Protest în fața Curții Supreme de Justiție față de deciziile șefei ICCJ: Savonea, nu uita! Va veni și ziua ta
Protestul a început la ora 18:30, în fața instantei supreme, sub titlul „Ce face Lia cu Justiția din România?”. Protestatarii adunați în fața Curții Supreme de Justiție spun că de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Potrivit Gândul, la ora redactării știrii, în fața Curții Supreme s-au adunat peste 1000 de persoane, care cer demisia Liei Savonea. Aceștia scandează „Ieși afară javră ordinară” / „La mititica, cu Alina Bica” / „Savonea, nu uita! Va veni și ziua ta!”. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Manifestația vine în contextul în care la începutul acestei săptămâni, președinții Curților de Apel din țară au dat publicității un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului”. În replică la comunicatul CSM, organizațiile civice Inițiativa România, Corupția ucide, Initiativa Timisoara, Rezistenta și Declic, care au anunțat protestul „Ce face Lia cu Justiția din România?” – menționează că protestul nu reprezintă un atac împotriva sistemului judiciar sau împotriva tuturor magistraților, ci că acesta „vizează strict conduita și acțiunile Liei Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și modul în care aceasta și Elena Costache, șefa CSM, revendică rolul de substituire a întregii puteri judecătorești”.
Lia Savonea, șefa Curții Supreme de Justiție, face praf Guvernul Bolojan și îl atacă pe Kelemen Hunor
Meciul între Justiție și Guvernul condus de Ilie Bolojan pe tema pensiilor magistraților este departe de a se fi încheiat. Subiectul este discutat astăzi și în coaliție. Numai că, în același timp, „capul” Curții Supreme de Justiție din România îl scoate în decor chiar pe președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a dezvăluit aseară că proiectul de lege privind pensiile magistraților – proiect care a picat la CCR – a fost trimis „informal” către mai multe instituții, încălcând chiar separația constituțională a puterilor în stat. “Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției”, arată președintele Curții Supreme, Lia Savonea, într-un comunicat de presă. Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție spune că totul reprezintă o deformare “gravă a realității”: “Înalta Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege. Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice inițiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independența magistratului. Atribuirea către instanța supremă a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat. Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”. Într-o emisiune televizată, Kelemen Hunor, președintele UMDR, a recunoscut ieri că proiectul de lege privind pensionarea magistraților a fost trimis informal mai multor instituții, înainte de a fi adoptat atât de Guvernul Bolojan cât și prin angajarea răspunderii de către Parlament. Hunor dezvăluie cum Guvernul Bolojan a încălcat separația puterilor în stat: a trimis “informal” la CCR proiectul pensiilor magistraților Președintele instanței supreme spune că magistraţii „sunt dispuși să contribuie prin soluții responsabile” la reforma pensiilor speciale: „Poate şi trebuie discutată”
CCR judecă miercuri sesizarea ÎCCJ cu privire la legea care modifică regimul pensiilor
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arată în comunicatul ÎCCJ. Judecătorii arată că Legea care modifică regimul pensiilor încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. „Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se precizează în comunicat. CCR decide miercuri asupra sesizării ÎCCJ.
