Cum va fi calculat impozitul pe proprietate, în 2027. Premierul Ilie Bolojan a făcut anunțul și a explicat ce îi așteaptă pe români
Premierul Ilie Bolojan a explicat, la Radio România Actualități, cum va fi reformat sistemul impozitului pe proprietate în România, anul viitor. El a precizat că taxele în sine nu vor crește automat în 2027, deși modul de calcul va fi schimbat astfel încât să fie mai apropiat de valorile reale din piața imobiliară, potrivit Mediafax. Ilie Bolojan a explicat că România s-a angajat în cadrul PNRR să treacă la un model de calcul al impozitului pe proprietate bazat pe valoarea de piață a imobilelor, o practică similară cu cea din aproape toate țările europene. Până acum, impozitul se calcula după indicatori contabili învechiți și aplica procente în funcție de zona localității, care nu reflectau prețurile reale, a declarat acesta. „Nu vor urma să crească taxele pe proprietate în 2027, dar România, în PNRR, s-a angajat că va pregăti un model de calcul în care impozitul pe proprietate să se facă la valoarea de piață”, a afirmat premierul, explicând că la acest model se lucrează în prezent la Ministerul de Finanțe cu sprijinul Băncii Mondiale. Pachetul de reforme fiscale și de impozitare pregătit de Guvern prevede trecerea la impozitarea bazată pe valoarea reală a proprietății, după ce, până în prezent, România se baza pe grile vechi de evaluare. Premierul României, Ilie Bolojan Ilie Bolojan a mai precizat că softul în lucru va colecta tranzacțiile imobiliare efectuate în România și va estima automat valorile de piață pentru locuințe în zone precum București, Timișoara sau Iași, dar și în mediul rural, oferind autorităților și cetățenilor o bază actualizată de calcul. „Noi am rămas cu niște indicatori vechi, în care valoarea era una de tip contabil, definită, după care s-au aplicat diferite procente, în funcție de localitate, în funcție de zonarea localității și așa mai departe. Anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România. În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanțe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an, el va primi date din piață. Toate tranzacțiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem, în așa fel încât, din sutele de mii de tranzacții care se fac într-un an, să poți determina valoarea de piață a unor imobile, de pildă, în zona Militari din București sau într-un cartier din Timișoara, din Iași și așa mai departe, sau într-o comună din România. Deci, ar trebui ca, din 2027, primăriile și cetățenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piață a imobilelor din fiecare localitate, cât de cât pe zone, care să fie o bază de calcul pentru impozitările locale”, a declarat Ilie Bolojan. Deși valoarea de piață a imobilelor poate fi mai mare decât indicatorii actuali (de exemplu peste 500 de euro/mp în orașe mari), Bolojan a explicat că între valoarea de piață și impozitul efectiv plătit sunt două componente: baza de calcul și procentul de impozitare. Primăriile vor putea ajusta procentul de impunere, astfel încât, în ansamblu, nivelul efectiv al impozitelor să nu fie diferit semnificativ în 2027 față de 2026. „Deci nu e vorba de o creștere, e vorba pur și simplu de o rafinare, de o granulare a acestor date pe care astăzi nu le avem. Lucrăm la ele”, a mai explicat șeful Executivului. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Primăriile au autonomie fiscală și multe se confruntă cu lipsă de bani, mai ales după reducerile de venituri și cheltuielile din ultima vreme. Dacă baza de calcul (valoarea de piață) crește, cea mai simplă soluție pentru o primărie este să nu scadă procentul, ca să încaseze mai mult. Momentan, executivul nu a prezentat un mecanism de control sau un plafon național care să oblige autoritățile locale să mențină impozitele la același nivel, dar experiența anilor anteriori arată că promisiunea de a nu crește taxele a fost adesea ocolită prin schimbarea formulei, nu a cotei, comentează sursa citată. Autorul mai recomandă: Deficitul lui Bolojan, o scamatorie contabilă. Fondurile europene pierdute au fost adăugate „pe hârtie” la venituri. În realitate, deficitul este apropiat de cel din 2024 și am rămas și fără 7 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă documentele Știrea serii! Bolojan anunță ca nu mai introduce noi taxe anul acesta. Cu o condiție Bolojan, nemilos cu taxarea românilor vulnerabili: „Dacă mașinile persoanelor cu dizabilități nu sunt impozitate, cine plătește impozite statului?”
