Corpul îmbătrânește rapid între 44 și 60 de ani. Obiceiuri care încetinesc îmbătrânirea
Experții susțin că aceste obiceiuri trebuie adoptate înainte de 44 de ani. Cercetătorii de la Stanford au studiat 108 participanți cu vârste între 25 și 75 de ani. Ei au descoperit că moleculele nu se modifică liniar în timp, ci în valuri. Schimbările dramatice apar în jurul vârstei de 44 și 60 de ani. „Se pare că vârsta de 40 de ani este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor 60″, a spus Michael Snyder, profesor de genetică la Stanford. Obiceiuri sănătoase înainte de 44 de ani Experții recomandă adoptarea acestor obiceiuri pentru a întări sistemul imunitar și a calma inflamațiile. Acordați prioritate somnului Somnul de calitate permite corpului să se odihnească și să se refacă. Studiile documentează legătura puternică dintre somn și sistemul imunitar în formă maximă. „Noaptea este de obicei un moment de refacere și regenerare pentru piele”, spune Marisa Garshick, medic dermatolog certificat. Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă șapte sau mai multe ore pentru adulți. Reduceți consumul de alcool Pe măsură ce îmbătrânim, nu mai metabolizăm alcoolul la fel de ușor. Asta ne afectează calitatea somnului. „Alcoolul este un stimulent, așa că ne trezește, adesea în jurul orei 3 dimineața”, spune Keri Peterson, medic specialist în medicină internă. Dr. Peterson recomandă printre oibiceiuri renunțarea completă la alcool. „Chiar și cu un singur pahar, somnul va fi perturbat”, spune ea. Stabiliți o rutină de antrenament de forță Femeile încep să piardă masa musculară încă de la 30 de ani. Pierdem aproximativ 3-5% pe deceniu. Puteți păstra masa musculară prin ridicarea greutăților câteva zile pe săptămână. „Există o mulțime de cercetări care arată că doar două zile pe săptămână de antrenament de forță oferă efecte pozitive”, spune Kristen McParland, antrenor personal certificat NASM. Beneficiile includ sistem imunitar mai puternic, masă musculară, densitate osoasă, stare de spirit mai bună, somn și sănătate a inimii. Susțineți-vă mușchii cu proteine „Nu contează cât de mult vă antrenați la sală dacă nu aveți un aport adecvat de proteine și carbohidrați”, spune McParland. Doza zilnică recomandată de proteine a fost mult timp de 0,36 grame pe kilogram. McParland recomandă să se vizeze 0,8-1 gram pe kilogram pentru a susține dezvoltarea musculară. Nu uitați de cardio Inima este un mușchi și are nevoie de exerciții. Studiul Stanford menționează că îmbătrânirea a fost asociată cu bolile cardiovasculare. Printre obiceiuri, ghidul de activitate fizică pentru americani recomandă minim 150 de minute pe săptămână de activitate aerobică moderată. „Ar trebui să simțiți că ritmul cardiac crește, poate că sunteți puțin fără suflu, dar puteți totuși să țineți o conversație scurtă”, spune McParland. Aceasta poate fi mers în pantă, ciclism, drumeții sau alergare ușoară. Protejați-vă pielea cu SPF Dacă nu folosiți deja zilnic protecție solară pe față, gât, piept și mâini, acum este momentul, spune dr. Garshick. Razele UV provoacă îmbătrânirea celulelor pielii și pot dăuna ADN-ului celulelor. Există și un risc crescut de cancer de piele. Crema de protecție solară trebuie să aibă factor de protecție solară de cel puțin 30. Trebuie să fiemarcată ca „spectru larg”, pentru protecție împotriva razelor UVA și UVB. Obiceiuri suplimentare după 50 de ani Dacă faceți deja toate cele de mai sus, iată măsuri suplimentare recomandate de experți. Discutați despre terapia de substituție hormonală În timpul perimenopauzei și menopauzei, nivelurile de estrogen și progesteron scad. Acest lucru provoacă bufeuri, creștere în greutate, tulburări de somn și multe altele. „Recomand femeilor să discute cu medicul lor despre avantajele și dezavantajele tratamentului”, spune dr. Peterson. Tratamentul cu estrogen și progesteron va ajuta la ameliorarea bufeurilor, transpirațiilor nocturne, uscăciunii vaginale și prevenirii osteoporozei. Mențineți creierul stimulat și ager Majoritatea persoanelor vor experimenta o formă de declin cognitiv până la vârsta de 70 de ani. Studiul Stanford menționează că