Prima ședință a Ralucăi Încrosnatu cu directorii ICR din străinătate: accent pe eficientizare și problemele din teritoriu
Numirea Corinei Încrosnatu la conducerea Institutului Cultural Român (ICR) a generat, previzibil, discuții în spațiul public privind capacitatea noii echipe de a asigura un management eficient al instituției, scrie EVZ. Dincolo de speculațiile apărute în ultimele zile, prima ședință cu directorii reprezentanțelor ICR din străinătate a indicat intenția noii conduceri de a iniția un proces de reorganizare și eficientizare administrativă, într-o instituție care gestionează o rețea externă importantă. ICR are 18 reprezentanțe în străinătate, în capitale și centre culturale relevante, iar bugetul instituției, de aproximativ 50 de milioane de lei, trebuie administrat cu atenție. Din această sumă, doar 15-20 de milioane de lei ar rămâne pentru activități culturale, restul fiind destinat salariilor și cheltuielilor administrative. De aceea, cheltuielile fostului președinte al ICR, Liviu Jicman, cu deplasări de sute de mii de lei erau considerate ca fiind scandaloase. O schimbare de abordare la ICR La prima întâlnire cu directorii de filiale, noua conducere a transmis un mesaj axat pe eficiență, comunicare și identificarea problemelor concrete din rețeaua externă. În locul unui discurs strict formal, accentul a fost pus pe soluții administrative și pe o mai bună coordonare între sediul central și reprezentanțele din străinătate. Corina Încrosnatu a setat încă din primele zile un ton orientat spre rezultate, ignorând polemicile sterile pentru a se concentra pe fundamentele operaționale care pot alinia ICR la standardele diplomației culturale europene. Unul dintre participanți, director al unei filiale ICR, a descris discuția drept una pragmatică: „Președinta ICR a vorbit direct, a cerut loialitate totală față de instituție, pentru că toți avem un scop comun care se numește ICR. Ne-a cerut să transmitem, până săptămâna viitoare, o listă cu toate problemele logistice și operaționale pe care le întâmpină, pentru a le analiza și a găsi soluții imediate de îmbunătățire. Un discurs corect, pragmatic”. Dialog direct cu reprezentanțele externe Una dintre primele măsuri anunțate vizează organizarea unor sesiuni lunare de comunicare prin videoconferință cu directorii reprezentanțelor din străinătate. Măsura este prezentată ca o modalitate de a reduce distanța administrativă dintre sediul central și filialele externe și de a crea un canal de dialog predictibil. Participanții la prima întâlnire de lucru au vorbit despre o schimbare de ton în relația cu conducerea centrală. Un director din rețeaua externă a declarat, sub protecția anonimatului, pentru EVZ: „Pentru prima dată, nu am mai simțit că suntem la o ședință formală în care bifăm prezența. S-a trecut direct la problemele de fond: cum optimizăm bugetele pentru a avea un impact real în țara unde activăm și cum reducem timpii de răspuns de la București. A fost o discuție deschisă, tranșantă, în care ni s-a cerut să fim parteneri în eficientizare, nu simpli executanți”. Centralizarea problemelor din teritoriu O altă sursă de „tensiuni” invocată de critici, solicitarea către reprezentanțe de a-și centraliza vulnerabilitățile logistice, se dovedește a fi un demers de audit participativ, nu o acțiune punitivă. Prin colectarea de date brute direct din teritoriu, managementul vrea să demonstreze că deciziile viitoare nu vor mai fi luate în birourile din București, ci vor reflecta realitățile logistice concrete ale fiecărei țări-gazdă, optimizând astfel alocarea bugetară. Unul dintre punctele discutate a fost deficitul de personal, considerat de mai mulți directori o problemă cronică în funcționarea reprezentanțelor. Noua conducere a transmis că intenționează să analizeze posibilitatea completării schemelor de personal cu referenți calificați, acolo unde acest lucru este necesar. De asemenea, conducerea ICR a anunțat că va susține demersuri pentru asigurarea unui buget adecvat activităților culturale, astfel încât reprezentanțele externe să poată avea un impact mai consistent în țările în care activează. Dezbaterile recente par să reflecte mai degrabă rezistența naturală a unui sistem care refuză adaptarea la standarde de performanță. Tranziția de la un model reactiv la unul proactiv nu este lipsită de frământări, însă „tensiunile” invocate par să fie doar efectul secundar al profesionalizării instituției. Prin impunerea unor obiective clare și a unei responsabilități partajate, noul președinte, Corina Încrosnatu aliniază Institutul Cultural Român la bunele practici globale, unde eficiența nu mai este opțională, ci devine fundamentul promovării valorilor românești în lume.