Analiza execuției bugetare la anul 2025 cronologia scamatoriei legate de deficitul bugetar. Bolojan și imaginea „eroului salvator” ar fi costat România 7 miliarde de lei
Guvernul Bolojan se laudă că România a atins un deficit bugetar de 7,7%, în loc de 8,4%, ținta oficială. Deficitul, așadar, ar urma să înregistreze o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB în 2025, față de același an, și să fie un semnal de încredere pentru piețe și investitori. Surpriza din execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat de Gândul, este că, din neant, au apărut venituri de 10 miliarde de lei – circa 2 mld. euro – la fonduri încasate din granturi PNRR. Or, România nu a încasat nimic din PNRR în decembrie. Dimpotrivă, în 2025, fondurile alocate dinn PNRR au scăzut cu 7 mld. euro. Cum se explică? O parte din cele 7 miliarde de euro împrumuturi din PNRR – pe care ulterior România le-a pierdut – ar fi urmat să se regăsească, firesc, în cheltuielile statului. Când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune – la granturi – în execuția bugetară se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli, astfel încât impactul pe buget este, în mod firesc, zero. Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, prin pierderea banilor din PNRR a scos, din pălărie, o reducere contabilă a deficitului bugetar, în 2025, de 10 mld. lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB. Practic: la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-noiembrie 2025 La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, figurează încasări de 22,93 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-decembrie 2025 Rămâne o întrebare: Când Guvernul Bolojan a făcut rectificarea bugetară și a mărit ținta de deficit, apoi a păstrat-o la 8,4% din PIB, a știut că sumele pierdute din PNRR vor genera artificial o scădere de deficit în 2025? Cronologia „scamatoriei” Data de 23 iunie 2025, momentul în care Bolojan a preluat mandatul de premier, marchează începutul campaniei alarmiste despre „dezastrul economic” în care se află România: incapacitate de plată, deficit bugetar, dezastru economic. Soluția? Concedieri în masă, tăieri de salarii, creșteri de taxe. Guvernul Bolojan a mărit, la prima rectificare bugetară, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, și a continuat cu măsuri de austeritate dure pentru pensioanri, oameni cu venituri reduse, persoane cu handicap. Cifra de 8,4% a fost menținută și la a doua rectificare de la sfârșitul lui noiembrie. Mai mult guvernul Bolojan a menținut chiar și la a doua rectificare ținta privind investițiile publice de 149 miliarde lei, însă, în realitate execuția a fost de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin. Se cunoștea faptul că deficitul va scădea dacă banii pierduți din PNRR se mută la granturi din fonduri de coeziune? La data de 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța ca România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 milliarde euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR (adică înregistrarea lor doar pe cheltuieli în execuția bugetară) la componenta granturi din PNRR (înregistrarea lor atât pe cheltuieli, cât și la venituri). Sumele ar fi fost mai mari și au fost trecute de la împrumuturi PNRR la granturi PNRR, dar și de la împrumuturi PNRR la fonduri de coeziune. Din acel moment, a devenit limpede că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri pe principiul neutralității bugetare a fondurilor europene pentru granturi PNRR și fonduri europene nerambursabile. La împrumuturi PNRR sumele se înregistrează doar pe cheltuieli, fiind o datorie de returnat. La data de 3 septembrie ministrul Pîslaru anunța ca s-a bătut palma cu Consiliul European pe transferul sumelor și proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și pe finanțare din fonduri UE de coeziune. Prima rectificare bugetară are loc la 1 octombrie, iar ținta de deficit s-a mărit la 8,4%, chiar dacă era clar, cel puțin pe hârtie, deficitul bugetar va scădea puternic dacă, dintr-un punct, sumele cheltuite din fonduri europene, fie ele și împrumutiri, vor fi trecute