De ce somnul prost și hipertensiunea arterială cresc riscul de demență
Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au descoperit că sistemul glimfatic al creierului, responsabil cu eliminarea deșeurilor și toxinelor, este afectat de factorii de risc cardiovasculari și de lipsa somnului, crescând astfel riscul de boli precum Alzheimer și demența vasculară. Într-un creier sănătos, sistemul glimfatic elimină toxinele și deșeurile prin curățarea lichidului cefalorahidian, lichidul limpede care protejează creierul. Acest lichid curge prin creier, de-a lungul unor canale minuscule din jurul vaselor de sânge, colectează toxinele și le elimină din creier, menținându-l curat și sănătos. Dar dacă acest proces nu funcționează corect, riscul de demență mai târziu în viață crește semnificativ. Somnul redus și problemele cardiovasculare afectează funcționarea sistemului glimfatic, potrivit studiului publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, citat de Independent. Autorul studiului, Hui Hong, a explicat că perturbarea sistemului glimfatic poate afecta capacitatea creierului de a elimina proteinele care cauzează boala Alzheimer. Există deja dovezi că boala vaselor mici din creier accelerează boli precum Alzheimer, iar acum există o explicație probabilă pentru acest lucru, a declarat cercetătoarea. Tipuri de demență Boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, este legată de acumularea proteinelor amiloid și tau în creier. În cazul bolii Alzheimer, amiloidul se lipește și formează plăci în creier, provocând în cele din urmă moartea celulelor cerebrale, în timp ce tau se încurcă în interiorul neuronilor creierului, ambele ducând la apariția simptomelor demenței. Studiul a folosit inteligența artificială pentru a analiza scanările RMN ale aproximativ 40.000 de adulți din Marea Britanie. Analiza a relevat mai mulți factori de risc care preziceau demența, inclusiv cât de bine curgea lichidul cefalorahidian în creier. Analize suplimentare au arătat că mai mulți factori de risc cardiovasculari afectează funcția glimfatică și, ca urmare, cresc riscul de demență. Acest lucru a fost cauzat în parte de boala vaselor cerebrale mici, care este vizibilă în scanările RMN. O altă formă comună de demență este demența vasculară, care este cauzată de reducerea fluxului sanguin către creier și afectează aproximativ 180.000 de persoane în Marea Britanie, potrivit NHS. Cercetătorii au dorit să afle dacă boala vaselor cerebrale mici și alți factori de risc cardiovasculari afectează sistemul glimfatic și dacă acest lucru crește riscul de demență. Cercetătorii au sugerat mai multe modalități de reducere a riscului de demență Una dintre ele este îmbunătățirea somnului. Acest lucru se datorează faptului că somnul joacă un rol important în funcția glimfatică, iar autorii studiului au sugerat că perturbarea tiparelor de somn afectează capacitatea creierului de a elimina toxinele și deșeurile. O altă abordare este tratarea problemelor vasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, care s-a dovedit a crește riscul de boală a vaselor mici și demență vasculară. Profesorul Markus, care conduce grupul de cercetare în domeniul accidentelor vasculare cerebrale de la Universitatea din Cambridge, a declarat că cel puțin un sfert din riscul de demență este reprezentat de factori de risc comuni, cum ar fi tensiunea arterială și fumatul.
