23 de milioane metri cubi, deci încă o creștere de 2 milioane metri cubi. Repet, cele două acumulări au ca scop principal asigurarea alimentării cu apă în aval și avem nevoie ca să evacuăm, indiferent de cât intră, eșalonat în timp, cel puțin 0,7 – 0,8 metri cubi la Măneciu și 1,2 – 1,5 metri cubi la Paltinu. În condițiile acestea, centralele hidro sunt oprite”, a explicat Sorin Rîndașu. Potrivit directorului de la Apele Române, o centrală hidroelectrică funcționează normal cât mai aproape de nivelul normal de retenție, pentru a avea eficiență energetică. „Dacă ar funcționa la niveluri joase în acumulare, eficiența acesteia ar scădea la 0,6, față de un nivel de 0,85 pe care îl are aproape de maxim. Concluziile importante sunt că amândouă acumulările produc la nivel național foarte puțin, 0,24 – 0,25%, nu au un rol energetic important. Gândiți-vă că Porțile de Fier 1 și 2 au 1.300 MW putere instalată, față de 15 MW, Vidraru are 220 MW, Izvorul Muntelui – 210 MW, Gura Apelor – 335 MW, deci cei 15 megawați nu reprezintă mare lucru în contextul acesta”, a precizat Sorin Rîndașu. În cazul centralelor mari producătoare, Dispecerul Energetic Național, de sub umbrela operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, este cel care stabilește care centrală este pornită și care este oprită, în funcție de necesarul de energie la nivel național. „Evident că astea mici sunt mai puțin importante. Deci cele care sunt de 5, 10 MW nu au o importanță foarte mare. Se produce energia acolo unde este posibil și unde volumele din acumulări permit. La cele mari, decizia este luată de Dispeceratul Energetic Național, care comunică Hidroelectrica ce nevoie au, pentru că Hidroelectrica are două componente: pe de o parte, producția de energie hidro, iar pe de altă parte, echilibrarea, care este extrem de importantă”, a explicat Sorin Rîndașu. Directorul din Apele Române a subliniat că, în momentul de față, gradul de umplere pe cele 40 de lacuri monitorizate zilnic a ajuns la aproximativ 75%. „În momentul de față suntem peste programele de exploatare gândite la nivel național, pentru că a fost o perioadă în care, chiar dacă nu au fost semnificative, au existat precipitații în multe zone din țară. Pe trei sferturi din țară practic am avut precipitații și este normal, pentru că suntem, totuși, în luna aprilie. Ne așteptăm să continue perioadele cu precipitații. Gândiți-vă că zilele acestea am avut chiar ceva avertizări hidro, pagubele au fost mai degrabă aduse în zonele orașenești, din pluvial, unde canalizările n-au făcut față, n-am avut cote depășite sau lucruri de genul acesta. Și genul acesta de situații probabil că vor continua până în la jumătatea lunii mai, cel puțin. Deci sperăm să mai acumulăm în continuare, astfel încât, în perioada verii, când va fi nevoie, să putem să asigurăm fără probleme sistemele centralizate de alimentări cu apă”, a explicat Sorin Rîndașu. Centralele de la Paltinu și Măneciu sunt singurele oprite complet în prezent, pentru a nu se produce sincope în alimentarea cu apă a populației. „Funcționarea este intermitentă, deci ele pot funcționa, să spunem, 5 ore pe zi, 6 ore pe zi, 8 ore pe zi, depinde de programul de exploatare. Ele pot fi oprite o perioadă, după care repornite în cursul unei zile. Cele două centrale hidro sunt oprite complet pentru simplul motiv că este nevoie să creștem volumele în aceste acumulări”, a conchis Sorin Rîndașu. Cum a evoluat rezerva de apă Gradul de umplere la lacul de acumulare Paltinu era, luni, de 44,82%, în ușoară creștere față de lunea trecută, când era 43,63%, dar în scădere față de acum aproape trei luni, conform datelor furnizate de oficialii Administrației Naționale Apele Române (ANAR). La începutul lunii februarie, ANAR preciza că, la această acumulare, coeficientul de umplere era de 47%, fiind cu mult sub nivelurile din anii precedenți. „Lipsa precipitațiilor semnificative din ultimii ani, dar și înjumătățirea aportului de apă din stratul de zăpadă afectează nivelurile debitelor, dar și rezervele de
Pregătiri pentru situații de urgență: EXERCIȚIU de restaurare a sistemului energetic național, de la Porțile de Fier I, cu alimentare de la sârbi