și în dreptul veniturilor. Așa-zisa „surpriză” a deficitului de 7,7% din PIB Așa-zisa „surpriză” ar fi venit în ultimele zile, când Bolojan s-a lăudat că deficitul pe 2025 a fost redus la 7,7% din PIB, față de 8,4% din PIB. Daca adunăm circa 0,5% din PIB la deficitul de 7,7% din PIB, ajunge la 8,25% din PIB. Spre comparație, deficitul bugetar din 2024 a fost de 8,65% din PIB. Apar, inevitabil, semne de întrebare, referitor la economiile și creșterile de venituri generate de majorările de impozite și taxe, înghețările de salarii și pensii, toate povara măsurilor de austeritate puse pe românii săraci care, așa cum arată cifrele consultate de Gândul, nu au avut practic niciun efect. Dimpotrivă, execuția arată că economia făcută de guvern a fost, mai degrabă, la cheltuielile de capital, adică investițiile din bugetul de stat. „Greșeli” pe bandă în execuția bugetară Practic, pe baza acestor informații, guvernul Bolojan putea avea o țintă apropiată de 7,7% din PIB, cât a și ieșit deficitul, într-un final, dacă nu „scăpa din vedere” transferul de sume din fonduri europene la venituri. Și se mai pune o întrebare importantă: Cât s-au plătit dobânzi mai mari, în ultimele luni pentru că s-a mers pe un deficit de 8,4% din PIB? Pentru că, la o planificare bugetară cu un deficit de 7,7% din PIB, dobânzile plătite la împrumuturi ar fi fost mai mici în ultimele luni, pe baza unei prime de risc mai mici, aferente unui deficit mai mic. Bolojan și imaginea eroului de sacrificiu” a costat România Încă de la începutul mandatului, Bolojan s-a erijat în rolul „eroului de sacrificiu”, a „salvatorului”, ce-și riscă popularitatea electorală pentru a scoate țara din mult vehiculatul „dezastru economic”. În realitate, cifrele indică o scamatorie contabilă, dublată de un discurs „apocaliptic” despre situația țării. FOTO: Mediafax/Envato Recomandarea autorului: Bolojan va aproba bugetul pe 2026 chiar și fără decizia CCR pe pensiile magistraților: „Bugetul trebuie să fie adoptat în condițiile posibile” Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Ilie Bolojan amână asumarea
Ilie Bolojan respinge acuzațiile Liei Olguța Vasilescu: Problemele de la Craiova sunt rezultatul unor decizii vechi și al lipsei de investiții
Premierul Ilie Bolojan a răspuns vineri seara, la Digi24, acuzațiilor venite din partea primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, care a spus că premierul ar avea ceva personal cu ea și că ar fi lăsat Craiova în frig, afectând inclusiv activitatea companiei Ford. Premierul Ilie Bolojan a respins aceste afirmații făcute de Olguța Vasilescu și a explicat, pe larg, care sunt cauzele reale ale situației dificile de la CET Craiova. Întrebat despre nemulțumirile primarilor și despre mesajele transmise de Olguța Vasilescu, Bolojan a spus că discuția trebuie purtată pe baza faptelor, în locul acuzațiilor personale. „Eu sunt de vină că la Craiova au fost alocate pentru CET 168 milioane de euro timp de patru ani de zile și nu s-au făcut lucrările acolo?”, a întrebat premierul Bolojan. Ilie Bolojan a spus că nu a avut nicio responsabilitate directă în gestionarea companiei și nici în numirea conducerii acesteia. „Bolojan i-a numit oamenii în Consiliul de Administrație sau am avut o responsabilitate directă pe tema asta?”, a continuat el, spunând că deciziile au fost luate la nivel local și de către cei care au condus societatea în ultimii ani. „Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat împrumut de 70 milioane de euro de la Exim Bank pe care nu-l vor mai rambursa niciodată, tot de la statul român, pentru care, în afară de a plăti și să fie certificate de CO2 sau alte lucruri, nu au investit acolo?”, a mai declarat Bolojan. Acesta a mai spus că problemele actuale nu sunt rezultatul unor decizii recente ale Guvernului, ci ale unui management problematic și al proiectelor „prost” gândite. „Eu nu fac acuzații, eu v-am dat niște cifre. V-am spus că dacă s-ar fi realizat proiectul pe fonduri europene, dacă Ministerul Energiei, dacă societatea comercială care este acolo, conducerea societății, cei care i-au numit pe ei în Consiliul de Administrație, primăria