Un român din doi, cu vârsta de peste 50 de ani, are hipertensiune arterială
Societatea Română de Cardiologie și Fundația Română a Inimii anunță marți lansarea oficială a Alianței Naționale pentru Prevenirea, Depistarea și Tratamentul Hipertensiunii Arteriale în România (RO-ANPDT-HTA). Noua alianță națională este co-prezidată de prof. dr. Ovidiu Chioncel, președintele Societății Române de Cardiologie, și prof. Dr. Dragoș Vinereanu, președintele Fundației Române a Inimii. Evenimentul marchează un moment de referință în lupta cu una dintre cele mai frecvente și periculoase afecțiuni cardiovasculare: hipertensiunea arterială – responsabilă pentru 61% dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare în România. „În fiecare an, zeci de mii de români mor din cauza urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale, în condițiile în care măsurarea periodică a tensiunii arteriale și respectarea tratamentului antihipertensiv prescris pot prelungi durata de viață a celor care suferă de această patologie. Suntem extrem de bucuroși că eforturile susținute ale Societății Române de Cardiologie sunt de acum mult mai eficient angrenate în cadrul acestei alianțe medicale, ce pune în centrul ei grija față de pacient”, a afirmat prof. dr. Ovidiu Chioncel, președintele Societății Române de Cardiologie. „Unul din doi români peste vârsta de 50 de ani are hipertensiune arterială, care într-o treime din cazuri nu este diagnosticată. Mai mult, doar jumătate dintre pacienții care au diagnosticul de hipertensiune arterială, au valorile tensionale controlate eficient. Consecința este reprezentată de apariția precoce, de la vârste tinere, a complicațiilor majore ale hipertensiunii arteriale, cum sunt infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă. Acesta este motivul pentru care în continuare hipertensiunea arterială este numită „ucigașul tăcut””, a menționat prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Fundației Române a Inimii. Lansarea are loc în contextul inițiativei strategice „Misiunea 70 până în 2030”, care își propune creșterea ratei de control a hipertensiunii arteriale în România de la 30% în prezent, la 70% în anul 2030, aliniindu-se recomandărilor ghidurilor europene în domeniu. Hipertensiunea arterială este supranumită „ucigașul tăcut”: din cele 144.000 decese de cauză cardiovasculară în 2019, aproape 88 000 (61%) au fost cauzate de hipertensiunea arterială prin complicațiile pe care aceasta le-a determinat. 6,6 milioane de români au hipertensiune arterială, însă peste 4,5 milioane sunt diagnosticați, iar 70% nu știu sau nu țin sub control valorile tensionale. România se află în zona roșu închis a riscului cardiovascular în Europa (însemnând o populație la risc foarte înalt), cu o incidență crescută a bolilor cardiovasculare și un nivel redus de tratament eficient.
Fructul care ajută femeile să-și mențină tensiunea arterială sub control
Aceasta este semnificativ mai mare decât media globală de aproximativ 35%. Din cei 6,6 milioane de români care suferă de hipertensiune, doar 68% sunt diagnosticați, 59% primesc tratament, iar doar 30% au valorile tensiunii arteriale sub control. Un studiu publicat în revista Circulation de cercetători de la Centrul Ciccarone pentru Prevenirea Bolilor Cardiace de la Johns Hopkins evidențiază rolul esențial al potasiului în reducerea tensiunii arteriale. Aceștia recomandă consumul de alimente bogate în potasiu, precum bananele, în locul suplimentelor alimentare, notează 20minutos. Bananele sunt o sursă excelentă de potasiu, un mineral care ajută la relaxarea pereților vaselor de sânge și la eliminarea excesului de sodiu din organism, contribuind astfel la scăderea tensiunii arteriale. Includerea bananelor în dieta zilnică poate fi o măsură simplă și eficientă pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Este important de menționat că, în timp ce bananele pot contribui la reducerea tensiunii arteriale, acestea nu înlocuiesc tratamentul medical prescris. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și monitorizarea constantă a tensiunii arteriale, este esențială pentru prevenirea și controlul hipertensiunii. Pentru a combate hipertensiunea arterială, este recomandat să: Consumați alimente bogate în potasiu, precum bananele. Reduceți aportul de sodiu și grăsimi saturate. Mențineți o greutate corporală sănătoasă. Faceți exerciții fizice în mod regulat. Evitați consumul excesiv de alcool și renunțați la fumat. Monitorizați tensiunea arterială și urmați tratamentul prescris de medic.