boli precum Parkinson și Alzheimer au puncte de cotitură în jurul vârstei de 40 și 65 de ani, notează Womens Healthmag. Dr. Peterson recomandă stimularea creierului prin activități precum hobby-uri, lectură și cuvinte încrucișate. „Dacă vor să îmbătrânească în aceeași stare în care se află acum, trebuie să-și stimuleze creierul”, spune ea. Ea recomandă și jurnalul de recunoștință pentru sănătatea mentală. „Pentru unele persoane, este o perioadă în care observ o ușoară creștere a depresiei”, spune ea. Adăugați exerciții de flexibilitate și echilibru Dacă antrenamentul de forță nu include deja exerciții de flexibilitate și echilibru, acum este momentul. „Începi să devii mai rigid, mai încordat”, spune dr. Peterson. „De obicei, recomand mult mai multe exerciții de stretching și echilibru pe măsură ce pacienții se apropie de 60 de ani”. Exercițiile de echilibru pot fi mersul în linie dreaptă, starea pe un picior cu ochii închiși sau coborârea scărilor fără balustradă. Considerați antrenamentul dinamic Dacă rutina include deja forță, cardio, flexibilitate și echilibru, McParland sugerează antrenamentele dinamice. Acestea vor ajuta la timpi de reacție mai buni în cazul unei împiedicări și poate preveni o cădere. „Nu trebuie să fie neapărat sărituri, deoarece acestea pot fi intimidante”, spune ea. Poate fi vorba de kettlebell swings sau exerciții în care vă ridicați pe vârfuri și coborâți rapid. „Nu este niciodată prea târziu”, subliniază McParland. „Lucrez cu clienți în vârstă de 60 de ani care observă schimbări cu adevărat pozitive”.
Studiu: Un tratament experimental pentru cancer dezvăluie efecte anti-îmbătrânire care îi surprind pe cercetători
Cercetătorii de la Facultatea de Științe Biologice și Comportamentale a Universității Queen Mary din Londra au descoperit efecte anti-îmbătrânire surprinzătoare ale unui medicament oncologic de generație nouă, arătând că inhibitorul TOR rapalink-1 poate extinde semnificativ durata de viață a drojdiei de fisiune, conform SciTechDaily. Studiul, publicat în Communications Biology, sugerează că tratamentele concepute pentru cancer pot influența și procesul de îmbătrânire prin căi metabolice încă neexplorate. Inhibitor avansat TOR care prelungește viața celulelor Rapalink-1, creat inițial ca tratament promițător împotriva cancerului, s-a dovedit că încetinește îmbătrânirea drojdiei acționând asupra TORC1, partea din calea TOR care controlează creșterea celulară. Cercetătorii au constatat că medicamentul reduce funcțiile de creștere celulară, stimulând în același timp longevitatea și evidențiind compromisurile mecanice tipice biologiei îmbătrânirii. Una dintre descoperirile majore ale studiului este rolul neașteptat al agmatinelor (enzime care transformă metabolitul agmatină în poliamine). Aceste enzime fac parte dintr-un nou „circuit metabolic de feedback” care reglează activitatea TOR. Când activitatea agmatinelor a fost perturbată, celulele s-au multiplicat mai rapid, dar au prezentat semne de îmbătrânire timpurie, subliniind echilibrul fragil dintre creșterea accelerată și sănătatea celulară pe termen lung. Metaboliți și suplimente cu efecte similare asupra longevității Echipa a demonstrat, de asemenea, că administrarea de metaboliți precum agmatina sau putrescina prelungește durata de viață a drojdiei în anumite condiții metabolice. Aceasta sugerează că atât medicamentele, cât și compușii naturali pot influența îmbătrânirea prin aceeași cale biochimică. Autorii avertizează totuși că suplimentele de agmatină, deja disponibile pe piață, trebuie utilizate cu prudență, deoarece efectele benefice apar doar dacă anumite căi metabolice sunt intacte, iar agmatina poate contribui uneori la patologii. Implicații pentru îmbătrânirea umană, nutriție și cercetarea cancerului Pentru că mecanismul TOR funcționează similar de la drojdie până la oameni, aceste descoperiri ar putea influența viitoarele strategii privind îmbătrânirea sănătoasă, tratamentele oncologice și bolile metabolice. Studiul întărește legătura științifică dintre dietă, microbiom și longevitate, arătând cum circuitele metabolice pot controla îmbătrânirea la nivel celular.