Craiova, care este clientul de bază a acestei companii, ar fi gestionat cu atenție lucrurile, nu am fi ajuns într-o astfel de situație. Iar aceste situații se rezolvă nu prin căutarea unui vinovat acum, ci se rezolvă printr-un proiect serios care trebuie făcut acolo, prin licitații făcute la prețuri de piață, ținând cont de realitățile din această piață de energie și prin, într-adevăr, un sprijin dat de la Guvern, prin diferite posibilități direcționale ale unor fonduri europene, fonduri de modernizare, în așa fel încât să avem o centrală dimensionată la capacitate, în mod corect la Craiova și nu un proiect prost care a fost făcut acum câțiva ani de zile, de 295 de Megawati electrici, în timp ce necesarul de energie este de maxim jumătate cât a făcut asta.”, a afirmat Bolojan. Șeful Guvernului a mai declarat că rezolvarea problemelor de la Craiova va dura și va necesita muncă și finanțare adecvată, inclusiv din fonduri europene și fonduri de modernizare. „Asta înseamnă să stai pe proiecte, să lucrezi, să tratezi lucruri serioase și, din păcate, o astfel de centrală nu poate fi realizată de pe o zi pe alta. Aici e vorba de doi, trei ani de zile”, a spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan nu schimbă lăutarul: Nu lucrez după ureche
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, la Digi 24, despre criticile aduse de partenerii de coaliție, în special de la președintele PSD, Sorin Grindeanu, dar și de la fostul lider PSD, Marcel Ciolacu. „Niciun fel de emoție legat de acest lucru (de asumarea răsăunderii – n.r.). Sunt premierul României cât timp există o majoritate parlamentară. În momentul în care nu există o majoritate parlamentară, nu mai ești pe post. (…) Această majoritate parlamentară va fi testată în angajările de răspundere care vor fi făcute înainte și, indiferent cine este la guvernare și cine-i premier, cu cât facem mai repede un buget, cu cât acest buget îl facem mai așezat, mai realist, bazat pe date corecte, cu atât România va rămâne o țară de încredere”, a spus premierul. Bolojan a întrebat, retoric, de ce nu a vrut nimeni să își asume guvernarea dacă atunci când a deevenit el premier „nu era niciun fel de problemă bugetară”. „Deci știți, e foarte ușor să declari după ce România a trecut printr-o situație dificilă tot felul de lucruri, dar atunci când a fost greu, cineva trebuia să-și asume responsabilitatea și am făcut asta fiind convins că fac ceea ce este necesar pentru țara noastră. În ceea ce privește astfel de declarații (precum cea a lui Claudiu Manda, de „schimbare a lăutarului” – n.r.), ele (…) nu pe mine mă afectează pentru că noi nu lucrăm după ureche, încercăm să lucrăm după un plan. Avem un program de guvernare”, a spus premierul. Bolojan și playlist-ul Întrebat dacă vreun lider din coaliție i-a cerut demisia sau să schimbe „playlist-ul în ședință”, Bolojan a spus că „nu a existat astfel de discuție”. Întrebat, în continuare, dacă el crede că PSD va ieși de la guvernare, Ilie Bolojan a spus că „este decizia Partidului Social-Democrat să facă ceea ce consideră de cuviință”. „Consider că stabilitatea României în această perioadă, din punct de vedere politic, este un element important care ține de predictibilitatea economică, de costurile dobânzilor pe care România le plătește și, sigur, fiecare partid decide ceea ce consideră de cuviință”, a mai spus premierul. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a spus că „mai degrabă domnul Bolojan cântă, dar nu cântă din același playlist” și că „ar putea veni momentul să schimbăm lăutarul”. Întrebat, la Antena 3 CNN, despre afirmația unui primar, potrivit căruia „Bolojan cântă la vioară și PSD dansează”, Manda a răspuns: „Nu aș vrea să spun că domnul Bolojan cântă la vioară și noi dansăm, ci mai degrabă că domnul Bolojan cântă de multe ori, nu cântă din același playlist. Nu că dansăm, dar ascultăm”. El a lăsat deschisă posibilitatea schimbării premierului. „Cred că ar putea să vină un moment în care să spunem hai să schimbăm lăutarul că nu mai merge, nu mai respectă playlist-ul și atunci nu am reuși să-l mai ascultăm”, a adăugat secretarul general PSD.
