Patronul de la Grup Construcții Est, Marius Cojocariu a demolat ilegal o vilă în centrul Iașului! Unde este poliția?
În zonele protejate ale marilor orașe, acolo unde regulile urbanistice sunt stricte și procedurile birocratice pot dura ani întregi, unii dezvoltatori aleg să ocolească legea prin metode aparent „legale”. Una dintre cele mai frecvente strategii este obținerea unei autorizații pentru reparații sau modernizare, urmată de demolarea completă a imobilului și construirea unuia nou. Această practică permite evitarea unui circuit complex de avizare, care ar presupune aprobări suplimentare, inclusiv din partea instituțiilor de cultură. Poliția nu a intervenit deși demolarea acestei case este absolut ilegală Un astfel de caz a apărut recent în zona Copou din Iași, unde o vilă situată pe strada Sfântul Atanasie a dispărut complet, deși documentele oficiale indicau doar lucrări de reamenajare. Patronul de la Grup Construcții Est, Victor Cojocariu a demolat ilegal o vilă în Copou Proprietarul imobilului este Victor Cojocariu, în vârstă de 27 de ani, fiul lui Marius Cojocariu, unul dintre patronii companiei Grup Construcții Est. Tânărul a intrat în posesia casei și a terenului în 2021, printr-o donație din partea părinților săi. Proprietatea fusese achiziționată anterior de aceștia pentru aproximativ 550.000 de euro. Imobilul, o construcție cu subsol, parter și etaj, amplasat pe un teren de peste 500 de metri pătrați, era considerat o clădire valoroasă din punct de vedere urbanistic, fiind situat într-o zonă protejată, în apropierea Universității de Medicină și Farmacie. Autorizație de „reparații”, rezultat: construcție nouă În martie 2025, autoritățile locale au emis o autorizație care prevedea lucrări de reparații capitale, modernizare, recompartimentare și modificări ale acoperișului. Nimic din documentație nu sugera demolarea totală a clădirii existente. La câteva luni distanță, realitatea din teren contrazice însă complet aceste prevederi. Casa inițială a fost rasă în totalitate, iar în locul ei a început construcția unei clădiri noi, de la fundație. Diferența dintre ceea ce a fost autorizat și ceea ce s-a realizat este evidentă: nu mai vorbim despre o intervenție asupra unei structuri existente, ci despre o reconstrucție integrală. Specialiștii în urbanism susțin că o astfel de intervenție nu putea fi realizată legal fără două etape distincte: mai întâi obținerea unei autorizații de desființare și apoi a uneia de construire. Lipsa acestor pași indică o posibilă încălcare a legislației în vigoare. Reguli ocolite și avize evitate Fiind amplasat într-o zonă protejată, proiectul ar fi trebuit să fie analizat inclusiv de Direcția pentru Cultură și să primească avize specifice pentru demolare și reconstrucție. În schimb, prin încadrarea lucrărilor la „reparații”, beneficiarul a evitat întregul proces, economisind ani întregi de așteptare. Această scurtătură ridică semne serioase de întrebare privind modul în care a fost posibilă continuarea lucrărilor fără intervenția autorităților. În mod normal, orice abatere majoră de la autorizația inițială ar trebui să ducă la suspendarea șantierului și la sancțiuni. Explicații controversate și lipsa reacției oficiale Reprezentanții familiei Cojocariu susțin că lucrările respectă documentația existentă, deși situația din teren indică contrariul. Argumentul că ar fi vorba doar despre modificări realizate prin „dispoziții de șantier” este considerat insuficient de către specialiști, deoarece aceste dispoziții nu pot justifica demolarea completă a unei clădiri. Mai mult, lipsa unor măsuri concrete din partea autorităților locale sau a instituțiilor de control ridică suspiciuni privind tolerarea unor astfel de practici. În mod normal, rolul administrației este de a asigura respectarea regulilor urbanistice, mai ales în zonele protejate. Grup Construcții Est a avut zeci de contracte cu statul român Firma Grup Construcții Est, controlată de familia Cojocariu, este un nume cunoscut în domeniul construcțiilor. Cu cifre de afaceri de zeci de milioane de lei și profituri consistente în ultimii ani, compania a derulat numeroase proiecte, inclusiv lucrări finanțate din bani publici. Prezența sa în multiple contracte cu statul și implicarea în restaurarea unor clădiri importante fac ca acest caz să fie cu atât mai sensibil. Tocmai de aceea, orice suspiciune de abatere de la lege capătă o miză mult mai mare. Cazul din Copou nu pare a fi unul izolat, ci mai degrabă parte dintr-un fenomen mai amplu, în care regulile sunt interpretate flexibil pentru a accelera investițiile. Cel mai recent caz este blocul lui Fiterman din Copou. BZI.RO a relatat pe larg faptul că controversata familie Fiterman vrea să facă un bloc într-una dintre cele mai bune zone din Copou În lipsa unor controale ferme și a unor sancțiuni clare, astfel de situații riscă să devină normă, afectând iremediabil patrimoniul urban. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Evaziune fiscală de peste 1 miliard de lei vechi, la Hârlău. Protagonista ilegalităților este o tânără în vârstă de 30 de ani, însărcinată în șapte luni
O evaziune fiscală de peste 1 miliard de lei vechi a fost comisă la Hârlău. O femeie de 30 de ani, administrator al unei firme cu o vechime de peste un deceniu, a fost condamnată la aproape trei ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală. În prezent, femeia este însărcinată în șapte luni și nu se poate prezenta în instanță. Dosarul capătă o nouă turnură după ce acuzarea a declarat apel împotriva hotărârii din decembrie 2025, iar în data de 27 ianuarie 2026 s-a judecat primul termen. Evaziune fiscală de peste 1 miliard de lei vechi, la Hârlău Pe rolul Curții de Apel Iași s-a judecat marți, 27 ianuarie 2026, primul termen în apelul privind o cauză de evaziune fiscală. O femeie în vârstă de doar 30 de ani, administrator al unei firme înființate în urmă cu 10 ani, este protagonistă într-un dosar uriaș de evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la circa 100.000 de lei. Societatea, administrată de Cristina S., ar fi folosit, ani la rând, scheme contabile obscure și declarații fiscale false pentru a ascunde venituri imense față de autorități, cauzând statului o gaură uriașă în buget. Femeia se judecă încă din 2024 cu ANAF, în încercarea de a scăpa de răspundere. În 2025, judecătorii ieșeni au pronunțat o condamnare cu suspendare, măsură care a nemulțumit reprezentanții Ministerului Public. Din acest motiv, acuzarea a formulat apel împotriva deciziei judecătorilor de la Tribunalul Iași, din 2 decembrie 2025. În data de 27 ianuarie, dosarul a revenit în fața instanței pentru primul termen în apel, iar fiecare parte din dosar și-a arătat pretențiile. „Fata mea e gravidă în 7 luni, nu poate veni la Curtea de Apel. Acum este internată la spital, pentru că are și tromboză la unul dintre picioare”, a spus mama femeii reporterilor BZI. La termenul din 27 ianuarie a fost prezentă mama femeii, împreună cu bunica acesteia. De asemenea, Cristina a beneficiat și de un avocat din oficiu, însă a solicitat un nou termen pentru angajarea unui avocat ales. Acuzarea a formulat apel și solicită o pedeapsă cu executare pentru inculpată În decembrie 2026, instanța a condamnat-o pe inculpata Cristina S. la o pedeapsă de 2 ani și 10 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Totodată, judecătorii au dispus aplicarea unei pedepse complementare, conform prevederilor legale în vigoare. Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere, instanța stabilind un termen de supraveghere de doi ani, perioadă în care inculpata trebuie să respecte mai multe obligații impuse de lege. Printre acestea se numără și prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, pe o durată de 60 de zile, în cadrul unei instituții publice aflate în subordinea Consiliului Local al orașului Hârlău. Potrivit actelor din dosar, faptele pentru care femeia a fost condamnată vizează evaziunea fiscală comisă prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii în actele contabile sau în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate ori a veniturilor realizate. De asemenea, instanța a reținut evidențierea unor cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale, precum și înregistrarea unor operațiuni fictive, toate aceste acțiuni fiind realizate cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor fiscale către stat. Nemulțumit de sentința pronunțată de judecătorii de la Tribunalul Iași, procurorul a formulat apel. „Noi suntem mulțumiți de ce a decis instanța, dar procurorul a făcut apel”, a mai spus mama Cristinei. În timpul procesului, la ședința din 27 ianuarie 2026, inculpata a solicitat, prin intermediul avocatului din oficiu, acordarea unui nou termen de judecată, invocând dorința de a-și angaja un avocat ales. Cererea contribuie la prelungirea procedurilor. Așadar, o evaziune fiscală de peste un miliard de lei vechi a fost comisă la Hârlău. Firma a supraviețuit circa 10 ani, iar administratorul a desfășurat diverse activități ilegale, prin care a prejudiciat statul. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate