Cum sunt exploatați românii săraci în Germania prin metoda hotelurilor sociale / Frauda care a îngenuncheat financiar Germania
Germania se plânge de câțiva ani că nu mai are bani și înțelege acum unde au dus politicile sociale puse la punct pe vremea lui Merkel, politici de pe urma cărora orice cetățean al Uniunii Europene putea să beneficieze de ajutoare sociale în ceea ce a fost odată cea mai puternică economie europeană. Din 2014, în tot mai multe orașe din vestul Germaniei, în special în regiunea Ruhr, o rețea complexă de recrutare, cazare și exploatare financiară transformă ajutoarele sociale într-o sursă de profit pentru grupări organizate. Este o adevărată industrie, un sistem perfect pus la punct, menit să-i îmbogățească pe unii și care produc frustrare în comunitățile locale. „Fraudă organizată, cu beneficii”, dar cine sunt beneficiarii? Sistemul, descris de autorități drept „fraudă organizată, cu beneficii” și „structuri mafiote”, funcționează prin atragerea de persoane vulnerabile din Europa de Est, cazarea lor în imobile degradate și direcționarea ajutoarelor sociale către intermediari. Pentru operatorii din spatele acestui mecanism este o afacere profitabilă. Pentru comunitățile locale, este o sursă constantă de probleme: mizerie, infestări cu dăunători, conflicte, apeluri repetate la poliție și presiune asupra serviciilor publice. Afacerea „Hotelurile sociale” despre care știe toată Germania După ce publicația BILD a relatat despre cazul „Hotel BB” din Berlin-Schöneberg — unde a avut loc o razie pe fondul suspiciunii de fraudă cu beneficii sociale — au ieșit la iveală tot mai multe exemple de clădiri folosite ca „hoteluri sociale”: imobile ieftine, adesea insalubre, în care sunt înghesuite familii recrutate din Bulgaria și România. În multe cazuri, proprietarii imobilelor sunt legați direct de angajatorii formali ai acestora sau chiar sunt aceiași oameni. Astfel, ei profită de două ori: din chirii acoperite de stat și din redirecționarea unei părți din ajutoarele sociale către rețea. Cum funcționează sistemul Potrivit autorităților și centrelor de ocupare a forței de muncă, mecanismul este relativ simplu: Oamenii sunt recrutați în țările de origine cu promisiuni de locuri de muncă. Ajunși în Germania, primesc contracte de muncă false sau sunt angajați formal pentru doar câteva ore pe lună (mini-joburi). Cu aceste documente, solicită „venitul cetățenesc” (Bürgergeld) și alte beneficii sociale. O parte semnificativă din bani este apoi predată liderilor rețelei, sub presiune sau constrângere. Persoanele sunt cazate în imobile degradate, la chirii maxime decontate de stat. Ministerul Federal al Muncii recunoaște existența acestui tip de fraudă și subliniază că este favorizată de libera circulație a forței de muncă în UE și de dificultatea verificării rapide a documentelor. Toate drumurile duc la Ruhr Orașe precum Duisburg și Gelsenkirchen sunt printre cele mai afectate. Acolo există: comunități deja stabilite de migranți, un stoc mare de locuințe ieftine și degradate, presiune bugetară mare pe sistemele de asistență socială. Primarul din Duisburg, Sören Link (SPD), spune că această combinație face ca orașul să fie atractiv pentru rețelele de fraudă. La Gelsenkirchen, peste jumătate din bugetul orașului este alocat beneficiilor sociale, ceea ce face ca fiecare caz de fraudă să aibă un impact direct asupra contribuabililor. Primarul Karin Welge avertizează că sistemul este deturnat: „Libera circulație înseamnă că cineva vine, lucrează și dacă își pierde locul de muncă, primește ajutor. Dar să vină direct fără să muncească aproape deloc și să obțină mii de euro — asta generează tensiuni sociale inutile.” Datele oficiale 2023: 229 cazuri de fraudă organizată, 52 de acuzații penale 2024: 421 cazuri, 209 acuzații penale 2025 (până în mai): 195 cazuri, 96 acuzații Și acestea sunt doar datele din 300 de centre de ocupare a forței de muncă; alte 104 centre municipale nu sunt incluse. Autoritățile vorbesc explicit despre un „număr mare de cazuri neraportate”. Reacția guvernului Ministrul Muncii, Bärbel Bas (SPD), și cancelarul Friedrich Merz (CDU) au vorbit public despre „structuri mafiote” care trebuie destructurate. Guvernul pregătește: schimburi mai bune de date între instituții, digitalizarea administrației migrației, modernizarea controalelor privind munca la negru. Scopul este detectarea mai rapidă a documentelor false, a adreselor fictive și a angajărilor simulate. O problemă socială și penală, în același timp Deși rețelele sunt criminale, victimele sunt adesea persoanele recrutate — oameni săraci, fără alternative, care ajung prinși într-un sistem de exploatare economică și socială. De aceea, unii politicieni cer prudență în discursul public. Deputatul verde Timon Dzienus avertizează împotriva panicii și stigmatizării, cerând o abordare bazată pe fapte. Exploatare, criminalitate, vulnerabilitate Fenomenul „hotelurilor sociale” nu este o problemă de naționalitate, ci una de exploatare sistemică: un amestec de vulnerabilitate socială, lacune administrative și criminalitate organizată care transformă protecția socială într-o sursă de profit. Pentru autorități, problema este dublă: pe de o parte protejarea banilor publici, pe de altă parte – protejarea oamenilor vulnerabili de rețele care îi folosesc ca instrumente într-o afacere construită pe abuz.