Etichetă: ilie bolojan

În PNL aceiași lideri se tot răsucesc. Alin Tișe: Partidul are oameni foarte buni, dar nu vrea să-i promoveze

Potrivit lui Alin Tișe, electoratul liberal nu s-a îndepărtat de PNL din cauza doctrinei partidului, ci pentru că vede mereu aceleași figuri în pozițiile de conducere. „Oamenii nu au o problemă în sine cu Partidul Național Liberal. Vorbesc de electoratul PNL. Au o problemă cu faptul că de atât de mulți ani aceiași lideri se tot răsucesc. Stă unul pe un scaun, așteaptă să plece celălalt sau îl împinge pe scări și după aceea îi ia locul”. Liderul liberal consideră că acest mod de funcționare a contribuit la pierderea încrederii alegătorilor în partidele tradiționale. „Toate partidele au ajuns la această decredibilizare pentru că timp de 30 de ani au promis oamenilor și n-au livrat aproape nimic. Și, mai mult, au scos în față aceleași fețe de atâția ani”. Tișe: Oamenii bine pregătiți nu răspund la comenzile de partid Alin Tișe susține că PNL poate găsi oameni foarte bine pregătiți pentru funcții importante, însă afirmă că aceștia nu doresc să intre într-un sistem în care competența este dublată de obligația de a răspunde comenzilor politice. „PNL poate găsi în țară patru-cinci oameni impecabil de buni pentru orice domeniu. Să știți că există, doar că nu doresc”, a declarat liderul liberal. „Pentru că dacă o persoană este instruită și pregătită, nu va răspunde la comenzile colegului de partid care va veni și va spune: «Păi stai puțin, eu te-am ajutat…»”, a adăugat Tișe. „Contează ce faci pentru oameni” Liberalul clujean consideră că un politician trebuie judecat după rezultatele obținute și nu după poziția ocupată în partid. „Dincolo de vorbe, contează ce faci pentru oameni”, a declarat Alin Tișe.

Un fost ministru de Finanțe îl acuză pe Bolojan că a împrumutat România mai mult decât oricare premier din istorie

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu îl acuză pe premierul demis, Ilie Bolojan, că a împrumutat România cu 339 de miliarde lei într-un singur an. Acesta susține că Bolojan este premierul care a împrumutat cei mai mulți bani din istoria României. Adrian Câciu spune că Ilie Bolojan a împrumutat 339 miliarde de lei, aproximativ 65 miliarde euro, în perioada iunie 2025 – iunie 2026. Fostul ministru subliniază că niciun alt premier nu a împrumutat atât de mulți bani și susține că în perioada „mărețelor deficite” de peste 9%, România a împrumutat 149 miliarde de lei în 2020 și 252 miliarde de lei în 2024. „339 miliarde lei a împrumutat Bolojan într-un singur an! 65 miliarde euro! Mai mult decât oricine în istoria noastră! Chestiuni despre care nimeni nu vorbește deși sunt recorduri negative istorice pentru România: Într-un singur an (iunie 2025-iunie 2026), Bolojan a facut împrumuturi de 339 miliarde lei(65 miliarde euro). Niciodata România nu a împrumutat atât de mult. Pe vremea «mărețelor» deficite, de peste 9%, 2020 si 2024, România a împrumutat 149 miliarde(2020), respectiv 252 miliarde(2024)”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.  Cum explică fostul ministru valoarea împrumuturilor Fostul ministru de Finanțe susține că din cele 339 de miliarde de lei, 251,4 miliarde de lei reprezintă finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice, iar 87,6 miliarde de lei reprezintă împrumutul SAFE. Totodată, Adrian Câciu afirmă că datoria publică a crescut cu 143 de miliarde de lei într-un singur an și că România a ajuns la un nivel al datoriei de 61% din PIB. Ilie Bolojan / Foto – Mediafax „Bolojan a împrumutat 339 miliarde lei. În structura, 251,4 mld reprezinta finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice iar 87,6 miliarde lei, este împrumutul SAFE (angajat, contracte semnate, prefinantare încasata). Datoria publica a crescut cu 143 miliarde lei într-un singur an. Nimeni nu mai vorbește de faptul că suntem la 61% din PIB”. Adrian Câciu: „Deficitul real ar fi de 2,9%” În continuarea postării, Câciu spune că nimeni nu mai vorbește despre prognoza de primăvară a CNSP, care estima o creștere economică de 0,1% în 2026, deși bugetul a fost construit pe o creștere de 1%. „Nimeni nu mai vorbește despre prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Care ne spune că am putea avea o creștere economică de 0,1% în acest an, deși bugetul a fost făcut pe o creștere economică de 1%”. De asemenea, fostul ministru a făcut un calcul asupra deficitului real pe care România l-ar avea dacă ar avea achitate datoriile către mediul privat: 3,4 miliarde ar merge către Pfizer, 3 miliarde pentru concediile medicale neachitate, 6 miliarde către furnizorii de energie, 5,3 de miliarde datorii către magistrați și alte 6 miliarde de lei pentru facturile restante aferente investițiilor publice. Astfel, totalul de plată se ridică la 23,7 miliarde de lei. „Deficitul real ar fi de 2,9%. Cum? Păi, să le luăm pe rând: 3,4 mld lei Pfizer, 3 mld lei concedii medicale neachitate, 6 mld lei datorii furnizori energie, 5,3 mld lei datorii magistrați, 6 miliarde lei facturi restante investiții publice. Total: 23,7 miliarde lei”. „S-a vopsit gardul, dar nu s-au plătit facturile” Adrian Câciu mai spune că reducere deficitului bugetar raportat s-a realizat prin amânarea unor plăți și a criticat modul în care sunt prezentate datele privind execuția bugetară. În finalul mesajului, fostul ministru a criticat măsurile Guvernului Bolojan și a subliniat că acestea au adus România într-o situație fiscal-bugetară fără precedent. „Aș spune că este mai degrabă «dioxid de carbon». Adică s-a vopsit gardul, dar nu s-au plătit facturile. Mai punem la socoteală că a crescut șomajul, peste 50 mii de oameni și-au pierdut locul de munca, peste 100 mii de firme sunt pe cale sa închidă. Ce avem ca răspuns? Tacere pe cifrele acestea! Aplaudacii sunt cu reforma în gură și în suflet! Deocamdata, reforma lor ne-a adus cea mai grea situație fiscal-bugetară din istorie”.

Scandalul privind justiția din România ajunge la Parlamentul European. PSD reclamă PNL la Bruxelles

Europarlamentarii PSD au sesizat joi Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) a Parlamentului European, cerând ca declarațiile recente ale reprezentanților PNL despre justiție să fie analizate în cadrul dialogului european privind statul de drept. Social-democrații susțin că declarațiile liberalilor „ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept”. Potrivit PSD, demersul nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor din România, ci asupra „declarațiilor publice formulate în ultimele zile de reprezentanți ai Partidului Național Liberal, prin care au fost contestate modul de repartizare a completurilor de judecată și activitatea instanțelor în dosare privind propriul partid, precum și anchete penale referitoare la presupuse fapte de corupție în care sunt vizați lideri liberali”. PSD se sprijină pe poziția CSM Eurodeputații PSD citează reacția Consiliului Superior al Magistraturii, care a vorbit despre o „escaladare fără precedent” a discursului împotriva instanțelor și a avertizat că „astfel de mesaje pot afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar”. În același timp, social-democrații afirmă că „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”. De la contestația PNL la reacția magistraților Miercuri, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Hotărârea a fost pronunțată de un complet specializat în litigii privind partidele politice. După anunțarea soluției, PNL a cerut transparență privind modul de constituire și repartizare a completurilor specializate care judecă dosarele referitoare la partide. Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu atribuțiile instanțelor și a susținut că justiția nu poate decide asupra unor chestiuni care țin de organizarea autorităților publice și de utilizarea fondurilor publice. Declarațiile au fost urmate de reacții din partea Tribunalului București, Curților de Apel, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii. Instituțiile au respins criticile privind activitatea instanțelor, au apărat independența justiției și au avertizat că astfel de declarații pot afecta încrederea publicului în sistemul judiciar.

Bolojan atacă la CCR decizia ÎCCJ: Justiția nu poate decide cum se împart banii publici

Premierul Ilie Bolojan spune că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”. De ce a decis Guvernul să sesizeze Curtea Constituțională „Sarcinea puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, pentru că, potrivit legii 500 din 2002 privind finanțele publice și codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând guvernul să aloce sume pentru un singur sector, e vorba de plată a restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a spus Ilie Bolojan. Miza conflictului: aproape 8 miliarde de lei și penalități uriașe Bolojan a reamintit că la finalul lunii martie, ICCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Guvernul a constatat, însă, că Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către instanță este 9 iulie. „Prima instanță a stabilit, în afară acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afară a amenzilor și altor aspecte de genul acesta, stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte, mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei. Deci, o sentință, de un anumit tip, declanșează alte efecte bugetare”, a mai psus Bolojan, după ședința de Guvern. Guvernul avertizează asupra unui precedent cu impact asupra bugetului de stat Premierul reamintește că din data de 16 noiembrie 2023, când Ordonanța de Urgență 99 a intrezis expres conducătorilor de instituții publice, care au calitatea de ordonatori de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare, peste cele prăvăzute de legislația specifică, în zona de justiție, au fost, ulterior acestei date, astfel de decizii, „deși ele sunt sub sancțiunea anulării de drept acestor sume”. „O instanță ne poate obliga… poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat, deși modificarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului. Ministerul de Finanțe, care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat și, la propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat astăzi (joi – n.r.) decizia de a asesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi la Curte această sesizare”, afirmă premierul. Precedent periculos Acesta atrage atenția că, dincolo de această dimensiune constituțională, o astfel de soluție este „un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite”, pentru că, dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu-i s-au alocat sumele, așa cum consideră de cuvință, ar putea obține, pe calea conteciosului administrativ, obligarea Ministerului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalitații. „În condițiile în care noi avem, prin buget, angajamente legate de instituțiile europene, angajamente legate de păstrarea unor echilibre bugetare, încadrarea în ținta de deficit, ieșirea din această procedură de deficit excesiv, alocarea preferențială în bază a unei hotărări judecătorești, deschiderea unor așa zise rectificări, care sunt efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabilește cum se modifică bugetul de stat, și, dat fiind situația în care suntem, practic, dacă ar aparea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că, gândiți-vă, Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare, nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de legea, deși neexecutarea atrage niște penalitații enorme, doar din adunarea acestor penalități ne dăm seama în ce zonă ne ducem. Procedura legii care permite aprobarea și rectificarea bugetului prevede cât se poate de clar că rectificarea poate fi făcută numai după elaborarea și publicarea de către Ministerul Finanțelor a raportului privind execuția bugetară pe primul semestru. Deci nu poate fi făcută mai repede”, explică Ilie Bolojan. De asemenea, sursele de finanțare fiind inexistente, ar impune că alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor.

Fostul premier Viorica Dăncilă: Nu aș fi început austeritatea de la cetățeni. Aș fi oprit ajutoarele pentru Ucraina

Dăncilă a criticat faptul că Executivul a început măsurile de austeritate „de la cetățeni”, în loc să reducă mai întâi cheltuielile la nivelul administrației centrale. „În primul rând a început o politică de austeritate de la cetățeni, în loc să înceapă de la vârf. Nu reduci deficitul printr-o politică de austeritate. Trebuie să vii cu o relansare economică, pentru că această politică de austeritate a dus la scăderea consumului, la creșterea gradului de sărăcie și la distrugerea mediului antreprenorial românesc”, a declarat fostul premier. Taxele, în centrul criticilor Ea a afirmat că nu ar fi majorat impozitele și taxele aplicate mediului de afaceri și a criticat majorarea TVA. „Niciodată nu aș fi crescut impozitul la dividende și la cifra de afaceri. Nu aș fi pus o povară pe antreprenorii români”, a spus Dăncilă, adăugând că „TVA-ul, sub nicio formă” nu ar fi fost majorat. Fostul premier a susținut că, în locul politicilor de austeritate, Guvernul ar fi trebuit să prezinte un program economic care să stimuleze investițiile și să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat. „Aș fi sistat ajutoarele către Ucraina” În același timp, Viorica Dăncilă a declarat că ar fi suspendat ajutoarele acordate Ucrainei. „Nu spun că n-aș fi ajutat țara vecină, dar îmi pasă mai mult de propriul popor decât de vecini. Prima dată ții cu familia ta și pe urmă îți ajuți vecinii. Eu aș fi sistat ajutoarele către Ucraina”, a afirmat aceasta. Despre închiderea grupurilor pe cărbune Dăncilă a criticat și politica energetică a României, afirmând că nu ar fi acceptat închiderea grupurilor pe cărbune fără garanții din partea Uniunii Europene. „Îmi spui să dau vecinilor energie. O dau, dar în același timp îmi distrugi mixul energetic românesc. Uitați că acum s-a ajuns la cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană”, a declarat fostul premier. Ea consideră că România ar fi trebuit să negocieze mai ferm cu Uniunea Europeană. „De fiecare dată ni se spune că nu ne lasă Uniunea Europeană. Nu este adevărat. Ce e permis unuia nu-mi poate fi interzis mie. Aș fi luat măsuri în oglindă”, a declarat fostul premier. De asemenea, ea susține că Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost folosit pentru proiecte care să sprijine dezvoltarea economică a țării. Dăncilă: PNRR, „un plan de dărâmare” „Noi am primit un Plan Național de Redresare și Reziliență. Redresare înseamnă să vii pe linia de plutire. Mie mi s-a părut că acest plan a fost un plan de dărâmare”, a declarat fostul premier. Potrivit fostului premier, proiectele incluse în PNRR nu au vizat investiții esențiale pentru economie. „De ce în acest program de redresare și reziliență nu am băgat obiective importante și am băgat legea pensiilor sau legea salarizării? În nicio altă țară nu s-a întâmplat asta”, a afirmat Dăncilă.

PNL contestă decizia Tribunalului București privind Congresul și anunță că va ataca hotărârea în instanță

Partidul Național Liberal susține că decizia Tribunalului București privind suspendarea unor hotărâri nu afectează conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie. Potrivit unui comunicat transmis miercuri, PNL afirmă că hotărârea instanței suspendă doar anumite decizii și produce efecte doar pentru viitor. Liberalii mai susțin că hotărârile adoptate la Congres și noua conducere a partidului rămân în vigoare. PNL va ataca decizia privind completurile specializate Partidul anunță că va contesta pe toate căile legale Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al Tribunalului București. PNL susține că înființarea a șase completuri specializate pentru cauze privind partidele politice este fără precedent. Formațiunea afirmă că măsura ar fi fost adoptată fără avizul necesar al Consiliului Superior al Magistraturii. Liberalii cer recuzarea unui judecător PNL anunță că va solicita recuzarea judecătoarei care a primit spre soluționare unul dintre dosarele privind Congresul Extraordinar. Partidul motivează cererea prin faptul că magistratul a fost detașat anterior la Ministerul Justiției. Potrivit PNL, detașarea a avut loc în perioada în care ministerul era condus de Alina Gorghiu, unul dintre reclamanți. Procesul este în desfășurare Liberalii precizează că vor depune la Tribunalul București documentele privind noua conducere și modificările aduse Statutului. Formațiunea afirmă că va respecta toate procedurile prevăzute de lege. Totodată, PNL anunță că avocații săi vor folosi toate căile de atac împotriva deciziilor pe care le consideră neîntemeiate. Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, până la soluționarea definitivă a dosarului pe fond. Instanța a respins, în același timp, acțiunea formulată împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan, și a secretarului general, Dan Motreanu, apreciind că aceștia nu au calitate procesuală pasivă. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Hotărârea a fost pronunțată în urma unei ordonanțe președințiale depuse de un grup de lideri liberali care contestă legalitatea convocării Consiliului Național Extraordinar și a Congresului PNL din 21 iunie. În paralel, pe rolul Tribunalului București se află și o acțiune prin care este solicitată anularea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului. Următorul termen de judecată este programat pentru 8 iulie.

Bolojan: Nicușor Dan a respins propunerea ca Siegfried Mureșan să fie premier

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat marți seară, la TVR 1, că președintele Nicușor Dan nu a fost de acord cu propunerea ca europarlamentarul Siegfried Mureșan să fie desemnat prim-ministru. Bolojan a precizat că subiectul a fost discutat la Palatul Cotroceni, însă nu a existat deschidere din partea șefului statului pentru această variantă. Întrebat dacă propunerea privind desemnarea lui Siegfried Mureșan va fi menținută, Bolojan a răspuns: „În discuția pe care am avut-o la Cotroceni, domnul președinte nu a agreat asemenea propunere. Nu am văzut deschidere pentru asta.” „Domnul Nicușor Dan a respins-o. PSD a respins-o la susținere” Ilie Bolojan a explicat că propunerea nu a întrunit sprijinul necesar nici din partea președintelui, nici din partea PSD. „Dânsul a fost o propunere pe care domnul Nicușor Dan a respins-o. Pe care PSD a respins-o la susținere. Și atunci a fost o logică că dacă nu există o susținere, nu se mai fac nominalizări.” Premierul interimar a susținut că, în opinia sa, procesul de desemnare ar trebui să includă mai multe variante de premier. „Eu cred că pentru a putea lua decizii corecte, e bine să ai două propuneri. Ceea ce s-a și făcut, în așa fel încât să poți, analizând plusurile și minusurile fiecărei propuneri, să faci o desemnare cât mai corectă.” „Suntem într-o formulă de blocaj” Bolojan a declarat că, în lipsa unui acord politic, negocierile trebuie să continue pentru formarea unui nou Executiv. „Suntem într-o formulă de blocaj, ceea ce înseamnă un dialog în perioada următoare, pentru a găsi o formulă pentru România.” Până la desemnarea unui nou premier, Ilie Bolojan afirmă că Executivul interimar trebuie să își continue activitatea și să pregătească proiectele legislative necesare pentru accesarea fondurilor europene. „În primul rând, trebuie să fac ceea ce ține de mine, ca premier, chiar dacă sunt în această formulă de interimat, pentru ca țara asta să funcționeze în condiții normale, pentru a pregăti pachetul de legi care să intre în Parlament, să fie adoptat, pentru că asta înseamnă absorbția de bani europeni.” Bolojan: „PNL nu a generat această criză” Premierul interimar a susținut că Partidul Național Liberal nu este responsabil pentru actualul blocaj politic. „În toată această perioadă, PNL nu a generat această criză. Am fost principiali, am fost corecți, dar sprijinul pe care îl dăm nu trebuie să fie niciodată un cec în alb, pentru că am văzut ceea ce înseamnă cecurile în alb.”

Cum s-a acutizat criza politică din România? Bolojan vorbește despre cel mai dificil moment

Bolojan a spus, marți seara, la TVR 1, că din cauza pierderii încredării în PSD s-a luat decizia, în PNL, să nu se mai facă o coaliție în actualul context cu PSD. „Ori în condiții în care se nominalizează un premier de la tine care este pus să facă o coaliție cu PSD, înseamnă că se încearcă o subordonare a partidului, ceea ce oricum am lua, nu este în regulă. Suntem după ce acest guvern a căzut. Modul în care s-a făcut această nominalizare, în mod cert, a creat o situație de criză în Partidul Național Liberal. Și cred că președintele Nicușor Dan nu a procedat într-o manieră care să crească încrederea între PNL și dânsul. Acesta este realitatea, orice s-ar spune, și asta i-am spus, dar nu asta este problema noastră. Noi trebuie să avem o relație instituțională și să mergem mai departe, să vedem ce putem face pentru a asigura stabilitatea în România. Oamenii nu vor de la noi scandaluri”, a spus Bolojan. Discuții terminate fără soluție Ilie Bolojan amintește că el a enunțat în spațiul public că există două posibilități de guvern, ambele minoritare: „sau un guvern PSD susținut de partidele de centru-dreapta sau un guvern al coaliției de centru-dreapta susținut de PSD pe baza unui acord politic. „Unde am ajuns? Am ajuns în situația în care, de la acest enunț, am început discuțiile cu toate partidele. Deși în prima fază PSD a anunțat că e de acord cu o formă de reciprocitate, adică ceea ce am anunțat, se încheie un acord politic în care fiecare dintre cele două părți, pentru a găsi o soluție, garantează susținerea pentru cealaltă, fiecare parte se duce cu premierul și cu acordul politic în fața președintelui României și în condițiile în care președintele României desemnează un premier, cei care nu au premierul desemnat îl susțin pe ceilalți în așa fel încât să deblocăm criza. Când am început discuțiile cu PSD în această cheie, ne-au anunțat că sunt de acord să discutăm aspectele tehnice, condițiile, ceea ce trebuie făcut, care sunt garanțiile pentru care o astfel de înțelegere are o bază reală. Gândiți-vă că s-au semnat protocole de coaliție, s-au semnat acorduri de guvernare și nu s-au respectat, dar ne-au anunțat, și asta a fost o întâlnire cu martori, cu președintele UDMR de față, cu președintele USR de față, că PSD este de acord cu un singur lucru: că a partidele de centru-dreapta să-i susțină guvernul. În rest, ei nu sunt de acord să susține un guvern condus de un premier de centru-dreapta”, a declarat președinterle PNL. Bolojan: Nu am mințit Întrebat dacă este adevărat că și-a schimbat discursul după ce a spus că PNL susține un guvern PSD monocolor, apoi s-a răzgândit, Ilie Bolojan a spus că nu a mințit. „Nu am mințit. Ceea ce regret este că s-a reținut doar faza cu susținerea de către centru-dreapta unui guvern PSD. Nu s-a reținut partea de acord politic și condiția de bun simț. Am spus că partidele de centru-dreapta ar putea susține un guvern PSD pe baza unui acord politic în care fiecare partid vine cu o propunere de premier de centru-dreapta, centru-stânga, dar și stânga garantează că susține premierul de centru-dreapta în condițiile în care există acordul politic. Și noi ce am făcut? Văzând că nu ne înțelegem cu PSD-ul, am convocat ședința biroului de conducere a partidului pentru că deciziile într-un partid nu le ia președintele pe persoană fizică, ci discută cu colegii. Când au aflat colegii că PSD nu este de acord cu această formă de reciprocitate, adică și partidele de centru-dreapta să vină cu o propunere de premier, să ne ducem cu ambele propuneri la președintele României, dânsul să aleagă pentru că are această responsabilitate și această opțiune să se pronunțe în acest sens și după aceea să trecem efectiv la vot ca să deblocăm situația și să fie și un garant al respectării acestor înțelegeri pentru că altfel lucrurile nu funcționează. Colegii au spus, bun, dar dacă doar PSD dorește sprijinul nostru și ei nu vor să arată o minimă formă de respect în această formulă, atunci nu vom susține asta și, discutând cu celelalte partide, am convenit să anunțăm și propunerea de premier pe care am susținut-o”, precizează Bolojan.

Nicușor Dan, după ședința CSAT: Vom cere NATO o prezență corespunzătoare pe teritoriul României

CSAT a comunicat că „principala temă abordată în cadrul ședinței a constituit-o analiza obiectivelor României la Summitul NATO, care se va desfășura în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara”: „Este o reuniune deosebit de importantă pentru viitorul Alianței, axată pe decizii și inițiative menite să reconfirme soliditatea și unitatea relației transatlantice și angajamentul Aliaților de a-și îndeplini responsabilitățile, într-un context de securitate marcat de continuarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și de apariția unor noi zone de conflict la nivel global. Pentru România, mizele sunt clare și țin inclusiv de reconfirmarea și consolidarea profilului țării noastre de aliat de încredere al NATO care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică. Din această perspectivă, Summitul reprezintă un prilej pentru a prezenta progresele României în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, precum și în domeniul industriei de apărare, inclusiv prin valorificarea adecvată a inițiativelor pentru industria de apărare, derulate atât la nivel NATO, cât și UE, precum și eforturile noastre în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova și al securității în zona Mării Negre. În același timp, reuniunea de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenția Aliaților la cel mai înalt nivel a situației complicate din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone. Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României. La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara. În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027. Astfel, Armata României va asigura, pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, 1.801 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate. Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în anul 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o inițiativă strategică vitală pentru garantarea libertății de navigație și securității economice și militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027. Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia și Bulgaria, reprezintă o premieră în istoria recentă a securității Mării Negre și un proiect de importanță strategică pentru țara noastră, menit să mențină siguranța traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă MCM BLACK SEA. În finalul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat situația ROMATSA, ca furnizor unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național. În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare. O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie. Acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL. În plan intern, blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare. În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian. De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale”, arată CSAT. În ședința CSAT au fost prezenți premierul demis, Ilie Bolojan, o parte din liderii USR ( Irineu Darău, Radu Miruță, Oana Țoiu), Alexandru Nazare, Cătălin Predoiu – din tabăra anti – Ilie Bolojan, șefii serviciilor secrete – SRI și SIE – Răzvan Ionescu și Gabriel Vlase, directorul general ROMATSA, dar și Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, pus sub acuzare de DNA. Potrivit agendei, CSAT a discutat: Obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara din 2026; Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027; Implicații pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană prin Sentința nr. 360 din 27.02.2026. Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni În cadrul ședinței Consiliului, au fost analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.

Alexandru Rogobete, mesaj pentru Ilie Bolojan: Opriți-vă o clipă! Lăsați rapoartele. Lăsați strategiile

Alexandru Rogobete, care a demisionat din funcția de Ministru al Sănătății, are un mesaj pe Facebook pentru Ilie Bolojan, în care susține că i se adresează ca „un om care a stat cu dumneavoastră la aceeași masă” și nu în calitate de fost ministru sau politician. Rogobete îi cere lui Bolojan să se „oprească” o clipă, să lase deoaparte rapoartele și strategiile și să „alegem oamenii înaintea calculelor politice”. Domnule Bolojan, ”Astăzi nu vă scriu ca fost ministru și nici ca politician. Vă scriu ca un om care a stat cu dumneavoastră la aceeași masă. Care a făcut parte din același Guvern. Care știe cât de grea este responsabilitatea unei decizii și cât de mare este presiunea de a conduce o țară. Și tocmai pentru că știu toate acestea, vă întreb: Când ați ascultat ultima dată un om care nu v-a cerut o funcție, ci doar o șansă? Când ați mers printre oamenii care nu vă cer explicații economice, ci doar siguranța că mâine va fi puțin mai bine decât ieri? Când ați privit România fără hărți politice, fără procente și fără calcule? Noi nu am fost trimiși aici ca să câștigăm negocieri. Noi am fost trimiși aici să câștigăm încrederea oamenilor și sǎ facem bine!”. Alexandru Rogobete mai spune că „România nu se degradează doar din lipsă de bani. România se degradează atunci când oamenii nu se mai simt reprezentați. Se degradează atunci când ambițiile ajung mai importante decât responsabilitatea”. „Se degradează atunci când calculele făcute între birouri și între ambasade ajung să cântărească mai mult decât vocea celor care muncesc, plătesc taxe și speră că această țară mai are un drum. Domnule Bolojan, opriți-vă o clipă! Lăsați rapoartele. Lăsați strategiile. Lăsați pentru câteva ore toate negocierile. Nu este prea târziu să alegem oamenii înaintea calculelor politice”, a scris fostul ministru al Sănătății pe rețeaua socială.