Alina Corbu, fosta președintă a ÎCCJ, spune că există riscul transformării judecătorilor în duşmani ai poporului
Alina Corbu se arată îngrijorată de pericolul transformării judecătorilor în „duşmani ai poporului”. „În final, din perspectiva unui manager de instanţă supremă şi judecător în ultimii 15 ani la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va deveni începând de mâine un simplu cetăţean, se impune un semnal de alarmă legat de pericolul incomensurabil pentru democraţia noastră care rezidă în transformarea mediatică a judecătorilor în aceste zile în „duşmani ai poporului”. Indiferent de nivelul emoţional pe care îl poate atinge dezbaterea desfăşurată în aceste zile, rugămintea acestui preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie către cetăţenii României este de a se informa cât mai complet cu putinţă şi de a lua în considerare că, pentru fiecare dintre noi, angajaţi la stat sau la privat, aflaţi în funcţii de conducere sau pe o funcţie de execuţie, bogaţi sau săraci, judecătorul este ultima linie de apărare în momentul în care ne confruntăm cu o situaţie de abuz în care drepturile noastre sunt lezate. O justiţie independentă, eficientă şi puternică corespunde fără îndoială intereselor naţionale vitale ale României. Tocmai din acest motiv, pentru toţi factorii responsabili, dezbaterea publică cu privire la toate aceste aspecte ar trebui să facă obiectul unei abordări pragmatice, fundamentate şi raţionale”, se arată în comunicat. Președintele Nicușor Dan a semnat, vineri, primele decrete privind pensionarea unor magistrați, între care și decretul privind pensionarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina-Alina Corbu, dar și a lui Lucian Onea, din cadrul DNA Ploiești. La data de 1 august 2025 se încheie mandatul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție al judecătorului Corina-Alina Corbu. Modificări privind pensiile magistraților Guvernul a publicat proiectul de modificare a legilor privind pensiile magistraților, care aduce schimbări majore în sistemul de pensionare din justiție. Principalele modificări vizează creșterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul. De asemenea, vechimea totală în muncă crește la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în funcțiile de magistrat. Pentru cei care aleg pensionarea anticipată, penalitățile se dublează – de la 1% la 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea completă de 25 de ani în magistratură. Plafonul pensiei nete scade de la 100% la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Tranziția spre noile reguli va fi treptată – magistrații aflați deja în funcție vor putea ieși la pensie începând cu septembrie 2025 de la 47 de ani și 8 luni, vârsta crescând cu 4 ani în fiecare an calendaristic până la atingerea celor 65 de ani.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu, către ÎCCJ: Să strângă cureaua și să nu caute tertipuri creative
„Trebuie să fim solidari și nu să căutăm tot felul de tertipuri. Am făcut-o în ultimii zece ani, că de asta am ajuns unde am ajuns… S-au plafonat salarii, s-a găsit ideea de spor. S-au plafonat sporurile, au venit stimulentele, s-au plafonat stimulentele, au venit bonusurile și așa mai departe. Suntem foarte creativi, suntem un popor creativ și întotdeauna am găsit locuri prin care trebuie să mergem. Nu putem să astupăm astea peste noapte”, spune la Digi24 vicepremierul Dragoș Anastasiu. Întrebat ce sfat le-ar da judecătorilor de la ÎCCJ, acesta a spus: „Le-aș da sfatul să se gândească că cei care au beneficiat cel mai mult până acum trebuie acum să strângă cel mai tare cureaua și să nu găsească tot felul de tertipuri creative, de altfel, pentru a nu merge în direcția pe care guvernul României vrea să o imprime. Dar haideți să vedem dacă s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, ce argumente au”. Claudiu Năsui a afirmat, marți, că ÎCCJ a dispus marți o ajustare a grilei de sporuri pentru angajații săi – sporul pentru condiții vătămătoare a fost redus la 300 de lei, în timp ce sporurile pentru solicitare neuropsihică și confidențialitate au fost majorate, astfel încât salariile nete să nu scadă.
Cum fentează Înalta Curte (ÎCCJ) ordonanța dată de Bolojan. Claudiu Năsui: A crescut SPORUL de solicitare neuropsihică și confidențialitate
„ÎCCJ tocmai a dat ordin să scadă sporul de condiții vătămătoare la 300 lei și a crescut sporul de solicitare neuropsihică și confidențialitate, ca să nu scadă de fapt salariile”, scrie marți, deputatul USR, Claudiu Năsui, pe pagina sa de Facebook. Postarea fostului ministru al Economiei vine în contextul în care guvernul condus de Ilie Bolojan a decis luni să plafoneze sporurile pentru condiții vătămătoare și periculoase de muncă la suma de maximum 300 de lei. Claudiu Năsui susține că toate sporurile trebuie să fie plafonate la 30% pentru a nu începe „o vânătoare de sporuri individuale”. „Mai țineți minte când vă ziceam că trebuie plafonate sporurile la 30% pentru fiecare angajat? Și nu începută o vânătoare de sporuri individuale? Am introdus și proiect de lege în Parlament pentru asta. Ei bine, tocmai din cauza asta ziceam. Pentru că lor nu le pasă dacă sporul se numește de „antenă” sau de „praf” sau de „fonduri europene”. Le pasă doar să ia cât mai mulți bani oricum s-ar numi sporul”. El adaugă că discuțiile despre „sporul X sau Y erau doar propagandă”. „Ce contează de fapt este dacă cheltuielile cresc sau scad. Și cu cât. Să țineți minte asta când propaganda vă va zice că „trebuie să crească iar taxele” ca să „plătim cu toții”. Nu, nu trebuie. Pentru că de fapt aceiași plătesc mereu”, mai spune Năsui. Sursa: Claudiu Năsui/ Facebook CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele