Bolojan: Vom încerca să fim în serviciul României și să nu dezamăgim în perioada următoare
Ilie Bolojan s-a adresat participanților la Congresul PNL imediat după confirmarea rezultatelor alegerilor interne. Noul președinte al PNL a spus că el și echipa de conducere vor încerca să fie în serviciul României și să nu dezamăgească în perioada următoare. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a ținut un scurt discurs la finalul Congresului Extraordinar al Partidului Național Liberal. „În numele celor care au fost aleși, vă mulțumim pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, atât mie în calitate de președinte, dar și colegilor prim-vicepreședinți și celorlalți colegi care gestionează departamentele partidului. Vom încerca, așa cum am spus, să fim nu doar în serviciul PNL, dar și în serviciul României și să nu vă dezamăgim în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan. Noul președinte a mai anunțat că îl propune pe Dan Motreanu pentru poziția de secretar general al PNL. „Având în vedere alegerea mea în calitatea de președinte, conform statutului, președintele propune secretarul general Îl voi propune în funcția de Secretar General pe domnul Dan Motreanu, urmând ca la prima ședință de Birou Politic Național să fie validată această propunere”, a anunțat Ilie Bolojan. Congresul Extraordinar al PNL s-a desfășurat sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia au ales noua echipă de conducere la nivel național. Votul din cadrul Congresului PNL a confirmat poziția lui Ilie Bolojan în fruntea partidului. Emoții au fost doar în cazul prim-vicepreședinților unde s-au înregistrat 10 candidaturi. Până la urmă au fost aleși Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Ciprian Ciucu şi Nicoleta Pauliuc.
PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul
18:30 Premierul Bolojan, despre situația de la Tarom: Cred că este mult loc de mai bine Premierul a fost întrebat despre viitorul companiei Tarom. „Nu am o soluție pe care să vă propun aici, că altfel aș fi managerul de la Tarom, dar cred că este mult loc de mai bine”, spune Bolojan. „Mă gândesc la companii care au plecat exact din situația Tarom în urmă cu 20 de ani. Vă rog să vă uitați la o țară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor națională și cred că cei care au fost în conducerea Tarom au trebuit să se gândească unde suntem noi”, completează el. Acesta critică instabilitatea de la vârful companiei. „Într-un an de zile au fost schimbați 3 sau 4 manageri la Tarom. Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie”, menționează el. 18:27 Bolojan, întrebat dacă va renunţa voluntar la o parte din salariu „Cei care mă ştiu, ştiu că nu fac gesturi populiste”, afirmă premierul. Bolojan spune că fiecare este liber să ia ce decizie doreşte, dar el nu a luat o astfel de hotărâre deocamdată. „Vă anunţ în perioada următoare dacă va fi cazul”, completează el. 18:18 În pachetul 2 sau 3 vom găsi și măsuri referitoare la multinaționale? „O componentă la ANAF este cea legată de prețurile de transfer. Trebuie să ne asigurăm că toate companiile, indiferent că sunt românești sau străine, trebuie să plătească taxe statului român”, explică Bolojan. 18:02 V-ați sfătuit în aceste zile cu președintele Nicușor Dan pe tema pachetului doi de măsuri fiscale? „Au fost discutate la nivel guvernamental, sunt prinse în protocolul de guvernare”, notează el. 18:00 Bolojan: Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari Întrebat dacă ar fi de acord cu punerea în aplicare a referendumului pentru 300 de parlamentari, Bolojan afirmă că el susține o astfel de inițiativă. „Personal, fără să fiu un populist, cred că Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari. Dar nu uitați că suntem o coaliție și pentru a promova proiecte de legi importante, dacă nu vrem să facem acțiuni de imagine, la asta ne-am priceput. Am făcut 20 de ani asta, deci pentru proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Când va fi acest suport și pentru această componentă? Vă promit că veți vedea susținere, cel puțin din partea mea, fără niciun fel de echivoc. Dar nu-mi place să spun că unii vor, alții nu vor. Toate lucrurile pe care le propui trebuie să aibă un suport. Și o atitudine de bună-înțelegere într-o coaliție mare, care nu este ușor de gestionat, cred că ține, pur și simplu, de o minimă responsabilitate astăzi în România”, precizează Ilie Bolojan. 17:50 Bolojan, despre pensiile magistraților: Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Potrivit premierului, unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților. „Azi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. Traduc asta: pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net”, susține șeful Executivului. 