Un nou studiu arată că ar exista un moment critic al îmbătrânirii. La ce vârstă ar apărea
Potrivit analizei, în jurul vârstei de 73–76 de ani apare un punct de inflexiune al îmbătrânirii – moment critic în care organismul își pierde capacitatea de a se recupera eficient după boli sau accidente. Acest prag marchează tranziția de la o perioadă de robustețe și reziliență relativ stabilă la instalarea rapidă a fragilității, ceea ce înseamnă acumularea accelerată de probleme de sănătate și risc crescut de mortalitate. Cum au identificat cercetătorii punctul de inflexiune al îmbătrânirii Cercetătorii au folosit Frailty Index, un instrument medical bazat pe peste 30 de indicatori, incluzând boli cronice, dificultăți motorii și afecțiuni cardiovasculare. Datele provin din Health and Retirement Study (SUA) și English Longitudinal Study of Ageing (Marea Britanie). Analiza a inclus 12.920 de participanți monitorizați în peste 65.000 de vizite medicale. Studiul a arătat că ritmul de deteriorare și timpul de recuperare cresc treptat cu vârsta, dar după aproximativ 75 de ani rata de deteriorare depășește definitiv rata de recuperare, marcând intrarea într-un declin accelerat al sănătății. Ce înseamnă punctul de inflexiune al îmbătrânirii pentru sănătate După depășirea acestui punct de inflexiune al îmbătrânirii, organismul nu mai poate compensa efectele stresorilor externi, ducând la acumularea rapidă a deficitelor de sănătate. Totuși, vestea bună este că datele permit prevenția. Cercetătorii subliniază că intervențiile timpurii și reducerea stresorilor înainte de pragul de 75 de ani pot încetini semnificativ evoluția fragilității, oferind o șansă mai mare la o viață sănătoasă și activă. Importanța punctului de inflexiune al îmbătrânirii Studiul demonstrează că matematica poate anticipa traiectoria sănătății pe termen lung, oferind perspective valoroase asupra modului în care îmbătrânim. Înțelegerea acestui punct de inflexiune al îmbătrânirii poate contribui la strategii eficiente de prevenție și la îmbunătățirea calității vieții în ultimele decenii de viață.
Un nou studiu arată de ce se activează enzimele inflamatorii implicate în procesul de îmbătrânire
Oamenii de ştiinţă au observat că, în celulele rinichilor şoarecilor îmbătrâniţi, mtDNA (ADN-ul mitocondrial) conţinea un exces de anumite nucleotide care pot dăuna ADN-ului. Acest dezechilibru determină mitocondriile să elimine fragmentele anormale în citosol, unde ADN-ul liber activează enzime inflamatorii implicate în procesul de îmbătrânire. „Studiul ne ajută să înţelegem de ce şi cum mitocondriile aruncă ADN-ul lor, oferind indicii despre contribuţia organitelor la inflamaţia cronică asociată vârstei”, spune Timothy Shutt, geneticist medical la Universitatea din Calgary. Pentru a investiga mecanismul, cercetătorii au folosit şoareci modificaţi genetic pentru lipsiţi de enzima MGME1, esenţială pentru copierea corectă a genomului mitocondrial. Aceşti şoareci dezvoltă inflamaţii renale odată cu înaintarea în vârstă. Analiza a arătat fragmente libere de mtDNA în celulele rinichilor acestor şoareci, care au activat enzime inflamatorii. Investigaţiile au arătat că nivelurile scăzute de deoxiribonucleotide forţează mtDNA să încorporeze excesiv nucleotide de tip RNA, ceea ce perturbă replicarea ADN-ului şi determină mitocondriile să elimine fragmentele afectate, provocând inflamaţie. „Aceste rezultate răspund unei întrebări vechi despre scurgerile de mtDNA şi inflamaţie, dar rămâne de văzut dacă procesul apare natural în timpul îmbătrânirii sau doar în anumite condiţii”, adaugă David Sinclair, geneticist la Harvard University. Următorul pas al cercetătorilor este să clarifice modul în care mtDNA eliminat contribuie la îmbătrânirea celulară şi la inflamaţie, subliniind că este o întrebare deschisă în domeniu.
