Un nou studiu arată de ce se activează enzimele inflamatorii implicate în procesul de îmbătrânire
Oamenii de ştiinţă au observat că, în celulele rinichilor şoarecilor îmbătrâniţi, mtDNA (ADN-ul mitocondrial) conţinea un exces de anumite nucleotide care pot dăuna ADN-ului. Acest dezechilibru determină mitocondriile să elimine fragmentele anormale în citosol, unde ADN-ul liber activează enzime inflamatorii implicate în procesul de îmbătrânire. „Studiul ne ajută să înţelegem de ce şi cum mitocondriile aruncă ADN-ul lor, oferind indicii despre contribuţia organitelor la inflamaţia cronică asociată vârstei”, spune Timothy Shutt, geneticist medical la Universitatea din Calgary. Pentru a investiga mecanismul, cercetătorii au folosit şoareci modificaţi genetic pentru lipsiţi de enzima MGME1, esenţială pentru copierea corectă a genomului mitocondrial. Aceşti şoareci dezvoltă inflamaţii renale odată cu înaintarea în vârstă. Analiza a arătat fragmente libere de mtDNA în celulele rinichilor acestor şoareci, care au activat enzime inflamatorii. Investigaţiile au arătat că nivelurile scăzute de deoxiribonucleotide forţează mtDNA să încorporeze excesiv nucleotide de tip RNA, ceea ce perturbă replicarea ADN-ului şi determină mitocondriile să elimine fragmentele afectate, provocând inflamaţie. „Aceste rezultate răspund unei întrebări vechi despre scurgerile de mtDNA şi inflamaţie, dar rămâne de văzut dacă procesul apare natural în timpul îmbătrânirii sau doar în anumite condiţii”, adaugă David Sinclair, geneticist la Harvard University. Următorul pas al cercetătorilor este să clarifice modul în care mtDNA eliminat contribuie la îmbătrânirea celulară şi la inflamaţie, subliniind că este o întrebare deschisă în domeniu.
Motivul pentru care unele persoane îmbătrănesc mai lent. Explicația științei despre reversul îmbătrânirii
Știm însă că îmbătrânirea este maleabilă. De exemplu, mediul înconjurător poate schimba durata vieții, dacă trăiești mai mult sau mai puțin. Și, încă din anii ’80 ai secolului trecut, știm că o putem modifica genetic pentru a prelungi sau scurta viața aproape tuturor organismelor-model studiate. Avem deja o înțelegere amplă a căilor celulare de modificat. Dar o altă chestiune este inversarea procesului: aceasta este o întrebare apărută în ultimii zece ani, deci foarte recentă. Totuși, avem unele dovezi că da, se poate, notează El Pais. În celule există niște gene care, atunci când sunt activate în exces, pot transforma o celulă deja diferențiată (adică specializată, fie renală, cerebrală, epidermiă etc.) înapoi în pluripotentă; apoi aceasta poate redeveni o celulă specializată. Aceste gene poartă numele OSKM (prescurtare pentru Oct4, Sox2, Klf4 și c-Myc), cunoscuți și ca factori Yamanaka, după cercetătorul care i-a descoperit. În culturi celulare, când acești factori sunt activați intens, dar moderat (sau intermitent) celula poate suferi un proces de rejuvenare fără a reveni complet la stadiul pluripotent. Gena celor care îmbătrânesc mai lent Mai multe grupuri, precum cele conduse de oamenii de știință spanioli Juan Carlos Izpisúa și Manuel Serrano, au supraexprimat acești factori Yamanaka la șoareci și au reușit ca unele țesuturi sau organe să se rejuveneze, conform unor parametri fiziologici și ai vârstei biologice—măsurată cu ceasuri epigenetice sau transcriptomice. Problema cu modificarea genetică a acestor factori este că pot apărea efecte secundare, cel mai important dintre ele fiind formarea tumorilor. În cazul altor organisme precum al nostru, și multe altele, am observat că există rejuvenări temporare. De exemplu, în prezența unui stres sever, precum