17:42 Ilie Bolojan: Avem o pensionare prea rapidă a magistraţilor Bolojan spune că avem o pensionare prea rapidă. „Se pensionează, în general, la 48 de ani”, afirmă Bolojan. Premierul mai spune că, în calitatea de preşedinte interimar, a văzut că 90% dintre pensionări au fost la 48 de ani. El precizează că pensinarea trebuie să se facă, pentru majoritatea profesiilor, la 65 de ani. Ar putea exista derogări pentru profesiile unde este nevoie de forţă fizică. „Pentru toate celelalte profesii să fie întotdeauna vârsta standard (…) În câţiva ani de zile, nu vom mai avea cine să ne plătească pensiile”, menționează Bolojan. 17:42 Premierul Bolojan: Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc „Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Nu e suficient să te autorizezi la nivel de țară, e nevoie ca primăria dintr-o localitate să stabilească o zonă – poate să fie tot orașul, sau poate să nu fie nicio stradă, sau poate să fie doar un cartier. Sau Mamaia, în cazul municipiului Constanța. Unde pe baza unei taxe speciale, primăria poate să stabilească intensitatea”, spune premierul. Bolojan adaugă că, în acest caz, comunitățile locale vor hotărî dacă „au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă, au nevoie să fie unul sau 100”. „Sunt invadate toate orașele noastre de aceste puncte de lucru. Trebuie să transferăm odată activele care sunt în paragină în toată țara. Avem o grămadă de active în paragină care sunt în țara nimănui, dar anumite structuri guvernamentale, cum sunt cei din zona sportivă, de frică să nu-și pierdă posturile, nu au susținut această descentralizare”, spune prim-ministrul. Bolojan subliniază că „am putea avea amenajări în aproape toate orașele, pe care primăriile doresc să le facă, dar dacă n-au un teren părăginit în proprietate, n-au cum să aducă un plus acolo și trebuie să încheiem acest proces pe care tot îl anunțăm de foarte mult timp”. 17:29 Bolojan: Este nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. Nu mai putem continua cu risipa „Este nevoie de o reformă profundă în sănătate. Cheltuielile din acest sector au ajuns la 16% din totalul bugetului general consolidat – același nivel ca în perioada pandemiei – în condițiile în care percepția populației nu s-a îmbunătățit”, spune Bolojan. Premierul amintește că, în ultimii ani, cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut accelerat: de la 49 de miliarde lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde lei în vara lui 2025. „Mai mult, pentru a încheia anul, este nevoie de încă 14 miliarde lei. Din martie, nu se mai plătesc sumele integrale către sistemul de sănătate, ci doar salariile,
Ilie Bolojan, mesaj după numirea în funcția de președinte al PNL: O onoare mare și o responsabilitate și mai mare
Ilie Bolojan a scris pe rețelele sociale un mesaj public sâmbătă seară, imediat după ce a fost ales în fruntea Partidului Național Liberal. În declarația sa, a spus că se simte onorat de această alegere și că este conștient de greutatea rolului pe care îl va avea de acum înainte. „Pentru mine este o onoare mare şi o responsabilitate şi mai mare”, a declarat Bolojan, care a subliniat că oamenii îl vor evalua pe el și pe echipa sa în funcție de ceea ce vor face concret. A adăugat că adversarii reali ai partidului sunt „promisiunile fără fundament, funcţiile obţinute fără responsabilitate, câştigul nemeritat fără muncă”. În opinia sa, dacă aceștia sunt adversarii, „ne-am definit clar”. Bolojan a amintit și parcursul său politic, precizând că a început de la nivel local și că înțelege bine cum funcționează administrația și ce presupune lucrul într-o echipă care obține rezultate. „Am pornit în politică de jos, consilier într-un oraş mic, prefect, secretar general al Guvernului, primar al Municipiului Oradea şi preşedinte de Consiliu Judeţean. Ştiu ce înseamnă munca în administraţie şi echipele care livrează rezultate”, a spus el. Noul președinte al PNL a mulțumit colegilor pentru votul de încredere și a transmis recunoștință și partenerilor politici. „Dragi colegi liberali, vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o astăzi, alegându-mă preşedinte al Partidului Naţional Liberal. Mulţumesc şi echipei de conducere votate alături de mine. Mulţumesc pentru prezenţă şi susţinere preşedintelui României, domnului Nicuşor Dan, şi partidelor din coaliţie.” Ilie Bolojan a mai spus că a primit mai multe șanse în cariera sa din partea PNL și că dorește ca, împreună cu ceilalți liberali, să ofere oportunități reale unei noi generații. „Trebuie să reconstruim dreapta democratică românească în jurul PNL, să ne recâştigăm încrederea în marile oraşe, în rândul tinerilor, al diasporei şi al profesioniştilor. Românii ne vor judeca după acţiuni. Adversarii noştri sunt promisiunile fără fundament, funcţiile obţinute fără responsabilitate, câştigul nemeritat fără muncă. Dacă aceştia sunt adversarii noştri, ne-am definit clar.”
Bolojan începe pachetul fiscal doi cu reforma SOCIETĂȚILOR unde STATUL e ACȚIONAR majoritar: Rezultă un tablou foarte prost
Premierul Ilie Bolojan anunță vineri că al doilea pachet cu măsuri fiscal-bugetare va începe cu reforma societăților comerciale unde statul este acționar majoritar. Potrivit acestuia, „tabloul” actual este unul „foarte prost pentru statul român”, cu referire la pierderile companiilor de stat. „Cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor, conducerilor care s-au instalat acolo, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, o bună parte din aceste active pe care aceste societăți le administrează, din domeniile în care acționează, sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține. Mă refer la pierderi mai mici, mă refer la o mai bună calitate a serviciilor oferite, mă gândesc, în ultimul rând, chiar la profituri mai mari pe care statul român să le poată investi în sănătate sau în educație sau în alte domenii și, în general, o bună administrare a acestor active”, spune Ilie Bolojan. Șeful Executivului adaugă că săptămâna viitoare va prezenta „toate datele ce țin de conducere și de indicatori” a companiilor de stat. „Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori. Vom iniția modificarea indicatorilor de performanță. Acest lucru este foarte important pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management. Unii s-au instalat, ca să folosesc ghilimele de rigoare, pentru câțiva ani de zile, pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali, din păcate, de multe ori, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, de domeniul respectiv. Și dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai o anumită componentă a Consiliului de Administrație și dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori”. Reducerea indemnizațiilor și numărului de membri în CA-uri Ilie Bolojan anunță și că va modifica legislația astfel încât numărul membrilor din consiliile de administrație și indemnizațiile acestora să fie reduse. „Ați văzut și aici ce s-a întâmplat? S-au instalat pe poziții, la salariile pentru care au acceptat să concureze, după care, pe fondul unei legislații pe care în România am interpretat-o în varianta în care ne convine nouă, am constatat că putem avea până la 3 salarii medii pe ramură, după care încă 3 salarii variabile pe ramură, deci plus 6 salarii, și ne-am dus la nivelul maxim, fără să se schimbe nimic nici în activitatea societății, nici în rezultate, doar abuzând de acest tip de prevederi. E, știți, un aspect vechi al formelor fără fond, pe care noi, chiar și în domeniul guvernanței corporative, le punem în practică. E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți, reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea în mod corect a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului”, adaugă Bolojan. Prim-ministrul încheie cu un avertisment: ori se reduc pierderile, ori se închid societățile care acumulează pierderi cumulate pe mai mulți ani de zile consecutivi. „Deci să nu mai fie o recompensă să fii director, ci să fie o provocare. Să alergi ca să poți îndeplini indicatorii. (…) Gândiți-vă că punem practici de guvernanță corporativă la societăți care au 2-3 angajați, sunt mai mulți oameni în Consiliul de Administrație decât angajații”, conchide Ilie Bolojan. Foto: Alexandru Dobre – Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
PNL își alege astăzi noua conducere. Bolojan, singurul candidat pentru președinție
Congresul Extraordinar al PNL va avea loc sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia vor alege noua echipă de conducere la nivel național. „Pentru funcția de președinte PNL și-a depus candidatura Ilie Bolojan. Pentru pozițiile de prim-vicepreședinți s-au înscris zece candidați: Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tișe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu. Pentru conducerea Curții de Arbitraj candidează Costică Lupușoru, Daniel Buda și Ciprian Dobre, iar pentru președinția Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori a fost depusă candidatura lui Virgil Guran”, a transmis joi PNL. Votul va fi secret pentru funcțiile de președinte al partidului, prim-vicepreședinți, președinte al Curții de Arbitraj și președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori. Tot în cadrul Congresului va avea loc și validarea vicepreședinților regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național. În acest caz, votul va fi deschis. Candidații propuși pentru validare sunt: Alexandru Muraru pentru regiunea Nord-Est, Alexandru Popa pentru Sud-Est, Toma Petcu pentru Sud Muntenia, Gigel Știrbu pentru Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă pentru Vest, Florin Birta pentru Nord-Vest, Ion Dumitrel pentru Centru și Hubert Thuma pentru regiunea București-Ilfov.
