Ilan Șor își închide proiectele sociale în Republica Moldova după blocarea fondurilor. Ce spun politologii
Potrivit fostului deputat, care se ascunde în prezent în Federația Rusă, autoritățile de la Chișinău ar fi blocat „toate posibilitățile tehnice” prin care ar fi putut continua aceste activități. Șor acuză președinta Maia Sandu și guvernarea că ar fi împiedicat transferurile financiare către structurile sale și că angajați ai organizației sale ar fi fost reținuți. În mesajul său, oligarhul susține că în ultimele șase luni autoritățile ar fi blocat 50 de milioane de dolari pe care i-ar fi direcționat pentru „susținerea cetățenilor”, scrie Ziarul de Gardă. Formarea unui „front național comun” În același mesaj, Ilan Șor a anunțat crearea unui „front național comun”, care ar avea ca scop eliberarea persoanelor pe care el le numește „persecutați de regim”, precum și „dărâmarea puterii actuale”. El promite reluarea proiectelor sociale după o eventuală schimbare a guvernării. Analiza politologilor Politologul Vitalie Andrievschi afirmă că ieșirea lui Șor din scenă nu este una întâmplătoare, ci ar reprezenta o mișcare strategică a Kremlinului, care ar încerca să își reseteze influența în Republica Moldova. Analistul notează că schema financiară pe care se bazau proiectele sociale ale lui Șor ar fi devenit nefuncțională, iar autoritățile moldovene au demonstrat eficiență blocând fluxurile ilegale. În opinia sa, „era Șor în Republica Moldova s-a încheiat”, iar rețeaua politică și financiară construită de acesta se prăbușește rapid. Totodată, Andrievschi sugerează că Rusia ar urma să lanseze noi proiecte politice mai ușor de controlat. Ilan Șor a fost condamnat definitiv în aprilie 2023 la 15 ani de închisoare și obligat să restituie peste 5,2 miliarde de lei în dosarul „Frauda bancară”. Acesta a părăsit Republica Moldova în 2019 și, conform informațiilor oficiale, se află în prezent în Federația Rusă, unde continuă să desfășoare activități politice.
A început procesul împotriva organizației atribuite lui Ilan Șor, la Chișinău
La Curtea de Apel Centru din Chișinău, a început marți procesul intentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) împotriva organizației rusești „Eurasia”, pe care autoritățile o acuză că servește drept instrument al oligarhului fugar Ilan Șor pentru a coordona „proiecte de influență subversivă” contra Republicii Moldova. „Cu ușile închise” Cererea SIS a fost depusă pe 25 iulie 2025, iar dosarul a fost înregistrat sub denumirea „SIS contra organizației Eurasia”. Prima ședință de judecată fusese programată cu o zi înainte, însă a fost amânată din motive care nu au fost făcute publice. „Procesul se desfășoară cu ușile închise”, potrivit purtătoarei de cuvânt a Curții de Apel, Adela Roșca, citată de Europa Liberă. SUA a sancționat deja organizația Legea Republicii Moldova privind contracararea activității extremiste prevede că astfel de cereri trebuie soluționate în cel mult două luni de la înregistrare. Dacă judecătorii vor valida acuzațiile formulate de SIS, Eurasia va fi trecută în Registrul organizațiilor extremiste, iar activitatea sa suspendată sau chiar interzisă pe teritoriul Republicii Moldova. Organizația este vizată într-un raport public al serviciilor secrete moldovenești privind imixtiunea externă în alegerile din 2024. Potrivit acestora, Eurasia a fost creată în aprilie 2024, având-o drept fondatoare și directoare pe fosta contabilă a Partidului Șor – formațiune declarată neconstituțională în 2023. Oligarhul fugar este membru în consiliul coordonator al organizației, condus de deputata rusă Aliona Arșinova. În septembrie 2024, Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni împotriva organizației, acuzând-o de tentative de destabilizare a situației socio-politice din Moldova înaintea alegerilor prezidențiale. Preoți moldoveni, trimiși la instruiri politice Raportul SIS susține că sub paravanul Eurasia au fost organizate deplasări ale tinerilor moldoveni la Moscova, unde au participat la „instruiri în domeniul social-politic, al tehnologiilor electorale, inclusiv al tehnicilor de destabilizare”. De asemenea, în august și septembrie 2024, organizația ar fi înlesnit călătorii pentru aproximativ 500 de preoți și enoriași din Moldova, participanții fiind încurajați să se implice „în influențarea” alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional. Proces contestat. Miza: lichidarea organizației Coordonatoarea organizației a acuzat nereguli procedurale în derularea procesului, spunând că nu a primit traducerea documentelor în limba rusă: „Procesul a început cu abateri, pentru că nu am primit documentele traduse în limba rusă”, a declarat Arșinova pentru presa rusă. Deputata a insistat că Eurasia desfășoară doar „acțiuni umanitare” în Republica Moldova, precum sprijin pentru fermieri, ajutor pentru pensionari și schimburi de experiență pentru tineri din țările membre ale „spațiului eurasiatic”. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova poate solicita instanței lichidarea organizației și interzicerea participării cetățenilor moldoveni la activitățile sale dacă Eurasia este recunoscută oficial drept extremistă.
Condamnat la Chișinău, protejat la Moscova. Ilan Șor orchestrează din Rusia destabilizarea Moldovei în timp ce adepții săi își riscă libertatea
Ilan Șor, fugarul condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru „furtul miliardului”, trăiește astăzi în siguranță la Moscova, dar continuă să fie un actor central în politica de la Chișinău prin oamenii și mecanismele pe care le controlează de la distanță. Luna aceasta, Ilan Șor a apărut într-o videoconferință cu Vladimir Putin, unde i-a raportat liderului de la Kremlin despre afacerile companiei sale A7 derulate împreună cu banca rusă PSB, implicată în scheme de corupere a alegătorilor din Republica Moldova. Deși Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, iar oligarhul a fost oficial exclus din scena politică, Ilan Șor și-a reconstruit rapid pârghiile de influență. Blocul „Victorie”, creat la Moscova ca să susțină „unirea cu Federația Rusă”, a fost respins de autorități la înregistrarea pentru scrutin, însă rețeaua acestuia rămâne activă. Prin campanii digitale și acțiuni pe teren, oamenii loiali lui Șor continuă să mobilizeze segmente de electorat vulnerabil, menținându-i prezența în viața politică din umbră. Armata digitală a Kremlinului Un rol esențial în strategia lui Șor îl joacă rețelele digitale. Investigațiile Ziarului de Gardă au arătat, sub acoperire, cum a fost construită o adevărată „armată digitală” cu sute de conturi false și activiști coordonați prin Telegram. Instruirile erau făcute de curatori vorbitori de rusă, iar mesajele erau calibrate atent pentru a amplifica narațiunile Kremlinului și pentru a submina încrederea în guvernul pro-european de la Chișinău. Un detaliu șocant desprins din aceste anchete: finanțarea venea „direct de la Moscova”, prin conturi bancare rusești sau criptomonede. Cei care acceptau sarcini primeau promisiuni de plăți, dar riscau să fie abandonați oricând. Promisiuni uriașe pentru proteste Dincolo de spațiul virtual, Șor a încercat să mobilizeze și proteste de stradă. În august, oligarhul promitea până la 3.000 de dolari pe lună moldovenilor dispuși să iasă în stradă împotriva guvernului. Oferta reflectă resursele considerabile pe care le are la dispoziție și sprijinul Moscovei, dar și cinismul unei strategii în care loialitatea se cumpără, iar cei care răspund apelului își asumă consecințe penale. Pentru mulți dintre simpatizanții săi, banii promiși rămân doar iluzorii. Percheziții, interceptări și milioane de lei ridicate de anchetatori În ultimele săptămâni, autoritățile din Republica Moldova au deschis mai multe dosare penale privind finanțarea ilegală a partidelor și tentativelor de destabilizare, investigații în care numele oligarhului Ilan Șor apare constant, alături de indicii despre legături cu Federația Rusă. Într-un dosar investigat la Chișinău, procurorii și ofițerii CNA au ridicat peste 20 de milioane de lei moldovenești în numerar, împreună cu documente și dispozitive electronice, suspectând un mecanism de finanțare ascunsă a formațiunilor politice. Într-un alt caz, CNA a efectuat peste 70 de percheziții și a publicat interceptări audio. În aceste înregistrări se fac referiri la „salarii de 100.000 de lei de la Șor”, la vizite la Moscova pentru coordonări politice, la candidați la funcția de primar care ar fi primit câte 5.000 de dolari, dar și la persoane nemulțumite că nu își puteau recupera banii promiși. Prețul loialității Cazul Șor scoate la iveală un paradox al politicii de peste Prut: un lider absent fizic, dar prezent zilnic prin rețele, mesaje și oameni care îi duc mai departe interesele. Profitând de nivelul ridicat de sărăcie din multe regiuni ale Republicii Moldova, structurile