O echipă formată din aproape o sută de specialiști tehnici și dispeceri din sistemul electroenergetic național, din cadrul Transelectrica, Hidroelectrica, OMV Petrom, Romgaz, CE Oltenia, CNE Cernavodă, DEER, PPC Rețele Electrice, Distribuție Energie Oltenia, Delgaz Grid, Nova Power&Gas și Monsson au participat, marți, un exercițiu conform unui scenariu care a presupus restaurarea întregului sistem energetic național din interiorul Centralei Hidroelectrice Porțile de Fier I – care generează aproximativ 10% din producția la nivel național – cu alimentare din sistemul sârbesc. Exercițiul organizat de operatorul național de sistem și transport al energiei electrice la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I a presupus pornirea unui grup , hidroagregatul 6 (HA6), având sursă de alimentare din Serbia, din CHE Djerdap I, și a implicat dispeceri din cadrul Transelectrica – DEN, Hidroelectrica – CHE Porțile de Fier I și Dispecerul Energetic Național din Serbia. La această acțiune de restaurare au fost invitați și deținători de instalații de stocare de mari dimensiuni, întrucât în contextul integrării în sistem a unor volume din ce în ce mai mari de energie regenerabilă rolul stocării devine tot mai important pentru siguranța sistemului. Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, la începutul lunii martie, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. Obligații la nivel european Potrivit Transelectrica, pe tot parcursul exercițiului, instalațiile energetice s-au comportat conform parametrilor proiectați și așteptați, acțiunea fiind una de succes. „Menționăm că acțiunile de restaurare a SEN sunt organizate ca urmare a obligațiilor legale pe care Transelectrica le are în calitate de Operator de Transport și Sistem, membru al rețelei interconectate europene, în conformitate cu prevederile Regulamentului European 2196/2017. De asemenea, un alt obiectiv al exercițiilor de acest tip este instruirea și pregătirea personalului operativ și tehnic al entităților din cadrul Sistemului Electroenergetic Național, sarcină aflată în responsabilitatea Transelectrica”, potrivit oficialilor companiei. Exercițiul propriu-zis a constat în pornirea și conectarea HA6 la SEN cu alimentarea Serviciilor Proprii Agregat aferente HA6 din Subsecția 2 SPG II 0,4kV, alimentată din secția II SPG 6kV, această secție fiind alimentată doar din alimentarea de rezervă – AR2 Serbia, au detaliat reprezentanții Hidroelectrica. „Apărarea și restaurarea sunt activități esențiale, care permit gestionarea unor situații de urgență și readucerea sistemului la starea normală de funcționare”, au transmis Transelectrica. Cu o capacitate de producție semnificativă, Porțile de Fier asigură aproximativ 40% din totalul producției Hidroelectrica. După retehnologizare, aceasta are o producție de energie electrică anuală de proiect de 5.241.000 Mwh în anul mediu hidrologic, ceea ce reprezintă circa 10% din producția la nivel național. În plus, centrala asigură aproape jumătate din serviciile tehnologice de sistem din România. Sursa foto: Transelectrica si Hidroelectrica Citiți și: Câtă energie electrică a fost produsă de instalațiile de STOCARE din România în cele 19 luni de la prima punere în funcțiune. CIFRELE oficiale Hidroagregatul nr. 1 de la Porțile de Fier I, centrală care produce 10% din ENERGIA anuală, va fi repus în exploatare în martie. Stadiul lucrărilor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Hidroelectrica investește 79,83 mil. lei fără TVA în prima sa instalație de stocare cu baterii Li-ion, în Parcul Eolian Crucea Nord. Rolul instalației
Compania națională Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din țară și deținător al unei cote semnificative din piața de furnizare, a anunțat finalizarea licitației pentru achiziția instalației de stocare a energiei cu baterii Li-ion în Parcul Eolian Crucea Nord din Constanța, investiție care marchează o premieră pentru companie, fiind primul său proiect de acest tip. Licitația pentru achiziția instalației de stocare a energiei cu baterii Li-ion a fost finalizată, luni , prin semnarea contractului de către Hidroelectrica cu ofertantul declarat câștigător, respectiv asocierea formată din Prime Batteries Technology SRL. Și Enevo Group S.R.L, potrivit unui comunicat al companiei, care precizează