un post intermitent, o intervenție chirurgicală sau chiar o sarcină, organismul îmbătrânește rapid, conform ceasurilor epigenetice și transcriptomice. Dar după o perioadă își revine la vârsta anterioară stresului. Știm, de asemenea, că intervenții precum diete specifice sau medicamente pot accelera acest proces de rejuvenare. Asta înseamnă că, tehnic, da, se poate inversa, dar doar temporar sau parțial. Totuși, trebuie subliniat că, până acum, nu s-a reușit inversarea îmbătrânirii în organisme adulte în vârstă. Eu lucrez cu viermi Caenorhabditis elegans și, când avem un vierme adult, nu reușim să-l întinerim. Nu știm dacă într-o zi vom putea face acest lucru, deși, ținând cont de dovezile din culturile celulare, cred că în deceniile următoare am putea reuși. Nu există elixirul tinereții În cele din urmă, dacă privim îmbătrânirea ca pe un proces liniar (pornești de la zero și îmbătrânești) în prezent știm că putem prelungi viața și putem face această durată mai sănătoasă. De exemplu, viermii C. elegans trăiesc în mod obișnuit 30 de zile, dar putem ajunge la 60 de zile, iar un vierme longeviv de 50 de zile se comportă ca unul de 20 de zile, cu o sănătate comparabilă. În cazul rejuvenării acelor viermi, de exemplu prin post în stadiul larvar, acești viermi întineriți, odată ieșiți din post, reiau procesul normal de îmbătrânire. Prin urmare, ceea ce nu am văzut niciodată este ca procesul de îmbătrânire să poată fi oprit definitiv sau să conducă la nemurire. Victoria Eugenia Martínez Miguel este doctor în Biologia îmbătrânirii și cercetătoare la Institutul Max Planck pentru Biologia Îmbătrânirii (Germania).
De ce procesul de îmbătrânire accelerează la 44 și 60 de ani și cum îl poți încetini
Nu e o noutate că sănătatea noastră se deteriorează odată cu vârsta. Dar un studiu realizat de Universitatea Stanford contrazice ideea clasică potrivit căreia îmbătrânirea are loc treptat, relatează The Telegraph. Echipa de cercetare a monitorizat în detaliu modificările moleculare pe o perioadă de până la șapte ani, la persoane cu vârste între 25 și 75 de ani, și a descoperit două momente-cheie în accelerarea îmbătrânirii: în jurul vârstei de 44 și din nou la 60 de ani. „Este esențial să ai mai multă grijă de tine când te apropii de aceste perioade. O alimentație mai sănătoasă te poate ajuta în momentul în care metabolismul lipidic scade, în jurul vârstei de 40 de ani. Iar exercițiile de forță sunt importante mai ales în jurul vârstei de 60 de ani, când începi să pierzi masă musculară. Este important să-ți monitorizezi constant starea de sănătate, prin analize și controale specifice”, spune Profesorul Michael Snyder, expert în genetică și autor principal al studiului. Nimeni nu își dorește un declin odată cu vârsta, așa că intervențiile la timp sunt esențiale. Când vine vorba de sănătate, timpul chiar contează. Ce se întâmplă în jurul vârstei de 40 de ani Deși menopauza este adesea considerată vinovată pentru problemele de sănătate la femeile de vârstă mijlocie, raportul Stanford a arătat că și bărbații trec printr-o creștere a problemelor legate de vârstă după 40. Confirmă ceea ce mulți simt deja: toleranța la alcool scade, pielea și mușchii își pierd din elasticitate, iar organismul procesează mai greu cofeina, grăsimile și zahărul. Procesarea grăsimilor și a zaharurilor scade dramatic Metabolismul lipidic suferă modificări semnificative, iar organismul procesează mai greu grăsimile – ceea ce poate duce la creșterea colesterolului. Colesterolul în exces se depune pe pereții arteriali, punând presiune pe inimă și crescând tensiunea arterială. Alimentele bogate în grăsimi saturate (carne procesată, lactate, produse de patiserie, prăjeli) sunt printre cei mai mari inamici. După 40 de ani, este indicat un control metabolic regulat. În Marea Britanie, NHS oferă un check-up gratuit la fiecare cinci ani, care include verificarea tensiunii și a colesterolului. Oasele devin mai fragile Studiul arată o creștere a problemelor musculo-scheletice după 40. Royal Osteoporosis Society menționează că masa osoasă atinge apogeul la 30 de ani, iar apoi începe un declin natural – accelerat la femei, odată cu scăderea estrogenului la menopauză. Una din două femei și unul din cinci bărbați de peste 50 de ani vor suferi o fractură din cauza osteoporozei. Mișcarea este cheia: exercițiile cu greutăți sau impact (mers pe jos, alergare, Pilates) ajută la menținerea densității osoase. Ideal e să ajungi treptat la 20-30 de minute pe zi. Vitamina D ajută la absorbția calciului – o găsim în pește gras, carne roșie, gălbenușuri. Între sfârșitul lui septembrie și începutul lui aprilie, când soarele este rar, se recomandă un supliment zilnic de 10 micrograme (400 UI). Al doilea val de îmbătrânire: vârsta de 60 de ani După 60 de ani, sistemul imunitar slăbește, carbohidrații sunt procesați mai greu, iar inima și rinichii sunt mai vulnerabili. Diabetul de tip 2 devine mai frecvent Odată cu vârsta, metabolismul încetinește, iar organismul devine mai rezistent la insulină. Douglas Pe măsură ce îmbătrânim, crește rezistența la insulină, iar capacitatea organismului de a produce insulină scade. Mișcarea este crucială – exercițiile de forță de cel puțin două ori pe săptămână pot reduce riscul. Risc crescut de afecțiuni renale după 64 de ani Rinichii filtrează zilnic 180 de litri de sânge. Odată cu vârsta, funcția renală scade cu aproximativ 1% pe an. În cazurile grave, insuficiența renală apare între 64 și 85 de ani. Diabetul și hipertensiunea sunt principalele cauze, dar și obiceiurile nesănătoase (alimente sărate, băuturi dulci, fumat, sedentarism) afectează rinichii. Semnale de alarmă: urină închisă la culoare, oboseală, greață, tensiune crescută, ochi umflați, picioare umflate. Nu există tratament pentru insuficiența renală, așa că prevenția este vitală. Boli de inimă și accidente vasculare Vârsta este principalul factor de risc. Inima se regenerează mai greu, iar arterele se pot îngusta din cauza plăcilor de colesterol. Joanne Whitmore, de la British Heart Foundation, recomandă:– 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână– reducerea consumului de carne roșie sub 70g/zi– renunțarea la fumat și limitarea alcoolului Dr. Maeva May, Stroke Association spune că „9 din 10 accidente vasculare pot fi prevenite. Dacă factorii de risc sunt detectați și gestionați, putem reduce semnificativ incidența acestora.” Riscul de cancer crește după 60 de ani Funcția sistemului imunitar scade, iar organismul luptă mai greu cu infecțiile. Maxine Lenza, Cancer Research UK: „Odată cu vârsta, crește acumularea de celule deteriorate, care pot duce la cancer. Cu cât îmbătrânim, cu atât aceste mutații devin mai probabile.” Întărirea sistemului imunitar este esențială: somn odihnitor, alimentație sănătoasă, reducerea stresului, mișcare regulată, renunțarea la fumat, vaccinuri la zi. Sfaturi practice Încearcă să intrduci o serie de schimbări sănătoase în stilul tău de viață în fiecare săptămână.– Programează-te pentru vaccinul antigripal– Adaugă în dietă alimente bogate în vitamine A, B6, B12, C, D, cupru, fier, acid folic, seleniu și zinc (somon, ouă, legume cu frunze verzi)– Coboară cu o stație mai devreme și mergi pe jos– Cumpără-ți o mască de dormit de calitate pentru un somn profund.