Un medicament ieftin pentru tensiune arterială ar putea revoluționa tratamentul cancerului
Descoperirea vine de la Dartmouth Cancer Center și a fost publicată în The Journal for ImmunoTherapy of Cancer, conform scitechdaily.com. Cercetătorii au demonstrat că telmisartanul, aprobat de FDA pentru tratarea hipertensiunii, potențează efectele medicamentului anticancerigen olaparib. Rezultatele deschid o perspectivă nouă pentru pacienții care nu răspund la terapiile actuale. Cum funcționează combinația Olaparib face parte din categoria inhibitorilor PARP. Aceste medicamente atacă celulele canceroase exploatând incapacitatea lor de a repara ADN-ul deteriorat. Funcționează cel mai bine în tumorile cu mutații ale genei BRCA sau cu defecte similare de reparare a ADN-ului. Problema este că multe tumori nu prezintă aceste defecte. Ele nu răspund la inhibitorii PARP și, în timp, unele cancere dezvoltă rezistență la aceste tratamente. Telmisartanul schimbă această ecuație. În experimentele preclinice, tumorile tratate cu ambele medicamente au prezentat mai multe leziuni ale ADN-ului decât cele tratate doar cu olaparib. Mai mult, combinația a activat producția de interferoni de tip I, molecule care ajută sistemul imunitar să detecteze și să atace celulele canceroase. „Această activare imunitară pare a fi un motiv cheie pentru care combinația funcționează atât de bine”, a explicat Tyler Curiel, autorul principal al studiului. Un efect unic față de medicamentele similare Telmisartanul aparține clasei blocantelor receptorilor angiotensinei II (ARB). Important de reținut: efectul anticancerigen a fost observat doar la telmisartan, nu și la celelalte medicamente ARB testate. Telmisartanul reduce și nivelurile de PD-L1, o proteină care ajută cancerul să scape de atacul imunitar. Scăderea acesteia face tumorile mai vulnerabile la tratament. Studii clinice deja în desfășurare Deoarece telmisartanul se administrează oral, este bine tolerat și ieftin, cercetătorii au trecut rapid la testarea pe pacienți. Două studii clinice sunt deja în desfășurare la Dartmouth Cancer Center. Primul testează combinația telmisartan-olaparib la bărbați cu cancer de prostată metastatic rezistent la castrare. Primul pacient înrolat a înregistrat un răspuns descris drept excepțional. Al doilea studiu vizează cancerul ovarian rezistent la platină și tocmai a înrolat primul participant. „Obiectivul nostru este să stabilim dacă această abordare combinată poate ajuta mai mulți pacienți”, a spus Curiel. „Și, eventual, să depășească rezistența la aceste medicamente.” Dacă rezultatele clinice vor confirma datele preclinice, telmisartanul ar putea deveni un instrument accesibil și eficient în oncologie – fără costuri suplimentare majore pentru sistemele de sănătate.
Sursa neașteptată de sare care ar putea crește tensiunea arterială a milioane de oameni
Cercetările recente arată că un factor de mediu mai puțin discutat ar putea contribui semnificativ la creșterea tensiunii arteriale în rândul populației globale, în special în zonele de coastă afectate de schimbările climatice, scrie Science Alert. Pe măsură ce nivelul mărilor crește, apa sărată pătrunde tot mai mult în sursele de apă dulce, contaminând acviferele subterane utilizate pentru consumul uman. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în regiuni de coastă sau apropiate de coastă, multe dintre acestea situate în țări cu venituri mici și medii, unde apa subterană reprezintă principala sursă de băut. În aceste comunități, apa sărată și hipertensiunea arterială pot deveni o problemă majoră de sănătate publică, deoarece sodiul din apă este dificil de detectat gustativ. O echipă internațională de cercetători, coordonată de Rajiv Chowdhury, profesor de sănătate globală la Florida International University, a realizat o analiză sistematică și o meta-analiză care a inclus 27 de studii populaționale din mai multe țări, însumând peste 74.000 de participanți. Rezultatele arată că persoanele expuse la apă sărată au, în medie, o creștere de 3,22 mmHg a tensiunii sistolice și de 2,82 mmHg a tensiunii diastolice. Mai mult, riscul de a dezvolta hipertensiune este cu 26% mai mare, efectele fiind cele mai pronunțate în comunitățile de coastă. Apa sărată, comparabilă cu sedentarismul Deși creșterile de tensiune pot părea modeste la nivel individual, la scară largă acestea pot duce la un număr semnificativ de cazuri suplimentare de boli cardiovasculare. Cercetătorii subliniază că riscul asociat cu apa sărată este comparabil cu cel al sedentarismului, un factor de risc bine cunoscut. În prezent, Organizația Mondială a Sănătății nu stabilește un prag de siguranță pentru sodiul din apa potabilă.