că Prime este unul dintre cei mai importanți producători de soluții de stocare a energiei din Uniunea Europeană, înființat în anul 2016. Momentul vine după ce, la finalul anului trecut, Hidroelectrica a inițiat procesul de licitație pentru achiziția instalației de stocare cu baterii cu tehnologie Li-ion în Parcul Eolian Crucea Nord, instalație ce va fi montată în cadrul Substației Crucea din Parcul Eolian Crucea Nord, deținut în prezent de către SPEEH Hidroelectrica SA. Va oferi servicii de echilibrare a sistemului energetic național Scopul principal al investiției îl reprezintă reducerea dezechilibrelor interne la parcul eolian aflat în portofoliul Hidroelectrica, furnizarea de servicii de echilibrare a sistemului energetic național, îmbunătățirea performanțelor turbinelor eoliene și scăderea nivelului de uzură a sistemelor electromecanice ale turbinelor. Nevoia de capacități de stocare a energiei electrice a fost evocată în mod repetat de autorități în ultimii ani, cu precădere în contextul creșterii galopante a puterii electrice instalate a prosumatorilor, care a pus presiuni suplimentare pe rețeaua de distribuție. Pe scurt, este vorba de baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic și sunt descărcate în sistem când este necesar un reglajul secundar al Sistemului Energetic Național (SEN). Datele furnizate de conducerea Directoratului Transelectrica, la solicitarea Gândul, la începutul lunii martie, arată că sunt 12 unități de stocare care funcționează în România, care au eliberat, cumulat, de la integrarea în piața de echilibrare, câteva zeci de GWh. Luni seara, la ora 20:03, instalațiile de stocare virau în sistemul energetic național 40 MW, adică 0.66% din procția totală, cea mai mare pondere având-o producția hidro, cu 43,55%. În cât timp trebuie implementat CEE Crucea Nord deținută și operată de Hidreoelectrica are cu o capacitate instalată de 108MW, centrala electrică fiind în operare încă din anul 2014. Odată semnat contractul, câștigătorul licitației are un termen de implementare de 12 luni. După punerea în funcțiune a instalației de stocare, puterea nominală a instalației va fi de 36 MW, cu o capacitate nominală de stocare (energie) de 72 MWh. Prețul contractului semnat luni este de 79.832.242,00 lei fără TVA. „Această investiție marchează o premieră pentru companie, fiind primul proiect de stocare a energiei cu baterii Li-ion implementat de Hidroelectrica. Prin această achiziție, compania face un pas important către eficientizarea resurselor, diversificarea portofoliului, oferirea de servicii complexe prin accesarea tehnologiilor moderne din domeniu. Compania își reafirmă astfel angajamentul față de promovarea energiilor regenerabile și modernizarea infrastructurii de producție, în linie cu strategia națională de tranziție către o economie verde și sustenabilă”, a transmis compania. Pe lângă producția de energie, Hidroelectrica furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național. Compania operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW pe lângă parcul eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW. Sursa foto: Hidroelectrica Citiți și: Hidroagregatul 1 de la PORȚILE DE FIER I, repus în exploatare de Hidroelectrica. Cu cât crește producția națională de energie Hidroelectrica scoate la licitație retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru. Ce valoare are contractul Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Hotărâre judecătorească intermediară. UCM Reşiţa a intrat în FALIMENT
UCM Reşiţa, companie care fabrică hidroagregate şi echipamente hidromecanice, a intrat în faliment, a decis Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă, arată un anunţ transmis de Bursa de Valori Bucureşti (BVB), preia news.ro. ”UCM Reşiţa SA informează publicul larg că, prin Hotărârea intermediară pronunţată la data de 01.04.2025 în dosarul nr. 75017/3/2011 de către Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă, a fost dispusă deschiderea procedurii falimentului în formă generală faţă de UCM Reşiţa SA”, arată anunţul. Proprietatea Hidroelectrica Compania a fost preluată anul trecut de Hidroelectrica şi are o valoare de piaţă de 59,9 milioane lei. La 31 decembrie 2024, UCM Reşiţa SA avea un