Motivul pentru care unele persoane îmbătrănesc mai lent. Explicația științei despre reversul îmbătrânirii
Știm însă că îmbătrânirea este maleabilă. De exemplu, mediul înconjurător poate schimba durata vieții, dacă trăiești mai mult sau mai puțin. Și, încă din anii ’80 ai secolului trecut, știm că o putem modifica genetic pentru a prelungi sau scurta viața aproape tuturor organismelor-model studiate. Avem deja o înțelegere amplă a căilor celulare de modificat. Dar o altă chestiune este inversarea procesului: aceasta este o întrebare apărută în ultimii zece ani, deci foarte recentă. Totuși, avem unele dovezi că da, se poate, notează El Pais. În celule există niște gene care, atunci când sunt activate în exces, pot transforma o celulă deja diferențiată (adică specializată, fie renală, cerebrală, epidermiă etc.) înapoi în pluripotentă; apoi aceasta poate redeveni o celulă specializată. Aceste gene poartă numele OSKM (prescurtare pentru Oct4, Sox2, Klf4 și c-Myc), cunoscuți și ca factori Yamanaka, după cercetătorul care i-a descoperit. În culturi celulare, când acești factori sunt activați intens, dar moderat (sau intermitent) celula poate suferi un proces de rejuvenare fără a reveni complet la stadiul pluripotent. Gena celor care îmbătrânesc mai lent Mai multe grupuri, precum cele conduse de oamenii de știință spanioli Juan Carlos Izpisúa și Manuel Serrano, au supraexprimat acești factori Yamanaka la șoareci și au reușit ca unele țesuturi sau organe să se rejuveneze, conform unor parametri fiziologici și ai vârstei biologice—măsurată cu ceasuri epigenetice sau transcriptomice. Problema cu modificarea genetică a acestor factori este că pot apărea efecte secundare, cel mai important dintre ele fiind formarea tumorilor. În cazul altor organisme precum al nostru, și multe altele, am observat că există rejuvenări temporare. De exemplu, în prezența unui stres sever, precum un post intermitent, o intervenție chirurgicală sau chiar o sarcină, organismul îmbătrânește rapid, conform ceasurilor epigenetice și transcriptomice. Dar după o perioadă își revine la vârsta anterioară stresului. Știm, de asemenea, că intervenții precum diete specifice sau medicamente pot accelera acest proces de rejuvenare. Asta înseamnă că, tehnic, da, se poate inversa, dar doar temporar sau parțial. Totuși, trebuie subliniat că, până acum, nu s-a reușit inversarea îmbătrânirii în organisme adulte în vârstă. Eu lucrez cu viermi Caenorhabditis elegans și, când avem un vierme adult, nu reușim să-l întinerim. Nu știm dacă într-o zi vom putea face acest lucru, deși, ținând cont de dovezile din culturile celulare, cred că în deceniile următoare am putea reuși. Nu există elixirul tinereții În cele din urmă, dacă privim îmbătrânirea ca pe un proces liniar (pornești de la zero și îmbătrânești) în prezent știm că putem prelungi viața și putem face această durată mai sănătoasă. De exemplu, viermii C. elegans trăiesc în mod obișnuit 30 de zile, dar putem ajunge la 60 de zile, iar un vierme longeviv de 50 de zile se comportă ca unul de 20 de zile, cu o sănătate comparabilă. În cazul rejuvenării acelor viermi, de exemplu prin post în stadiul larvar, acești viermi întineriți, odată ieșiți din post, reiau procesul normal de îmbătrânire. Prin urmare, ceea ce nu am văzut niciodată este ca procesul de îmbătrânire să poată fi oprit definitiv sau să conducă la nemurire. Victoria Eugenia Martínez Miguel este doctor în Biologia îmbătrânirii și cercetătoare la Institutul Max Planck pentru Biologia Îmbătrânirii (Germania).
De ce procesul de îmbătrânire accelerează la 44 și 60 de ani și cum îl poți încetini
Nu e o noutate că sănătatea noastră se deteriorează odată cu vârsta. Dar un studiu realizat de Universitatea Stanford contrazice ideea clasică potrivit căreia îmbătrânirea are loc treptat, relatează The Telegraph. Echipa de cercetare a monitorizat în detaliu modificările moleculare pe o perioadă de până la șapte ani, la persoane cu vârste între 25 și 75 de ani, și a descoperit două momente-cheie în accelerarea îmbătrânirii: în jurul vârstei de 44 și din nou la 60 de ani. „Este esențial să ai mai multă grijă de tine când te apropii de aceste perioade. O alimentație mai sănătoasă te poate ajuta în momentul în care metabolismul lipidic scade, în jurul vârstei de 40 de ani. Iar exercițiile de forță sunt importante mai ales în jurul vârstei de 60 de ani, când începi să pierzi masă musculară. Este important să-ți monitorizezi constant starea de sănătate, prin analize și controale specifice”, spune Profesorul Michael Snyder, expert în genetică și autor principal