Ilie Bolojan despre zvonurile privind schimbarea premierului: Scenaritele sunt la ordinea zilei, România are nevoie de seriozitate
Premierul Ilie Bolojan a comentat vineri seara, la Digi24, informațiile apărute în spațiul public privind posibila sa schimbare din funcție. Premierul a respins ideea unor discuții reale în interiorul Partidului Național Liberal și a declarat că stabilitatea guvernamentală depinde exclusiv de susținerea politică a Executivului. Întrebat despre zvonurile vehiculate pe surse, potrivit cărora atât în PSD, cât și în PNL ar exista discuții legate de înlocuirea sa, Bolojan a spus că nu are cunoștință de aceste informații. „Nu știm de unde aveți aceste informații legate de PNL. Am fost la toate ședințele pe care le-a organizat partidul și nu au fost astfel de discuții”, a afirmat Ilie Bolojan. În ceea ce privește numele vehiculate ca posibili înlocuitori, Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare, premierul a spus că nu vede o problemă. „Numele pe care le-ați menționat sunt colegi buni pe care îi apreciez și care își fac datoria la guvern. Deci nu văd niciun fel de problemă pe tema asta”, a spus el. Întrebat dacă îi vede pe cei doi în postura de premier, Bolojan a spus că „nu, nu văd niciun fel de problemă în momentul de față legată de schimbarea mea. Un premier rămâne cât timp guvernul lui are susținere. Când nu mai are susținere sau se întâmplă ceva cu totul deosebit, nu mai rămâne. Îl înlocuiește altcineva”. Acesta a discutat și despre scenariile politice legate de o eventuală ieșire a PSD de la guvernare și planurile PNL într-o asemenea situație. Întrebat dacă ar rupe partidul sau dacă ar încerca formarea unui nou guvern cu USR, Ilie Bolojan a evitat speculațiile. „Haideți să vedem ce se poate întâmpla. Scenariile sunt la ordinea zilei și România astăzi are nevoie totuși de seriozitate și de responsabilitate”, a declarat premierul. Referitor la declarațiile președintelui, care a vorbit despre „cea mai proastă situație” din interiorul coaliției actuale și despre negocieri între liderii politici, Bolojan a spus că problema este alta. „Domnul președinte a spus că este o situație mai proastă pentru că atunci când te uiți pe declarațiile publice și dânsul le vede, ce poți să crezi? Doar că una este să faci spectacol și alta este să muncești serios pentru România”, a afirmat premierul. Ilie Bolojan a comentat și informațiile apărute despre posibilele schimbări la conducerea serviciilor de informații, inclusiv despre numele lui Cătălin Predoiu. „Președintele României are dreptul de a propune șefii serviciilor. În momentul în care domnul președinte va avea propuneri, cu siguranță va contacta liderii partidelor parlamentare”, a explicat el. Despre viceprim-ministrul României, Cătălin Predoiu, Bolojan a spus că „este un om cu mare experiență, care a parcurs toate funcțiile. Propunerile le va face președintele României”.
Ilie Bolojan nu a gustat tortul în forma Groenlandei tăiat de Simion: Nici nouă poate nu ne-ar fi picat bine
În cadrul interviului pe care l-a acordat pentru Rado România Actualități, vineri, Ilie Bolojan a comentat episodul în care George Simion a tăiat un tort în forma Groenlandei, cu steagul SUA pe el. Zilele acestea, George Simion s-a aflat în Statele Unite, unde a fost surprins în timp ce tăia un tort în forma Groenlandei cu drapelul Statelor Unite, la un eveniment organizat de republicani la Trump Kennedy Art Center, din Washington, unde a primit de la Republican for National Renewal premiul pentru activitatea sa în apărarea libertății de exprimare și a democrației în Europa. Cum a comentat premierul Ilie Boloajan gestul lui Simion Gestul liderului AUR a stârnit controverse uriașe. Premierul României s-a abținut de la un comentariu amplu pe această temă, însă a subliniat că probabil nici românilor nu le-ar fi convent dacă ar fi văzut steagul țării pe un tort tăiat în bucăți. „Nu aș vrea să comntez neapărat astfel de scene, fiecare om politic face ceea ce crede de cuviință, dar mă gândesc ca român că nici nouă poate nu ne-ar fi picat bine dacă am fi văzut harta României tăindu-se din ea bucăți”, a fost declarația prim-ministrului. Cum și-a justificat George Simion gestul Liderul AUR s-a apărat după ce acțiunea sa a fost criticată în spațiu online. Simon a declarat că discuțiile generate de participarea sa la recepția organizată pentru a marca un an din cel de