efectiv de 38 angajaţi. În anul 2024, UCM Reşiţa a avut o cifră de afaceri de 5,55 milioane lei, în scădere de la 38 milioane lei în 2023, la un profit de 20,34 milioane lei (comparativ cu o pierdere de 12,4 milioane în anul 2023). În data de 26.10.2021 Adunarea Creditorilor a aprobat Planul de reorganizare al activităţii debitoarei UCM Reşiţa SA propus de către Administratorul judiciar. În data de 01.02.2022 prin Sentinţa civilă nr. 351 din 01.02.2022 judecătorul sindic a confirmat Planul de reorganizare aşa cum a fost aprobat de către Adunarea Creditorilor în 26.10.2021. Societatea deţine o suprafaţă totală de 28 hectare amplasată pe cele două platforme industriale (ABC şi Câlnicel) precum şi în alte zone din municipiul Reşiţa şi din oraşul Anina. De asemenea, societatea deţine numeroase alte active din afara sferei de producţie actuale, atât în Reşiţa (Casa de cultură, Grădiniţa cu Program Prelungit “Semenic”, denumită anterior Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 7, o garsonieră pe str. Ion Corvin, 239 de apartamente în foste cămine de nefamilişti etc.), cât şi în Anina (Fabrica de Şuruburi). După 250 de ani de activitate UCM Reşiţa SA a fost fondată în 3 iulie 1771 prin darea în exploatare a primelor furnale şi forje, astfel ca reprezintă cea mai veche unitate industrială din România şi una din cele mai vechi din Europa. Începând din anul 1960, UCM Reşiţa a proiectat şi construit peste 90% din echipamentele aferente sistemului hidroenergetic naţional, punând în funcţiune peste 6.325 MW putere instalată, reprezentând 326 hidroagregate. În data de 11 martie 2024 a fost semnat contractul de vânzare a afacerii UCMR către UCMH, societate nou înfiinţată, ce are ca asociat unic compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din ţară. În luna mai 2024, Hidroelectrica anunţa că bugetul estimat a fi alocat pentru Uzina Constructoare de Maşini Hidroenergetice, în perioada 2024-2028, va fi de aproximativ 1 miliard de lei. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Hidroagregatul 1 de la Porțile de Fier I, repus în exploatare de Hidroelectrica
Hidroagregatul nr. 1 (HA1) de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I a fost repus în funcțiune de Hidroelectrica, după ce au fost finalizate lucrările de mentenanță. Astfel, au fost derulate toate probele preliminare, inclusiv cea a probei complexe de 72 de ore de funcționare continuă, fiind pregătite condițiile pentru trecerea la recepția hidroagregatului conectat la Sistemul Energetic Național, crescând considerabil producția de energie națională. Hidroagregatul nr. 1 de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I a fost repornit după finalizarea unei lucrărilor de mentenanță, a anunțat, vineri, compania Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din țară, dar și furnizor pentru o cotă semnificativă din piață, în cadrul unui eveniment festiv la care a participat și ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Proiectul în valoare de aproximativ 55 milioane lei, demarat în luna iulie 2023, a implicat demontarea completă a hidroagregatului, transportul componentelor la fabrica UCMH din Reșița pentru expertiză și reparații, urmat de remontarea și testarea ansamblului rotor-turbină în fabrică. Lucrarea a fost livrată exact în ziua în care s-a asumat „Începând de miercuri, 19 martie, după-amiază toate agregatele din Hidrocentrala Porțile de Fier I sunt disponibile și așa cum vedem cu toții, în funcțiune”, a precizat Dragoș Novac, manager sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier, în cadrul evenimentului de presă. Ministrul Energiei a aplaudat echipele care au realizat lucrarea, cu atât mai mult cu cât aceasta a fost finalizată la termen. „De multe ori, vedeți, noi suntem pe scenă, dar de fapt dumneavoastră ar trebui să fiți pe cel pentru că ceea ce ați realizat aici, o lucrare de mare complexitate, cu forțe românești, companii românești. Este ceea ce vrem să vedem, tot sectorul energetic și în toată economia țările dumneavoastră ați făcut posibil acest lucru livrând la termen – trebuie să știe și prietenii din presă – lucrarea a fost livrată exact în ziua în care s-a asumat, după aproape 2 ani de zile de lucrări la zi, s-a livrat și totul merge