De ce somnul prost și hipertensiunea arterială cresc riscul de demență
Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au descoperit că sistemul glimfatic al creierului, responsabil cu eliminarea deșeurilor și toxinelor, este afectat de factorii de risc cardiovasculari și de lipsa somnului, crescând astfel riscul de boli precum Alzheimer și demența vasculară. Într-un creier sănătos, sistemul glimfatic elimină toxinele și deșeurile prin curățarea lichidului cefalorahidian, lichidul limpede care protejează creierul. Acest lichid curge prin creier, de-a lungul unor canale minuscule din jurul vaselor de sânge, colectează toxinele și le elimină din creier, menținându-l curat și sănătos. Dar dacă acest proces nu funcționează corect, riscul de demență mai târziu în viață crește semnificativ. Somnul redus și problemele cardiovasculare afectează funcționarea sistemului glimfatic, potrivit studiului publicat în revista Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, citat de Independent. Autorul studiului, Hui Hong, a explicat că perturbarea sistemului glimfatic poate afecta capacitatea creierului de a elimina proteinele care cauzează boala Alzheimer. Există deja dovezi că boala vaselor mici din creier accelerează boli precum Alzheimer, iar acum există o explicație probabilă pentru acest lucru, a declarat cercetătoarea. Tipuri de demență Boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, este legată de acumularea proteinelor amiloid și tau în creier. În cazul bolii Alzheimer, amiloidul se lipește și formează plăci în creier, provocând în cele din urmă moartea celulelor cerebrale, în timp ce tau se încurcă în interiorul neuronilor creierului, ambele ducând la apariția simptomelor demenței. Studiul a folosit inteligența artificială pentru a analiza scanările RMN ale aproximativ 40.000 de adulți din Marea Britanie. Analiza a relevat mai mulți factori de risc care preziceau demența, inclusiv cât de bine curgea lichidul cefalorahidian în creier. Analize suplimentare au arătat că mai mulți factori de risc cardiovasculari afectează funcția glimfatică și, ca urmare, cresc riscul de demență. Acest lucru a fost cauzat în parte de boala vaselor cerebrale mici, care este vizibilă în scanările RMN. O altă formă comună de demență este demența vasculară, care este cauzată de reducerea fluxului sanguin către creier și afectează aproximativ 180.000 de persoane în Marea Britanie, potrivit NHS. Cercetătorii au dorit să afle dacă boala vaselor cerebrale mici și alți factori de risc cardiovasculari afectează sistemul glimfatic și dacă acest lucru crește riscul de demență. Cercetătorii au sugerat mai multe modalități de reducere a riscului de demență Una dintre ele este îmbunătățirea somnului. Acest lucru se datorează faptului că somnul joacă un rol important în funcția glimfatică, iar autorii studiului au sugerat că perturbarea tiparelor de somn afectează capacitatea creierului de a elimina toxinele și deșeurile. O altă abordare este tratarea problemelor vasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, care s-a dovedit a crește riscul de boală a vaselor mici și demență vasculară. Profesorul Markus, care conduce grupul de cercetare în domeniul accidentelor vasculare cerebrale de la Universitatea din Cambridge, a declarat că cel puțin un sfert din riscul de demență este reprezentat de factori de risc comuni, cum ar fi tensiunea arterială și fumatul.