Dominic Fritz, după votul în Senat pentru șefia ICR: Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD?
Președintele USR a ieșit la atac după votul în Senat care a stabilit noua conducere a Institutului Cultural Român. Dominic Fritz consideră că PSD și AUR s-au înțeles să-și impună oamenii, dovedind că există o înțelegere excelentă între cele două partide, la nevoie. „Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD?”, scrie pe pagina de Facebook Dominic Fritz. Mai mult, liderul USR nu se ferește să-i numească „extremiști” pe parlamentarii AUR. El arată că social-democrații s-au aliat cu „extremiștii” și conlucrează foarte bine când interesele sunt comune. Fritz: „Există o altă majoritate funcțională” Iată postarea lui Dominic Fritz: „Majoritatea PSD-AUR a votat o colaboratoare a lui Adrian Năstase (propusă de PSD) și un colaborator al lui Călin Georgescu (propus de AUR) la șefia instituției care promovează cultura română în străinătate, ICR. Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD? Sau mai crede cineva în dorința PSD de a face o coaliție «proeuropeană» când, de fapt, ne demonstrează zi de zi în parlament că deja există o altă majoritate funcțională cu extremiștii? Moțiunea de cenzură votată de PSD-AUR nu a fost un accident. Nu a fost o majoritate de conjucturǎ împotriva unui premier prea încăpățânat, cum au încercat să ne-o vândă. A fost încă un pas în marea operațiune de salvare a PSD-ului începută de mult. AUR a fost creat special să captureze furia oamenilor fără să pună în pericol privilegiile sistemului sau dominația PSD. E un vehicul de marketing pentru ca privilegiații și cutiile lor de pantofi să nu fie deranjați cu adevărat. George Simion e cu gura mare în public, dar mereu cu un drăguț „să trăiți” pe buze atunci când PSD are nevoie de voturi în parlament. Pe scurt, AUR e cel mai mare iepure în politica românească. Nu cred că păcăleala va merge la nesfârșit. De aceea țin așa de mult la linia de «consecvență pe față» a USR în aceste zile. Facem ce spunem. Fără aranjamente sub masă, fără păcăleli și scheme de marketing. Șarada PSD de a avea în același timp o majoritate de rezervă cu AUR și un guvern proeuropean nu poate fi validată de USR. Iar miniștrii USR au făcut si fac treabă pentru români, așa că nu vedem motivul de ce să susținem un guvern fără acești miniștri”. Peiu, despre vremurile când AUR vota proiectele USR Pe de altă parte, Petrișor Peiu, în calitate de lider al grupului senatorilor AUR, le-a reamintit celor din USR cum stau lucrurile de fapt. El a făcut referire la proiectele de lege inițiate de formațiunea lui Dominic Fritz și votate de partidul său. „Acum, fiind conducător de tractor care are și remorcă, nu mă pot abține să nu vă aduc aminte că am votat până acum 12 proiecte de legi propuse de USR. Asta înseamnă că eram în vreo alianță cu dumneavoastră? Am votat și o moțiune simplă împreună. Eu cred că trebuie să folosiți mai atent, mai grijuliu cuvântul «alianță». Înțeleg dorința de a face politică, dar vă asigur că nu este nicio alianță și vă sfătuiesc să încercați să înțelegeți utilizarea termenului alianță”, a spus Peiu. Cine conduce Institutul Cultural Român Senatul a numit marți, în plen, noua conducere a Institutului Cultural Român. Au fost votați Corina Încrosnatu, ca președinte, Adriana Gae și Attila Weinberger, vicepreședinți, și 14 membri pentru consiliul de conducere al instituției. Corina Încrosnatu, propusă de PSD, a primit 81 de voturi „pentru” și 34 „împotrivă”, iar Roxana Dumitrache, propusă de grupul parlamentar USR – 18 voturi „pentru” și 97 „împotrivă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: USR folosește incidentul de la Galați ca armă politică și dă vina pe PSD și AUR pentru atacul cu drona. „Voi ați lăsat România vulenarbilă!” Victor Ponta critică posibilitatea unei guvernări PSD-USR. „Să repeți un scenariu care a dat faliment e ce își dorește cel mai tare AUR” În plină criză politică, USR pune tunurile pe serviciile secrete și le face responsabile de haosul din România