strună. Avem astăzi la Porțile de Fier, aici la Porțile de Fier, toate cele șase hidroagregate în funcțiune, așa cum le vedeți. Se livrează peste 700 de megawați în Sistemul Energetic Național”, a apreciat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a amintit că întreaga amenajare de la Porțile de Fier a fost finalizată într-un termen de 8 ani (1964-1972), profitând de ocazie să amintească de conflictul cu unele ONG-uri care pun piedici în evoluția unor mari proiecte energetice. „Vă întreb dacă este cineva care crede că astăzi s-ar putea face asta în 8 ani de zile? Sigur, pe vremea aceea nu erau prietenii noștri de la ONG-urile de mediu, pe vremea aceea nu erau tot atâtea blocaje, procese, avize, proceduri și așa mai departe. Noi ne-am asumat să ne luptăm cu toate acestea și să reușim anul acesta să finalizăm prima hidrocentrală care a început înainte de 1989, cea de la Răstolița, județul Mureș. Sigur, nu se compară, e vorba doar de 30 de megawați, dar, totuși, ca simbol, după decenii de blocaje și procese și așa mai departe, să putem să punem în funcțiune totuși o hidrocentrală pentru România”, a declarat Sebastian Burduja, la evenimentul repunerii în funcțiune a Hidroagregatului I. Potrivit demnitarului, în toată țara sunt cel puțin 11 obiective, amenajări hidroenergetice în care statul a investit din banii românilor peste 11,7 miliarde de lei și care ar însemna peste 700 de megawați, cât produce în prezent Porțile de Fier pentru sistemul Energetic Național și toate sunt în stadiu avansat – 60, 70, 80, 98% la Bumbești – Jiu. „Toate acestea trebuie să le terminăm și am spus că Răstolnița trebuie să fie prima”, a spus ministrul, amintind și de proiectul său de suflet, promovat de la preluarea mandatului la conducerea Ministeruiui Energiei, Hidrocentrala prin pompaj de la Tarnița Lăpuștești, din Cluj. „E un moment uzual pentru noi, nu am regizat nimic, ce ați văzut este imaginea celor șase hidroagregate care funcționează în timp real. Nu ne place să regizăm, nu ne place să tăiem panglici, ne place să muncim și să ne înțelegem între noi. Este prima oară când în cadrul Hidroelectrica, după zeci de ani, cele două companii din grup Hidroserv și UCMH, plus colegii Hidroelectrica au colaborat exemplar în o lucrare cu o complexitate ridicată. Cum spunea și domnul ministru, trebuie să susținem sectorul energetic național cu resurse propriu. Încă mai avem de lucru la UCM, cu siguranță, dar dialogul interinstituțional a crescut foarte mult în ultima perioadă, iar planul extrem de ambițios de investiții – și aici mulțumesc colegilor – nu putem face investiți în compania asta fără o abordare exemplară și fără un profesional-desăvârșit de jos până sus, pentru că ați văzut cât de importantă este, cât de important este fiecare megawatt de producție în bandă într-o țară un potențial fantastic și unde decomisionarea cărbunelui s-a făcut într-un regim foarte, foarte rapid, iar în loc n-am reușit să punem într-un timp foarte scurt decât foarte puțin”, a declarat Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica. Potrivit șefului Hidroelectrica, sursele regenerabile sunt foarte importante, dar stâlpul de care stă sistemul energetic național sunt unitățile care produc energie electrică în bandă și a mulțumit ministrului pentru modul în care colaborează pentru a demara sau continua lucrări din sectorul energetic, începute cu foarte, foarte mult timp în urmă și care stau în diverse faze de execuție unde vrei să facă execuție și se luptă cu diverși „balauri, dușmani” care nu vor ca sectorul energetic românesc să fie puternic, să fie solid, să fie competitiv. „Ne-am asumat un plan de investiții extrem de ambițios. Anul acesta avem un plan de investitii de 1,7 miliarde de lei. Anul trecut am realizat 680 de milioane, 2023, 280 de milioane, deci suntem într-o-creștere exponențială aici. Avem nevoie de o implicare exemplară și vă mulțumesc tuturor”, a conchis șeful Hidroelectrica. Starea celorlalte hidroagregate La întrebarea Gândul privind situația Hidroagregatului 4, care funcționează la jumătate din capacitate, dar și un eventual plan de intrare în reparații a celorlalte hidroagregate, oficialii Hidroelectrica au dat asigurări că acestea funcționează în parametri normali și,