Un român din doi, cu vârsta de peste 50 de ani, are hipertensiune arterială
Societatea Română de Cardiologie și Fundația Română a Inimii anunță marți lansarea oficială a Alianței Naționale pentru Prevenirea, Depistarea și Tratamentul Hipertensiunii Arteriale în România (RO-ANPDT-HTA). Noua alianță națională este co-prezidată de prof. dr. Ovidiu Chioncel, președintele Societății Române de Cardiologie, și prof. Dr. Dragoș Vinereanu, președintele Fundației Române a Inimii. Evenimentul marchează un moment de referință în lupta cu una dintre cele mai frecvente și periculoase afecțiuni cardiovasculare: hipertensiunea arterială – responsabilă pentru 61% dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare în România. „În fiecare an, zeci de mii de români mor din cauza urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale, în condițiile în care măsurarea periodică a tensiunii arteriale și respectarea tratamentului antihipertensiv prescris pot prelungi durata de viață a celor care suferă de această patologie. Suntem extrem de bucuroși că eforturile susținute ale Societății Române de Cardiologie sunt de acum mult mai eficient angrenate în cadrul acestei alianțe medicale, ce pune în centrul ei grija față de pacient”, a afirmat prof. dr. Ovidiu Chioncel, președintele Societății Române de Cardiologie. „Unul din doi români peste vârsta de 50 de ani are hipertensiune arterială, care într-o treime din cazuri nu este diagnosticată. Mai mult, doar jumătate dintre pacienții care au diagnosticul de hipertensiune arterială, au valorile tensionale controlate eficient. Consecința este reprezentată de apariția precoce, de la vârste tinere, a complicațiilor majore ale hipertensiunii arteriale, cum sunt infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă. Acesta este motivul pentru care în continuare hipertensiunea arterială este numită „ucigașul tăcut””, a menționat prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Fundației Române a Inimii. Lansarea are loc în contextul inițiativei strategice „Misiunea 70 până în 2030”, care își propune creșterea ratei de control a hipertensiunii arteriale în România de la 30% în prezent, la 70% în anul 2030, aliniindu-se recomandărilor ghidurilor europene în domeniu. Hipertensiunea arterială este supranumită „ucigașul tăcut”: din cele 144.000 decese de cauză cardiovasculară în 2019, aproape 88 000 (61%) au fost cauzate de hipertensiunea arterială prin complicațiile pe care aceasta le-a determinat. 6,6 milioane de români au hipertensiune arterială, însă peste 4,5 milioane sunt diagnosticați, iar 70% nu știu sau nu țin sub control valorile tensionale. România se află în zona roșu închis a riscului cardiovascular în Europa (însemnând o populație la risc foarte înalt), cu o incidență crescută a bolilor cardiovasculare și un nivel redus de tratament eficient.
Fructul care ajută femeile să-și mențină tensiunea arterială sub control
Aceasta este semnificativ mai mare decât media globală de aproximativ 35%. Din cei 6,6 milioane de români care suferă de hipertensiune, doar 68% sunt diagnosticați, 59% primesc tratament, iar doar 30% au valorile tensiunii arteriale sub control. Un studiu publicat în revista Circulation de cercetători de la Centrul Ciccarone pentru Prevenirea Bolilor Cardiace de la Johns Hopkins evidențiază rolul esențial al potasiului în reducerea tensiunii arteriale. Aceștia recomandă consumul de alimente bogate în potasiu, precum bananele, în locul suplimentelor alimentare, notează 20minutos. Bananele sunt o sursă excelentă de potasiu, un mineral care ajută la relaxarea pereților vaselor de sânge și la eliminarea excesului de sodiu din organism, contribuind astfel la scăderea tensiunii arteriale. Includerea bananelor în dieta zilnică poate fi o măsură simplă și eficientă pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Este important de menționat că, în timp ce bananele pot contribui la reducerea tensiunii arteriale, acestea nu înlocuiesc tratamentul medical prescris. Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate și monitorizarea constantă a tensiunii arteriale, este esențială pentru prevenirea și controlul hipertensiunii. Pentru a combate hipertensiunea arterială, este recomandat să: Consumați alimente bogate în potasiu, precum bananele. Reduceți aportul de sodiu și grăsimi saturate. Mențineți o greutate corporală sănătoasă. Faceți exerciții fizice în mod regulat. Evitați consumul excesiv de alcool și renunțați la fumat. Monitorizați tensiunea arterială și urmați tratamentul prescris de medic.