al studiului. Nimeni nu își dorește un declin odată cu vârsta, așa că intervențiile la timp sunt esențiale. Când vine vorba de sănătate, timpul chiar contează. Ce se întâmplă în jurul vârstei de 40 de ani Deși menopauza este adesea considerată vinovată pentru problemele de sănătate la femeile de vârstă mijlocie, raportul Stanford a arătat că și bărbații trec printr-o creștere a problemelor legate de vârstă după 40. Confirmă ceea ce mulți simt deja: toleranța la alcool scade, pielea și mușchii își pierd din elasticitate, iar organismul procesează mai greu cofeina, grăsimile și zahărul. Procesarea grăsimilor și a zaharurilor scade dramatic Metabolismul lipidic suferă modificări semnificative, iar organismul procesează mai greu grăsimile – ceea ce poate duce la creșterea colesterolului. Colesterolul în exces se depune pe pereții arteriali, punând presiune pe inimă și crescând tensiunea arterială. Alimentele bogate în grăsimi saturate (carne procesată, lactate, produse de patiserie, prăjeli) sunt printre cei mai mari inamici. După 40 de ani, este indicat un control metabolic regulat. În Marea Britanie, NHS oferă un check-up gratuit la fiecare cinci ani, care include verificarea tensiunii și a colesterolului. Oasele devin mai fragile Studiul arată o creștere a problemelor musculo-scheletice după 40. Royal Osteoporosis Society menționează că masa osoasă atinge apogeul la 30 de ani, iar apoi începe un declin natural – accelerat la femei, odată cu scăderea estrogenului la menopauză. Una din două femei și unul din cinci bărbați de peste 50 de ani vor suferi o fractură din cauza osteoporozei. Mișcarea este cheia: exercițiile cu greutăți sau impact (mers pe jos, alergare, Pilates) ajută la menținerea densității osoase. Ideal e să ajungi treptat la 20-30 de minute pe zi. Vitamina D ajută la absorbția calciului – o găsim în pește gras, carne roșie, gălbenușuri. Între sfârșitul lui septembrie și începutul lui aprilie, când soarele este rar, se recomandă un supliment zilnic de 10 micrograme (400 UI). Al doilea val de îmbătrânire: vârsta de 60 de ani După 60 de ani, sistemul imunitar slăbește, carbohidrații sunt procesați mai greu, iar inima și rinichii sunt mai vulnerabili. Diabetul de tip 2 devine mai frecvent Odată cu vârsta, metabolismul încetinește, iar organismul devine mai rezistent la insulină. Douglas Pe măsură ce îmbătrânim, crește rezistența la insulină, iar capacitatea organismului de a produce insulină scade. Mișcarea este crucială – exercițiile de forță de cel puțin două ori pe săptămână pot reduce riscul. Risc crescut de afecțiuni renale după 64 de ani Rinichii filtrează zilnic 180 de litri de sânge. Odată cu vârsta, funcția renală scade cu aproximativ 1% pe an. În cazurile grave, insuficiența renală apare între 64 și 85 de ani. Diabetul și hipertensiunea sunt principalele cauze, dar și obiceiurile nesănătoase (alimente sărate, băuturi dulci, fumat, sedentarism) afectează rinichii. Semnale de alarmă: urină închisă la culoare, oboseală, greață, tensiune crescută, ochi umflați, picioare umflate. Nu există tratament pentru insuficiența renală, așa că prevenția este vitală. Boli de inimă și accidente vasculare Vârsta este principalul factor de risc. Inima se regenerează mai greu, iar arterele se pot îngusta din cauza plăcilor de colesterol. Joanne Whitmore, de la British Heart Foundation, recomandă:– 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână– reducerea consumului de carne roșie sub 70g/zi– renunțarea la fumat și limitarea alcoolului Dr. Maeva May, Stroke Association spune că „9 din 10 accidente vasculare pot fi prevenite. Dacă factorii de risc sunt detectați și gestionați, putem reduce semnificativ incidența acestora.” Riscul de cancer crește după 60 de ani Funcția sistemului imunitar scade, iar organismul luptă mai greu cu infecțiile. Maxine Lenza, Cancer Research UK: „Odată cu vârsta, crește acumularea de celule deteriorate, care pot duce la cancer. Cu cât îmbătrânim, cu atât aceste mutații devin mai probabile.” Întărirea sistemului imunitar este esențială: somn odihnitor, alimentație sănătoasă, reducerea stresului, mișcare regulată, renunțarea la fumat, vaccinuri la zi. Sfaturi practice Încearcă să intrduci o serie de schimbări sănătoase în stilul tău de viață în fiecare săptămână.– Programează-te pentru vaccinul antigripal– Adaugă în dietă alimente bogate în vitamine A, B6, B12, C, D, cupru, fier, acid folic, seleniu și zinc (somon, ouă, legume cu frunze verzi)– Coboară cu o stație mai devreme și mergi pe jos– Cumpără-ți o mască de dormit de calitate pentru un somn profund.