Fritz, reacție după numirile de la ICR: O colaboratoare a lui Adrian Năstase și un colaborator al lui Călin Georgescu
„Majoritatea PSD-AUR a votat o colaboratoare a lui Adrian Năstase (propusă de PSD) și un colaborator al lui Călin Georgescu (propus de AUR) la șefia instituției care promovează cultura română în străinătate, ICR. Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD?”, scrie, miercuri, pe Facebook, Dominic Fritz. Acesta întreabă dacă „mai crede cineva în dorința PSD de a face o coaliție „proeuropeană” când, de fapt, ne demonstrează zi de zi în parlament că deja există o altă majoritate funcțională cu extremiștii?” Fritz este convins că moțiunea de cenzură votată de PSD-AUR „nu a fost un accident”. „Nu a fost o majoritate de conjucturǎ împotriva unui premier prea încăpățânat, cum au încercat să ne-o vândă. A fost încă un pas în marea operațiune de salvare a PSD-ului începută de mult. AUR a fost creat special să captureze furia oamenilor fără să pună în pericol privilegiile sistemului sau dominația PSD. E un vehicul de marketing pentru ca privilegiații și cutiile lor de pantofi să nu fie deranjați cu adevărat. George Simion e cu gura mare în public, dar mereu cu un drăguț „să trăiți” pe buze atunci când PSD are nevoie de voturi în parlament. Pe scurt, AUR e cel mai mare iepure în politica românească. Nu cred că păcăleala va merge la nesfârșit. De aceea țin așa de mult la linia de „consecvență pe față” a USR în aceste zile. Facem ce spunem. Fără aranjamente sub masă, fără păcăleli și scheme de marketing. Șarada PSD de a avea în același timp o majoritate de rezervă cu AUR și un guvern proeuropean nu poate fi validată de USR. Iar miniștrii USR au făcut si fac treabă pentru români, așa că nu vedem motivul de ce să susținem un guvern fără acești miniștri”, scrie Fritz. Cine sunt Corina-Raluca Încroșnatu și Nicolae Voiculeț USR a avertizat, marți, într-un comunicat de presă, că „PSD s-a aliat cu extremiștii proruși din Senat și a reușit să o impună pe Corina-Raluca Încroșnatu, fostă vicepreședintă a Fundației Europene „Nicolae Titulescu” condusă de Adrian Năstase, în fruntea Institutului Cultural Român”. Senatorul USR Ștefan Pălărie a atras atenția că „România nu-și permite să lase diplomația culturală să fie condusă timp de patru ani de cineva care l-a avut ca oaspete la Fundația Titulescu pe Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin, în 2013”. De asemenea, naistul Nicolae Voiculeț a fost ales în Consiliul de Administrație al Institutului Cultural Român (ICR), fiind propus de grupul parlamentar AUR, partid din care face parte. Nicolae Voiculeț a fost unul dintre participanții activi la protestele AUR din ultimii ani și la evenimentele electorale ale partidului extremist, scrie G4Media. El obișnuiește să cânte la nai la evenimentele la care participă Călin Georgescu și este cunoscut pentru discursul său conspiraționist încă din pandemia de COVID și mesajele extremiste, pe care le propagă și prin postările de pe rețelele de socializare. Nicolae Voiculeț este membru AUR imediat după înființarea partidului extremist. De altfel, în anul 2020 a vrut să candideze la Senat. Voiculeț a deschis lista candidaților AUR pentru Senat în județul Prahova. Naistul nu a ajuns în Parlament, pentru că lista a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Ploieşti, pentru că pe ea nu se regăseau și femei candidate, așa cum prevede legea.