sale au recrutat membri dispuși să lucreze pe sume infime, difuzând mesaje și narațiuni convenabile Moscovei. Din exilul confortabil de la Moscova, Șor își consolidează influența, în timp ce simpatizanții săi din țară, prost plătiți, manipulați și vulnerabili, suportă consecințele legale și sociale. Această asimetrie ridică o întrebare incomodă: cât valorează loialitatea față de un lider care se ascunde în siguranță, lăsându-și adepții să înfrunte anchetele și pedepsele? Un exemplu relevant este cel al bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată de Ilan Șor. Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Cazul ei arată cum adepții din teritoriu ajung să plătească prețul loialității, în timp ce Șor rămâne neatins, orchestrând din exil rețelele care destabilizează politica de la Chișinău. Moldova își alege drumul Scrutinul din 28 septembrie nu este doar o competiție electorală, ci un test al capacității Republicii Moldova de a rezista ingerințelor externe și de a proteja integritatea procesului democratic. În joc se află nu doar componența viitorului Parlament, ci și orientarea geopolitică a țării: spre Uniunea Europeană sau înapoi în orbita Rusiei. Cazul Ilan Șor, cu toate detaliile sale, de la „armata digitală” a Kremlinului până la promisiunile de mii de dolari pentru proteste, arată cât de vulnerabil poate fi un stat aflat la granița dintre două lumi.
Partidul Moldova Mare, asociat cu Ilan Șor, a fost scos din cursa electorală de la Chișinău. La fel, partidul Pentru Oameni, Natură și Animale
Alegerile parlamentare din Moldova, decisive pentru consolidarea traiectoriei europene a tării, au intrat pe ultima sută de metri. Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat sâmbătă, 23 august, lista Partidului Politic Alianța „Moldovenii” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Dar două formațiuni au fost respinse, inclusiv Partidul Politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, asocizată oligarhului fugar Ilan Șor, si partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”, din motive care vizează nereguli în desemnarea candidaților. Campania electorală pentru alegerile parlamentare va începe pe 29 august, iar alegerile vor avea loc pe 28 septembrie. Potrivit CEC, s-a constatat că unul dintre candidații de pe lista partidului se încadrează în prevederile articolului 16 din Codul electoral, care interzice alegerea persoanelor cu condamnări definitive sau cu antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Excluderea acestuia a făcut întreaga listă neconformă și a dus la respingerea cererii formațiunii. Formațiunea este condusă de Victoria Furtună, fostă procuroare, sancționată de Uniunea Europeană la 15 iulie, împreună cu alți afiliați ai oligarhului fugar Ilan Șor. Sancțiunile presupun blocarea conturilor și bunurilor atât în UE, cât și în Republica Moldova, precum și interdicții de circulație. CEC a respins și lista partidului „Pentru Oameni, Natură și Animale”, invocând nereguli în desemnarea candidaților. Numărul concurenților electorali înregistrați oficiali de CEC în cursa pentru parlamentare se ridică la 16. Recomandarea autorului: Maia Sandu, primele declarații despre alegerile prezidențiale din România. S-a implicat sau, nu, Republica Moldova
CSJ a respins recursul lui Vasile Bolea și al partidelor pro-Șor privind blocul electoral. Blocul nu poate participa la alegerile parlamentare din toamnă
CSJ confirmă că blocul electoral respins de CSJ nu a respectat termenele legale Dosarul a ajuns la instanța supremă după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a refuzat înregistrarea blocului electoral. CSJ a concluzionat că acțiunea a fost depusă peste termenul de 3 zile prevăzut de Codul electoral, fără justificări temeinice. Judecătorii au subliniat că reclamanții au avut timp suficient, inclusiv două zile lucrătoare, pentru a depune contestația, dar nu au făcut-o. Instanța a notat că comportamentul reclamanților a fost unul „formal și pasiv”, orientat spre invocarea unor vicii procedurale, și nu o imposibilitate obiectivă de a exercita dreptul de contestare. Motivele pentru care CEC a respins blocul electoral respins de CSJ CEC a respins anterior cererea de înregistrare a blocului electoral invocând mai multe nereguli: denumirea blocului era identică cu cea a unuia dintre partidele componente, fapt interzis de lege; lipsa clarificărilor privind componența organelor executive și cvorumul acestora; neprezentarea documentelor contabile care să confirme sursa cheltuielilor pentru evenimentul de constituire organizat la Moscova; implicarea directă a lui Ilan Șor, lider al partidului declarat neconstituțional în iunie 2023, în formarea blocului. Serviciul de Informații și Securitate a confirmat prezența lui Șor la evenimentul din 6 iulie 2025, unde acesta a anunțat public intenția blocului „Victorie” de a schimba puterea politică „cu orice preț”. CEC a considerat aceste acțiuni un atentat la ordinea constituțională și o continuare mascată a activității partidului interzis. Consecințele deciziei privind blocul electoral respins de CSJ În urma refuzului, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a verifica posibilitatea declanșării procedurii de încetare a activității celor patru partide implicate, acuzate că ar continua activitatea unui partid declarat neconstituțional.
Blocul pro-rus al fugarului Ilan Șor, oprit de autoritățile electorale de la Chișinău să participe la alegerile legislative din Republica Moldova
Blocul pro-rus al fugarului Ilan Șor, „Pobeda”, nu a fost înregistrat în vederea a participării la alegerile parlamentare din 28 septembrie, din Republica Moldova. Decizia a fost votată, sâmbătă, de către membri Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chişinău, informează Agerpres, care citează Radio Moldova şi EFE. Cererea privind constituirea blocului electoral „Pobeda” a fost înaintată CEC de către patru partide politice: Partidul „Renaştere”, Partidul Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei, Partidul „Şansa” şi Partidul „Victoria”. Comisia electorală a invocat mai multe nereguli, inclusiv faptul că denumirea blocului electoral propus spre înregistrare, „Pobeda”, este identică este identică cu cea a Partidului „Victoria”. („Pobeda” înseamnă „Victorie”, în limba rusă). Mai mult, în urma sesizării Serviciului de Informaţii şi de Securitate (SIS), CEC a evidenţiat și implicarea directă a lui Ilan Şor în formarea aşa-numitului bloc electoral. Șor, fugar condamnat definitiv în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară, este lider al partidului politic „Şor”, declarat neconstituţional prin hotărârea din 2023 a Curţii Constituţionale a țării. „Comisia consideră că implicarea directă a unei persoane care exercita funcţia de lider al unui partid declarat neconstituţional în constituirea şi promovarea unui bloc electoral reprezintă nu doar o încălcare a prevederilor legale, ci şi o formă de continuare mascată a activităţii partidului interzis, în contradicţie cu efectele obligatorii ale hotărârii Curţii Constituţionale şi legislaţiei în vigoare. Comisia Electorală Centrală a atras atenţia că partidele politice constituente, după intrarea în vigoare a modificărilor, nu s-au disociat de partidul politic declarat neconstituţional”, a subliniat CEC, prin intermediul unui comunicat. FOTO – X