Studiu: Adolescentele vaccinate împotriva HPV au un risc aproape de zero de a muri de cancer de col uterin înainte de 30 de ani
Un studiu condus de Universitatea Queen Mary din Londra arată că numărul deceselor a scăzut drastic de când fetelor de vârstă școlară li s-a început administrarea vaccinului în 2008. Până în prezent, în Anglia, au fost salvate aproximativ 200 de vieți datorită vaccinului, scrie BBC. Cercetarea, publicată în revista The Lancet, a mai evidențiat că în perioada 2020-2024, nu s-au înregistrat decese cauzate de cancerul de col uterin la femeile cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, fiind prima dată când s-a întâmplat acest lucru pe o perioadă de cinci ani. De asemenea, s-a înregistrat o reducere cu 80% a deceselor cauzate de cancerul de col uterin în rândul femeilor din această grupă de vârstă între 2015 și 2019, mai arată studiul. Vaccinul împotriva HPV este administrat în mod obișnuit în clasa a 8-a, notează Sky News. Vaccinul împotriva HPV protejează nu numai împotriva cancerului de col uterin, ci și împotriva verucilor genitale, precum și a cancerelor la nivelul capului și gâtului, cum ar fi cele din cavitatea bucală și gât. Îngrijorări privind scăderea ratei de vaccinare Chiar dacă s-au înregistrat progrese în eliminarea cancerului de col uterin, experții sunt îngrijorați de scăderea ratei de vaccinare. „Știm că vaccinul împotriva HPV este extrem de eficient în prevenirea cancerului de col uterin înainte ca acesta să apară și, pentru prima dată, aceste rezultate arată că salvează vieți – un exemplu elocvent al ceea ce se poate realiza atunci când știința este susținută de programe solide de sănătate publică”, a declarat Michelle Mitchell, director executiv al Cancer Research UK, potrivit Sky News. Vaccinarea împotriva HPV a fost introdusă în 100 de țări, ca parte a eforturilor OMS de a elimina cancerul de col uterin.
Rogobete spune că vaccinarea anti-HPV crește, dar România rămâne sub media UE
„De anul trecut, au intrat în vigoare reglementări care au schimbat accesul la vaccinarea împotriva HPV, principala cauză a cancerului de col uterin, prin extinderea compensării integrale pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani și introducerea compensării de 50% pentru femeile cu vârste între 27 și 45 de ani”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook, după participarea la evenimentul „Advancing Prevention and Awareness in Women’s Cancers in Romania”. Ministrul a arătat că efectele măsurii „încep să se vadă”, fiind înregistrată o creștere a numărului de persoane vaccinate. „Rămânem însă sub media europeană, ceea ce arată că accesul trebuie dublat prin informare și încredere”, a subliniat Rogobete. Strategie națională de screening „Pentru prima dată în România, construim strategia națională de screening și prevenție, un cadru care aduce programele împreună, bazate pe date reale, nu pe estimări, cu rezultate care pot fi urmărite. Pentru cancerul de col uterin și cancerul de sân, dezvoltarea programelor de screening este deja în curs, în paralel cu finalizarea strategiei”, a adăugat ministrul. Acesta a precizat că în ultimii doi ani au fost realizate investiții în infrastructura necesară, inclusiv achiziția a 124 de mamografe la nivel național și reabilitarea și dotarea a peste 56 de spitale pentru investigații de citologie. „Baza există. De aici începe diferența: felul în care aceste servicii ajung, în mod constant, la oameni. Pentru că prevenția începe să conteze atunci când pacientul ajunge la timp”, a mai transmis ministrul.
Virusul HPV va afecta 8 din 10 persoane pe parcursul vieții, chiar și în cazul relațiilor stabile
HPV este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală și se estimează că „este responsabil de 4,5% din cancerele la nivel mondial”, generând totodată un impact negativ asupra vieții sexuale, sociale și emoționale, notează El Economista. Noelia López, directoarea de Medical Affairs Vaccinuri și Imunologie a MSD în Spania, a subliniat că prevenția acestui virus, care poate afecta atât bărbații, cât și femeile, ar trebui să rămână o prioritate, prin „inițiative de conștientizare menite să informeze populația despre această infecție, posibilele consecințe și modalitățile de prevenire”. Cauză majoră a cancerului de col uterin Ginecologul Jesús de la Fuente, coordonatorul Unității de Patologie TGI-HPV de la HU Infanta Leonor Vallecas-Madrid și președinte al Asociației Spaniole de Patologie Cervicală și Colposcopie (AEPCC) și al Asociației HPV Madrid, a explicat că între 85% și 100% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial sunt asociate cu HPV. „HPV poate produce leziuni benigne, veruci genitale, și leziuni precanceroase”, a continuat specialistul. Pe lângă efectele fizice, infecția implică și o „povară emoțională semnificativă”, generând sentimente de anxietate, furie, rușine sau vinovăție. În România există date alarmante despre infecția cu Human Papillomavirus (HPV) și consecințele sale. Țara noastră se situează constant pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin, o boală cauzată în proporție de peste 99% de infecția persistentă cu HPV. Aproape 3.400 – 4.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. În timp ce peste 1.800 – 2.000 de femei mor anual din această cauză, ceea ce înseamnă aproximativ 5-6 femei care își pierd viața în fiecare zi. Infecția poate provoca, ca efect final, șase tipuri de cancer: de col uterin, vagin, vulvă, anus, penis sau orofaringe. Infecție posibilă chiar și în relații stabile De la Fuente a explicat că HPV nu se comportă ca alte infecții cu transmitere sexuală, deoarece „poate apărea într-o relație de cuplu stabil” cu „raporturi obișnuite”. De aceea, testarea ar trebui realizată pe tot parcursul vieții. Pentru combaterea virusului și a consecințelor sale sunt necesare trei strategii: depistarea precoce, imunizarea și intervențiile chirurgicale. „Dacă combinăm aceste trei strategii, se poate ajunge la eliminarea cancerului de col uterin provocat de HPV, reducând incidența la nivelul unei boli rare”. Boala poate fi prevenită prin imunizare și screening, iar atât cancerul, cât și leziunile precanceroase pot fi tratate dacă sunt detectate la timp. Screeningul cervical s-a realizat „ocazional în ultimii 50 de ani” și a demonstrat că reduce mortalitatea. În prezent, screeningul se efectuează la femeile între 25 și 65 de ani: între 25 și 29 ani se face citologie la fiecare trei ani, iar de la 30 la 65 de ani se realizează testarea HPV. Esther Redondo, șefa Unității Tehnice de Vaccinare și Sănătate Internațională din cadrul Madrid Salud, a subliniat că programele de screening reprezintă „un pas esențial în prevenție și detecție precoce”, reducând incidența și mortalitatea asociate. Redondo a mai explicat că a existat o „inechitate” pentru bărbați, deoarece pentru fiecare patru cazuri de HPV la femei există unul la bărbați, motiv pentru care aceștia trebuie incluși în campaniile de vaccinare. Ea a evidențiat că screeningul trebuie perceput ca un proces bazat pe informare și luarea deciziilor împreună între pacient și profesionistul medical, pentru o prevenție personalizată și eficientă. Vaccinarea, cheia prevenției Valero Sebastián, șeful Serviciului de Vaccinare și Imunizare Sistematică din Comunitatea Valenciană, a subliniat că vaccinarea copiilor reprezintă „un pas crucial în prevenția bolilor asociate HPV”. În țări precum Australia, unde vaccinarea a fost implementată pentru fete și băieți, s-a observat o reducere semnificativă a cancerelor asociate HPV. Specialiștii estimează că cancerul de col uterin ar putea fi eliminat până în 2035. În Suedia, datorită vaccinării fetelor și băieților, tulpina HPV 16, cu cel mai mare risc oncogen, „a încetat să mai circule” în țară. De asemenea, Sebastián a subliniat necesitatea extinderii accesului la vaccinare, „în special în grupurile de risc care nu au beneficiat încă”, cum ar fi persoanele cu cancer, cele în situații de prostituție sau cu relații sexuale între bărbați. „Politicile de sănătate publică trebuie să continue să avanseze pentru prevenirea bolilor asociate HPV”, a concluzionat el. MSD va fi prezent în orașele spaniole unde echipa națională va juca meciurile de calificare pentru Campionatul Mondial din Brazilia 2027, inclusiv în «fan zone» și în stadioane. Primul eveniment va avea loc pe 3 martie la Castellón, pentru a crește conștientizarea privind prevenția HPV.
Ziua Internațională de conștientizare a infecției cu HPV
Infecția cu HPV (Human Papilloma Virus) reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea femeilor, fiind responsabilă de aproape 99% dintre cazurile de cancer de col uterin, atrag atenția specialiștii cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Infecției cu HPV, marcată anual pe 4 martie. Medicii subliniază că această formă de cancer se dezvoltă lent și poate fi tratată cu succes dacă este depistată în stadii incipiente, prin controale medicale regulate și testare specifică. „Cancerul de col uterin se dezvoltă lent și este adesea asimptomatic în stadii incipiente, însă este curabil dacă este depistat la timp prin testul Babeș-Papanicolau și testarea HPV. Prevenția se bazează pe vaccinarea anti-HPV și controale ginecologice anuale”, a declarat Dr. Maria Cîrciumaru, medic primar oncologie și șef al Secției de Oncologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu. În țările sărace, cancerul de col uterin e una dintre primele cauze de mortalitate Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. În țările cu resurse limitate, boala reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate în rândul femeilor. La nivel local, situația rămâne îngrijorătoare. În județul Gorj, peste 11.000 de persoane sunt în evidență cu afecțiuni oncologice, iar 1.053 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin. Vaccinarea și screeningul, principalele metode de prevenție Specialiștii recomandă mai multe măsuri de prevenție, printre care vaccinarea anti-HPV, considerată cea mai eficientă metodă de protecție. Vaccinul este recomandat în special înainte de începerea vieții sexuale, dar poate fi administrat și adolescenților sau adulților tineri. De asemenea, medicii subliniază importanța screeningului ginecologic periodic: femeile între 21 și 29 de ani ar trebui să efectueze testul Babeș-Papanicolau o dată la trei ani femeile între 30 și 65 de ani ar trebui să facă testarea HPV la fiecare cinci ani sau să combine testarea HPV cu testul Papanicolau Alte măsuri importante includ utilizarea prezervativului, renunțarea la fumat și controalele ginecologice regulate. Ziua Internațională de Conștientizare a Infecției cu HPV este dedicată informării populației și promovării prevenției, în încercarea de a reduce stigmatul asociat acestei infecții și de a încuraja femeile să participe la programele de screening și vaccinare.
Deși româncele conduc topul mortalității cauzate de cancerul de col uterin în UE, testul HPV nu s-a inclus încă în analize și decontare
România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave situații de sănătate publică din Europa: o rată a mortalității evitabile de peste 400 de decese la 100.000 de locuitori1, una dintre cele mai scăzute rate de screening pentru cancerul de col uterin din UE – doar 6% în 2023, conform datelor OECD – și o speranță de viață sănătoasă la 60 de ani de 14,4 ani pentru femei3. În plus, prevenția rămâne subfinanțată, fiind alocat doar 1% din totalul cheltuielilor curente de sănătate.4 În acest context, recent, a avut loc Conferința „Sănătatea Femeii – Politici de Prevenție. Screening, Vaccinare și Educație”, organizată la Palatul Parlamentului în cadrul proiectului Inițiativa pentru Sănătatea Femeii – un proiect Point PA&PR, susținut de MSD și Roche, în parteneriat cu Centrul FILIA. Evenimentul a reunit parlamentari, reprezentanți ai autorităților, experți medicali, organizații profesionale și societatea civilă, având ca obiectiv consolidarea politicilor de prevenție și extinderea accesului femeilor la servicii medicale esențiale. Datele prezentate în cadrul conferinței confirmă nevoia urgentă de măsuri coerente și aplicate: În 2024 au fost vaccinate anti-HPV 161.144 de persoane. Deși acoperirea vaccinală împotriva HPV urmează o tendință ascendentă, România încă are mult de recuperat pentru a atinge țintele de vaccinare din Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (30% în 2025 și 40% în 2030) și din Planul European de Combatere a Cancerului (90% în 2030) – ținte necesare pentru atingerea obiectivului de eliminare a cancerului de col uterin (90% rata de vaccinare, 70% rată screening, 90% inițiere tratament în stadiu incipient) În 2024 au fost realizate sub 1000 de testări HPV, iar în primele 9 luni ale anului 2025 numărul a depășit 17006, ceea ce indică o creștere, dar insuficientă pentru a schimba traiectoria actuală. România are cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, conform datelor prezentate în materialul OMS privind eliminarea cancerului cervical până în 2030. Evenimentul reprezintă o continuare a demersurilor începute în 2023 în cadrul Inițiativei pentru Sănătatea Femeii, care a implicat peste 400 de participanți în cele 6 întâlniri regionale și a generat „Pactul pentru Sănătatea Femeii”, lansat la Parlament în octombrie 2024. La finalul conferinței, participanții au adoptat o Declarație Comună, care include recomandări privind: includerea testului HPV în lista analizelor paraclinice decontate; dezvoltarea unui mecanism național de monitorizare a serviciilor de prevenție; extinderea programelor de screening populațional; facilitarea vaccinării în farmacii pentru populația adultă; întărirea comunicării publice privind prevenția primară și secundară; colaborare interinstituțională pentru reducerea inegalităților în accesul la sănătate. Inițiativa pentru Sănătatea Femeii este un demers național lansat în 2023, care promovează accesul femeilor la servicii medicale esențiale, prevenție, educație pentru sănătate și politici publice moderne și sustenabile. Până în prezent, inițiativa a implicat peste 400 de profesioniști, decidenți și reprezentanți ai societății civile din întreaga țară.
Un test de sânge revoluționar detectează cancerul de cap și gât HPV cu 10 ani înainte de simptome
Cercetătorii americani au dezvoltat un test de sânge revoluționar care poate identifica cancerul de cap și gât cauzat de HPV cu până la 10 ani înainte ca pacienții să dezvolte simptome. Instrumentul, numit HPV-DeepSeek, folosește secvențierea genomului pentru a detecta fragmente minuscule de ADN HPV care se desprind din tumorile incipiente și ajung în sângele pacientului. Spre deosebire de cancerul de col uterin, pentru care există teste de screening, cancerul de cap și gât asociat cu HPV nu avea până acum nicio metodă de detectare precoce, anunță ANSA. Rezultate impresionante, când a fost inclusă IA Testarea pe 56 de probe de sânge a arătat rezultate impresionante: HPV-DeepSeek a identificat corect 22 din 28 de cazuri care au dezvoltat cancer mai târziu, în timp ce toate probele de la persoanele sănătoase au fost negative. Când cercetătorii au integrat inteligența artificială, acuratețea a crescut – testul a detectat 27 din 28 de cazuri, inclusiv în probe colectate cu un deceniu înainte de diagnosticare. Mai multe șanse de vindecare Descoperirea este semnificativă pentru că HPV provoacă aproximativ 70% din cazurile de cancer de cap și gât din SUA, cu o incidență în creștere anuală. De obicei, pacienții sunt diagnosticați doar după ce tumora s-a dezvoltat considerabil și s-a răspândit la ganglionii limfatici. Detectarea precoce ar putea transforma tratamentul acestui tip de cancer, oferind pacienților șanse mult mai mari de vindecare și necesitând terapii mai puțin agresive. Cercetătorii validează acum rezultatele într-un studiu mai amplu pe sute de probe.
UNICEF: Scăderea vaccinării copiilor în Europa duce la riscuri tot mai mari de focare de rujeolă și tuse convulsivă
Vaccinarea copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive și altor boli nu a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie în 2024, în cele 53 de țări din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, care include și Asia Centrală. Această stagnare sau scădere a vaccinării ca măsură importantă de protecție crește riscul de îmbolnăvire și de apariție a focarelor, arată cele mai noi estimări publicate de OMS și UNICEF. În România, în 2024, vaccinul DTP1 a ajuns la o rată estimată de 79%. Aproximativ 38.000 de copii nu au primit nicio doză. La nivel global, 89% dintre copii au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, iar 85% au finalizat schema completă. „Aceasta înseamnă că, în 2024, cu 171.000 de copii mai mult au primit cel puţin un vaccin şi cu un milion de copii mai mult au fost vaccinaţi complet faţă de 2023 – un progres modest în contextul provocărilor globale tot mai mari”, au transmis reprezentanții UNICEF. Specialiștii avertizează că aceste procente demonstrează o evoluție lentă. Media acoperirii vaccinale în Europa și Asia Centrală a rămas constantă sau a înregistrat o scădere de 1% față de anul anterior. Semn că nivelurile de dinainte de pandemie nu au fost atinse nici în 2024. Între 2019 și 2024, s-au înregistrat următoarele modificări: de la 92% la 91% pentru a doua doză de vaccin ROR de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin DTP de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin antipoliomielitic de la 92% la 91% pentru a treia doză de vaccin anti-hepatită B „În 2024, acoperirea vaccinală a variat foarte mult între ţările din regiune, cu rate de acoperire în scădere pentru prima doză de vaccin ROR şi a treia doză de vaccin DTP în general, unele ţări raportând o rată de acoperire de doar 23% pentru ROR1 şi 51% pentru DTP3. Pentru a atinge imunitatea de grup şi a preveni epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, este necesară o acoperire de 95% în fiecare an în fiecare comunitate. În 2024, mai mult de jumătate din ţările din regiune nu au atins obiectivul de imunitate de grup pentru ROR şi/sau DTP, iar aproape o treime au raportat o acoperire sub 90%”, transmite UNICEF. „În ciuda acestei stagnări, datele arată că utilizarea vaccinurilor mai noi, inclusiv împotriva papilomavirusului uman (HPV), a înregistrat o îmbunătăţire continuă. Creşterea este rezultatul introducerii acestor vaccinuri în mai multe ţări şi al maturizării sistemelor de imunizare pentru administrarea lor”, mai transmite UNICEF. Progresele din perioada 2019 – 2024 includ: de la 37% la 40% pentru fete și de la 8% la 26% pentru băieți în privința primei doze de vaccin HPV de la 24% la 42% pentru ultima doză de vaccin împotriva rotavirusului de la 81% la 93% pentru a treia doză de vaccin Hib de la 81% la 86% pentru ultima doză de vaccin pneumococic conjugat România se confruntă cu date îngrijorătoare În România, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF, aproximativ 79% dintre copii au primit prima doză de vaccin DTP, ceea ce înseamnă că 38.000 de copii nu au fost vaccinați. Rata de vaccinare pentru prima doză de ROR este de 78%, adică 40.000 de copii nevaccinați. Doar 62% dintre copii au primit a doua doză de ROR, astfel că 77.000 nu au fost vaccinați. În ceea ce privește vaccinul anti-HPV, doar 17% dintre fetele cu vârsta de până la 15 ani au fost vaccinate. „Pe măsură ce planificăm următoarea etapă a activităţii noastre în Europa şi Asia Centrală, un lucru este clar: vaccinurile trebuie să rămână o prioritate. Nu am terminat încă munca. Avem nevoie de acţiuni urgente şi coordonate pentru a elimina lacunele în materie de acoperire vaccinală şi pentru a împiedica reapariţia bolilor care pot fi prevenite. Fiecare ţară are un rol de jucat, chiar şi cele cu o acoperire vaccinală ridicată”, a declarat doctorul Hans Henri P. Kluge, director regional OMS pentru Europa. Încă de la începutul anului acesta, UNICEF și OMS colaborează cu autoritățile din sănătate din întreaga regiune pentru a reduce diferențele în accesul la vaccinare.