Ilie Bolojan: Pentru a combate munca la negru trebuie controale
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a susținut în conferința de presă de azi privind implementarea celui de-al doilea pachet fiscal, că înainte de majorarea taxelor, statul român trebuie să le încaseze pe „cele stabilite”. Premierul susține că trebuie efectuate controale stricte pentru a combate evaziunea fiscală și „munca la negru”. „O altă componentă importantă al acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale, măsuri de a ne încasa veniturile. Înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite pentru că din păcate nu le încasați cum trebuie. Așa este! Și aici e o direcție importantă e să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe alta. Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat peste ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale serioase. Se știu zonele, cum sunt cele de construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă. Trebuie să fie niște indicatori de performanță pentru cei care fac controale”. Ilie Bolojan: Digitalizarea ANAF e o poveste fără sfârșit În conferința de presă de la Guvern, Ilie Bolojan a declarat că este necesară finalizarea procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a funcționa mai eficient. El a propus limitarea mandatelor celor cu funcții de conducere. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. La ANAF să se facă digitalizarea. Dacă e un deșert de informații, vă imaginați că eficiența de controale e foarte redusă. Este un grup de lucru care lucrează la modificarea legislației, la care lucrează Tanczos Barna, pe chestiuni de insolvență. Poți foarte ușor să gestionezi creanțele unei mari companii cu datorii, unui paravan, după care nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările. Trebuie să avem capacitatea de a confisca, de a executa silit, avem niște arierate enorme de zeci de miliarde. Sunt responsabilități importante în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile pentru că avem probleme destul de serioase în întreaga țară. Premierul atenționează că s-au făcut numeroase abateri în ultimii ani: „Avem practici neunitare în exercitarea controlului, acumularea de aerate mari care arată că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fi protejat de cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu, societăți care trebuiesc avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu raportează sumele reale, ci sumele mult mai mici, controale formale.” Autorul recomandă: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul
Ilie Bolojan, despre măsurile pentru multinaționale: O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer
Ilie Bolojan, premierul României, a susținut vineri o conferință de presă în care a prezentat noile măsuri pe care Guvernul le are în plan pentru perioada următoare. Întrebat dacă în pachetul doi sau în pachetul trei se vor regăsi măsuri referitoare la multinaționale, premierul a precizat că „o componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști”. „În mod evident, toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român, de unde fac profituri importante. Și trebuie să ne asigurăm de asta. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață”, a mai adăugat premierul. Proiect privind multinaționalele, rămas blocat în Parlament În anul 2023, un proiect de lege depus în Parlament de PNL prevedea că printre cheltuielile care nu sunt deductibile se numără cele cu „serviciile de management, consultanță, asistență sau alte servicii, prestate de o persoană afiliată nerezidentă în România”. Proiectul a trecut de Senat, la două luni după depunerea sa, acolo unde s-a adăugat și prevederea că deducerea acestui tip de cheltuieli, „pe baza unor tranzacții calificate ca fiind artificiale (…), reprezintă contravenție și se sancționează cu o amendă egală cu 200% din valoarea cheltuielii deduse”. „Am depus un proiect de lege care să interzică clar externalizarea profitului pentru multinaționale, în baza unor cheltuieli de consultanta deductibile. Această problemă a rămas în continuare nereglementată, iar unii se fac că plouă când firme puternice din sectorul bancar, petrolier, pharma sau mari retaileri înregistrează profit ZERO și pierderi”, spunea liberalul Florin Roman, unul dintre inițiatori, în 2023. Surse politice spun că acest proiect ar fi putut reprezenta o alternativă pentru impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), impozit pentru care USR a inițiat un proiect de lege de eliminare a sa. Inițiativa este înregistrată momentan la Senat. „lmpozitul minim pe cifra de afaceri, introdus prin Legea nr. 296/2023 şi aplicabil începând cu 1 ianuarie 2024, a reprezentat una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România în ultimele decenii. La nivel declarativ a fostjustificat drept o măsură prin care se doreşte combaterea «optimizării fiscale» prin aşa-zisa practică a preţurilor de transfer. (…) Cu toate acestea, în realitate, lMCA se dovedeşte că afectează foarte grav nu doar acest tip de companii, ci şi companiile productive care nu se angajează în astfel de practici, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale şi documentate contabil în mod corect”, se arată în expunerea de motive a proiectului. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, cu atât este mai bine” Proiectul a rămas blocat, însă, la Camera Deputaților, iar premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă o astfel de prevedere ar putea să existe următoarele pachete fiscale. Acesta a precizat că „în măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-am susține”. „Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plata impozitelor, cu atât este mai bine. (…) Să știți că au fost cazuri în anii trecuți în care unii parlamentari au inițiat un proiect de lege într-un mandat când erau în opoziție și după ceva timp au ajuns la guvernare și au trebuit să voteze împotriva propuneri lor. Sper să nu ajung în această situație niciodată și dacă particip la un proiect să știu că îl votez în oricare din situații”, a mai declarat premierul Ilie Bolojan. AUTORUL RECOMANDĂ: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul Ilie Bolojan: Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de PARLAMENTARI Ilie Bolojan: Înainte de a majora TAXELE ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale
Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul reunit al Parlamentului
Plenul comun se va reuni, ulterior, luni, de la ora 15.00, pentru dezbaterea şi votul pe moţiunea de cenzură, scrie Gândul. Guvernul are la dispoziţie 30 de minute, la începutul şi la finalul dezbaterilor. PSD va avea 11 minute, AUR – 7 minute, PNL – 6 minute, USR – 5 minute, UDMR – 3 minute, S.O.S România – 2 minute. Grupul minorităţilor şi POT au 1 minut pentru dezbatere şi neafiliaţii – 2 minute. AUR a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate și creșterile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar. Opoziția acuză coaliția PSD-PNL-UDMR că a transformat România în „corigenta Europei la toate capitolele economice”, menționând că țara are „cel mai mare deficit bugetar din UE, cel mai mare deficit de cont curent din UE, cea mai mare inflație din UE și cea mai mare dobândă la obligațiunile pe termen lung din UE”. Conform moțiunii, deficitul bugetar a explodat de la sub 3% în perioada 2013-2018 la 9,3% în 2024. Datoria publică s-a triplat, de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în aprilie 2025. Totodată, creșterea economică a scăzut de la 6,1% în 2018 la doar 0,9% în 2024.
Anunțul ministrul Finanțelor în ziua în care Ilie Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale: „Perioada următoare, critică” / Semnale de pe piețele internaționale
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, susține că vin vești bune dinspre piețele internaționale care confirmă că România este pe drumul cel bun. Oficialul de la Finanțe explică faptul că investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, acesta fiind un semnal clar de încredere pentru țara noastră. Ministrul Finanțelor mărturisește că reformele reale nu mai pot aștepta în 2025, însă recunoaște că perioada următoare este una critică. „Va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase” „La finalul unei săptămâni pline atât în activitatea de la Guvern cât şi în dezbaterile din spațiul public, este necesar să subliniem: veştile bune de pe piețele internaționale confirmă că suntem pe drumul cel bun. Investitorii au reacționat pozitiv la măsurile României pentru reducerea deficitului bugetar, iar acesta este un semnal clar de încredere, care va susține reaşezarea economiei pe baze sănătoase”,a precizat Alexandru Nazare în mesajul postat pe facebook. Alexandru Nazare a explicat ce înseamnă, concret, aceste semnale externe cu privire la deciziile austerității, propuse pentru reducerea deficitului bugetar. „➡️ Dobânzile la care România se împrumută au scăzut vizibil, semn că investitorii recâștigă încrederea în capacitatea statului de a-și gestiona datoria. ➡️ Riscul de retrogradare a ratingului de țară se diminuează, ceea ce înseamnă protejarea tuturor împrumuturilor publice și private – de la banii necesari pentru salarii și pensii, până la creditele românilor. ➡️ Piețele internaționale validează direcția de responsabilitate bugetară pe care România a demarat-o odată cu primul pachet de ajustare fiscală. Știm că nu este o perioadă uşoară şi că efortul principal trebuie canalizat, în continuare, spre identificarea justei măsuri între cheltuieli, eficiența statului, atragerea de investiții şi de venituri la buget. De aceea, perioada următoare este critică. Înaintăm mâine cu procedura parlamentă pentru asumarea răspunderii primului pachet de măsuri şi continuăm în linie dreaptă, marți, cu reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN). Însă reformele reale, în 2025, nu mai pot aştepta. Am toată încrederea că, prin seriozitate şi responsabilitate, vom reuşi să redăm încrederea nu doar a piețelor externe, ci şi a românilor în România”, a conchis ministrul Finanțelor. Bolojan explică principalele modificările aduse proiectului Ilie Bolojan prezintă principalele modificări aduse proiectului: cote TVA de 21 și 11%, introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și înghețarea pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026. Premierul Bolojan își angajează răspunderea pe măsurile fiscale. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan. Sursă foto: Mediafax Foto Alexandru Dobre CITIȚI ȘI: Alexandru Nazare: „ANAF nu se poate să nu răspundă la absolut nimic” Ministrul de Finanțe scrie că se văd deja efectele noului pachetul fiscal/Alexandru Nazare: „ROBOR sub 7%. Pentru prima dată, după prezidențiale” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Mamele care sunt în concediu de creștere a copilului vor plăti CASS ca și pensionarii, spune Ilie Bolojan
Mamele care sunt în concediu de creștere a copilului vorn plăti CASS ca și pensionarii, explică, luni seara, premierul Ilie Bolojan. „Și mămicile, în perioada în care au un copil mic, au nevoie de servicii medicale importante”, spune Bolojan. Întrebat, luni seara, la Antena 1, de ce s-a ajuns la anularea asigurării de sănătate la mămicile în perioada de creștere a copilului, Ilie Bolojan a spus că pe tot ce înseamnă contribuția la Casa de Sănătate, pentru a avea un sistem de sănătate mai bun, „nu există soluții magice”. „Ce trebuie înțeles? Astăzi avem 6.300.000 de români care contribuie și avem 16,5 milioane de beneficiari. Niciun sistem, nicăieri, nu poate funcționa în felul acesta. Și atunci, ce a trebuit să facem? Să căutăm cum creștem numărul de contributori, oameni care plătesc. Și cum creștem acest lucru? Am crescut prin două metode. Pe de-o parte, pentru pensiile care sunt peste 3.000 de lei, doar pe diferența care depășește 3.000 de lei, ar urma să se plătească 10% această contribuție, pentru că toți seniorii noștri, toți vârstnicii noștri au nevoie de servicii de sănătate și această contribuție mică, poate mare din pensia lor, dar mică raportat la un tratament complex, înseamnă o sumă foarte mică cu care contribuie”, spune Ilie Bolojan. El afirmă că a doua măsura a fost să se extindă baza de contribuabili prin anularea unor excepții. „Și că ne place, că nu ne place, și mămicile, în perioada în care au un copil mic, au nevoie de servicii medicale importante și atunci, din nou, în această logică, la fel cum am anulat și o bună parte din celelalte excepții, trebuie să contribuie cu sumă infim de mică raportat la beneficiile pe care sistemul medical le pune în practică. Nu mai putem fi o țară de excepții, pentru că nu ne mai putem permite. Nu pentru că un guvern vrea să anuneze niște facilități. Dacă ascultăm fiecare categorie socială care a fost până acum scutită de aceste lucruri, eu le dau dreptate. Empatic, sunt de acord cu ei. Problema este ce facem în situația în care nu mai ai bani, în care restanțele de plată la Casa de Sănătate sunt de câteva miliarde pe care nu am avut bani să le plătim. În care lunile trecute am plătit doar salariile în sănătate și nu am putut să plătim ceilalți furnizori. Și atunci, în această situație, ce facem? E o logică de normalitate. Încercăm să contribuie fiecare categorie, cât mai puțin, de la cât mai mulți oameni, pentru că altfel sistemul nu mai poate funcționa. Acesta este realitatea. Nu pentru că avem ceva cu o categorie sau alta. Deci, eu înțeleg aceste lucruri, dar știți, totul este perfect cât timp ai bani”, a mai spus Bolojan. Premierul a afirmat că România este în situația în care nu mai are aceste resurse și atunci trebuie să ia niște decizii raționale. „Nu există servicii gratuite, cineva le plătește. Dacă cei care beneficiază, pentru că sunt într-un context al vieții în care au nevoie de aceste servicii medicale nu contribuie și ei cu o sumă minimă măcar, cineva va contribui. Asta înseamnă creditele pe care le plătim și așa mai departe, lucruri care nu le vedem. Deci, trebuie să le explicăm deschis românilor care este situația”, a mai spus premierul.