Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai
Tastez cu mintea: Povestea primului pacient nonverbal cu ALS care comunică prin implantul Neuralink
Cine este Bradford G. Smith și de ce este cazul său revoluționar Noiembrie 2024. Bradford G. Smith devine al treilea om din istorie care primește un implant cerebral Neuralink – compania lui Elon Musk. Bradford are Scleroză Laterală Amiotrofică și este nonverbal. Practic, tot ce poate să-și miște sunt ochii. Tehnologia Neuralink, însă, îl ajută să comunice incredibil de eficient. Dispozitivul implantat în creierul său – o rețea de fire subțiri, conectate la un mini-computer plasat în craniu. Acesta îi permite să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului. Nu este o metaforă, este adevărul în toată esența lui. Iată ce a scris acesta pe platforma X: „Tastez acest mesaj cu creierul. Este modul meu principal de comunicare”. Dar cine vorbește, de fapt, în comunicarea asistată de Inteligența Artificială? Haideți să-l cunoaștem pe Grok – chatbot-ul AI, fabricat de Elon Musk. Acesta îi sugerează răspunsuri și îl ajută să redacteze rapid – un parteneriat inedit între om și Inteligența Artificială, din care nu se înțelege exact ce anume este intenție și voință umană și ce anume este procesare automată. Cu alte cuvinte, cine vorbește, de fapt, Bradford sau Grok? Dr. Eran Klein, neurolog specializat în etica implanturilor cerebrale, spune că „există un compromis între viteză și autenticitate” și confirmă că oferă notițe chatbot-ului, iar Grok generează răspunsuri coerente, pe care le aprobă medicul. „Eu sunt responsabil pentru conținut, dar am folosit AI pentru redactare”, admite acesta. Viața cu implant cerebral vs. viața fără implant cerebral Bradford Smith este tată a trei copii. El a fost diagnosticat cu ALS (Scleroză Laterală Amiotrofică) după o banală accidentare la umăr, care nu s-a vindecat. Boala l-a imobilizat complet, astfel încât nu poate nici să vorbească. Multă vreme, singura formă de comunicare a fost să urmărească mișcările ochilor. „Eram ca Batman într-o cameră întunecată”, spunea Bradford înainte de implant. Implantul Neuralink a schimbat totul. Cu ajutorul acestuia, Bradford comunică de oriunde, cu o viteză considerabil crescută. Mai mult, chiar: implantul folosește tehnologia de clonare vocală de la ElevenLabs, care îi redă vocea din înregistrările de dinainte de boală, deci, practic, el vorbește cu vocea lui. Și, până la urmă, un om cu implant cerebral gândește sau nu cu propriul său creier? Iată o situație simpatică: un prieten de-al lui Bradford îl întreabă pe acesta ce cadou să-i ia iubitei lui, pasionate de cai. Chatbot-ul lui Smith îi sugerează „un buchet de morcovi”, iar Smith a ales replica și a trimis-o cu vocea sa sintetizată. „Acestea nu sunt întotdeauna gândurile mele… dar sunt utile.” Oricât de amuzante sunt asemenea situații, o întrebare se impune, totuși: care sunt limitele identității personale într-o lume în care creierul uman intră în simbioză cu Inteligența Artificială? Se deschide un capitol extrem de interesant de studiat pe mai departe: etica digitală. Cât anume suntem noi și cât anume e tehnologie în relația noastră cu realitatea? În ce-l privește pe Bradford, acesta nu-și bate capul. El e bucuros că poate să comunice. Cum funcționează implantul Neuralink Firele subțiri captează semnale neuronale direct din creier Semnalele sunt amplificated, filtrate și transmise wireless către un mini-computer Acolo sunt interpretate și mișcă un cursor Cursorul tastează pe ecran printr-o aplicație special Inteligența Artificială integrează toate aceste etape și oferă variante de răspuns. Chiar și variante de ton.