al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă reprezintă „un nou episod de dezinformare”. „A sugera că politica externă a României s-ar face prin tăierea unui tort este nu doar ridicol, ci dovedește nivelul alarmant de superficialitate și rea-credință al celor care propagă aceste narațiuni”, a scris George Simion. Liderul AUR a transmis că „ipocrizia este evidentă” a unor oficiali ai statului român legat de pozițiile legate de politica externă a țării: „Consilierul prezidențial pentru securitate națională și politică externă, Marius Lazurca, a declarat recent că România este „solidară cu ambele poziții” în chestiunea Groenlandei. Aparent, acest tip de declarație este acceptabil atunci când vine din interiorul sistemului, dar devine „scandalos” când vine vorba de AUR”, a mai scris Simion. AUTORUL RECOMANDĂ
Ilie Bolojan: Impozitul pe proprietate va fi calculat la valoarea de piață în 2027. Ce înseamnă de fapt pentru români
România s-a angajat în cadrul PNRR să treacă la un model de calcul al impozitului pe proprietate bazat pe valoarea de piață a imobilelor, a spus Bolojan, o practică similară cu cea din aproape toate țările europene. Până acum, impozitul se calcula după indicatori contabili învechiți și aplica procente în funcție de zona localității, care nu reflectau prețurile reale, a declarat acesta. „Nu vor urma să crească taxele pe proprietate în 2027, dar România, în PNRR, s-a angajat că va pregăti un model de calcul în care impozitul pe proprietate să se facă la valoarea de piață”, a afirmat premierul, explicând că la acest model se lucrează în prezent la Ministerul de Finanțe cu sprijinul Băncii Mondiale. Pachetul de reforme fiscale și de impozitare pregătit de Guvern prevede trecerea la impozitarea bazată pe valoarea reală a proprietății, după ce, până în prezent, România se baza pe grile vechi de evaluare. Bolojan a precizat că softul în lucru va colecta tranzacțiile imobiliare efectuate în România și va estima automat valorile de piață pentru locuințe în zone precum București, Timișoara sau Iași, dar și în mediul rural, oferind autorităților și cetățenilor o bază actualizată de calcul. „Noi am rămas cu niște indicatori vechi, în care valoarea era una de tip contabil, definită, după care s-au aplicat diferite procente, în funcție de localitate, în funcție de zonarea localității și așa mai departe. Anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România. În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanțe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an, el va primi date din piață. Toate tranzacțiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem, în așa fel încât, din sutele de mii de tranzacții care se fac într-un an, să poți determina valoarea de piață a unor imobile, de pildă, în zona Militari din București sau într-un cartier din Timișoara, din Iași și așa mai departe, sau într-o comună din România. Deci, ar trebui ca, din 2027, primăriile și cetățenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piață a imobilelor din fiecare localitate, cât de cât pe zone, care să fie o bază de calcul pentru impozitările locale”, a declarat Bolojan. Primăriile vor ajusta procentul? Deși valoarea de piață a imobilelor poate fi mai mare decât indicatorii actuali (de exemplu peste 500 de euro/mp în orașe mari), Bolojan a explicat că între valoarea de piață și impozitul efectiv plătit sunt două componente: baza de calcul și procentul de impozitare. Primăriile vor putea ajusta procentul de impunere, astfel încât, în ansamblu, nivelul efectiv al impozitelor să nu fie diferit semnificativ în 2027 față de 2026. „Deci nu e vorba de o creștere, e vorba pur și simplu de o rafinare, de o granulare a acestor date pe care astăzi nu le avem. Lucrăm la ele”, a explicat șeful Executivului. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Primăriile au autonomie fiscală și multe se confruntă cu lipsă de bani, mai ales după reducerile de venituri și cheltuielile din ultima vreme. Dacă baza de calcul (valoarea de piață) crește, cea mai simplă soluție pentru o primărie este să nu scadă procentul, ca să încaseze mai mult. Momentan, executivul nu a prezentat un mecanism de control sau un plafon național care să oblige autoritățile locale să mențină impozitele la același nivel. Experiența anilor anteriori arată că promisiunea de a nu crește taxele a fost adesea ocolită prin schimbarea formulei, nu a cotei.
Ilie Bolojan avertizează: Dezechilibre majore în administrația locală. România este mult sub media UE
Premierul a explicat că autoritățile locale din România primesc peste 83% din bugete prin transferuri de la bugetul central, față de o medie de 51% în Uniunea Europeană. „Este un dezechilibru care pune presiune constantă pe bugetul central și limitează autonomia locală”, a afirmat Bolojan. Venituri proprii foarte reduse Potrivit premierului, veniturile din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, comparativ cu media europeană de 3,68%. În cazul taxelor pe proprietate, România are 0,55% din PIB, față de 1,85% în UE. Nivelul redus al veniturilor se explică prin baza fiscală limitată, numeroase exceptări și dificultăți în colectare. Cheltuielile cu salariile depășesc resursele proprii Un alt dezechilibru important este legat de cheltuielile de personal. „În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii, în timp ce în UE aceste cheltuieli sunt acoperite din resursele locale”, a subliniat Bolojan. Investiții locale ridicate, susținute de programe naționale În același timp, România înregistrează cele mai mari investiții locale din UE, aproape 3% din PIB, aproape dublu față de media europeană. Investițiile sunt susținute de programe naționale precum Anghel Saligny și fonduri europene, deoarece resursele proprii sunt limitate. Diferențe mari între localități Premierul a atras atenția că municipiile reședință de județ și localitățile cu activitate economică puternică se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre accentuate. Pachetul de reformă pentru o administrație eficientă Ilie Bolojan a explicat că reforma administrației locale urmărește creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor de personal în administrațiile cu exces de angajați, cofinanțarea investițiilor locale, descentralizarea competențelor și stimularea dezvoltării economice, precum și susținerea performanței în administrație. „Scopul reformei este o administrație mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, care să folosească resursele în mod responsabil și să dezvolte localitățile în mod echilibrat”, a concluzionat premierul.
Ciolacu îl atacă pe Bolojan: Un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec
„Ai tăiat degeaba banii gravidelor și pensionarilor, ai crescut aberant taxele distrugând mediul privat și când ai văzut că efectul este infim, ai ordonat o scamatorie contabilă ca să te lauzi cât de priceput ești în a administra banii țării! Acesta este adevărul, Ilie Bolojan!”, a scris joi pe Facebook Marcel Ciolacu, El spune că nu există o reducere reală a deficitului ca urmare a „reformelor” făcute de premier. „Șmecheria făcută se poate dovedi acum cu date din execuția bugetară. Cheltuieli de investiții făcute inclusiv în mandatul meu, din prima parte a anului 2025, au fost trecute de la împrumuturi din PNRR la granturi și, astfel, au fost înregistrate la venituri. În total, 0.6% din PIB au fost mutate în decembrie, apărând în buget si la venituri. Așadar, creșterile de taxe (TVA, accize, etc) si măsurile de austeritate puse in spinarea românilor săraci si a celor din clasa de mijloc nu au avut efectul dorit în buget”, adaugă Ciolacu. Fostul premier îl acuză pe Bolojan că și-a mințit partenerii de guvernare, presa și mediul de afaceri, „inclusiv la rectificările bugetare bazate pe aceste artificii contabile”. „Și minți in continuare că deficitul a fost mai mic din cauza realizate cu tine ca premier. Nu, mandatul Bolojan înseamnă doar economie în cădere, inflație la 10% (dublă, in doar câteva luni) și cea mai dramatică cădere a puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor din ultimii 25 de ani. Ilie Bolojan, tot ce ai făcut este grosolan și crud: ai sacrificat oameni, ai mințit instituții, ai manipulat cifre și ai pus economia pe brânci doar ca să-ți lustruiești propria legendă. Iar sub poleiala asta nu e nici competență, nici viziune — ești doar un zapciu al austerității, disperat să-și acopere propriul eșec”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Ilie Bolojan anunță un 2026 cu lapte și miere: Fără a mai crește taxele, avem o bază solidă pentru relansare în acest an
Premierul Ilie Bolojan a venit cu vești bune pentru români. Acesta a anunțat că în lunile următoare se vor simți efectele măsurilor de deficit bugetar, el a menționat că România are, în prezent, o bază solidă pentru relansare anul acesta, fără a mai crește taxele. Premierul a postat un mesaj pe Facebook prin care anunță efectele măsurilor luate în 2025 și cum ele au permis reducerea deficitului bugetar cu peste 1% din PIB. „Economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată. Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare. În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate. Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, așa cum reiese din graficul alăturat. Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe. Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români. Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an”, a precizat Ilie Bolojan. „Economia României va intra pe un traseu de relansare” Acesta a mai adăugat că se lucrează intens la bugetul pe 2026 și că obiectivul principal ar fi un buget al relansării și al investițiilor pentru ca economia României să intre pe un traseu de relansare. În încheiere, premierul și-a arătat îngrijorarea despre efectele negative ale reducerii deficitului care încă se resimt. „Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%. Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune. La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul. Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a scris premierul în încheierea mesajului. Recomandările autorului: