Peru declară stare de urgență la granița cu Chile
Președintele José Jerí din Peru a declarat vineri că guvernul său va declara stare de urgență de-a lungul frontierei de sud a țării și va desfășura mai multe forțe armate în zonă, în contextul în care un număr mare de migranți venezueleni se aventurează spre nord, venind din Chile, unde sentimentul anti-imigrație a crescut în timpul unei campanii prezidențiale tensionate, potrivit AP. Sute de mii de migranți care fug de crizele din țările lor de origine sau caută oportunități mai bune în străinătate au traversat de mult continentul și granița peruană pentru a-și construi o viață nouă în Chile , una dintre cele mai stabile și prospere națiuni din America Latină. Însă zeci de persoane fără statut legal în Chile – majoritatea venezueleni care au abandonat ruina economică și regimul autoritar din ultimii ani – se îndreaptă acum și în direcția opusă, în timp ce Chile se pregătește să-și înăsprească poziția împotriva imigrației. Campanie bazată pe teme legate de imigranți Favoritul la câștigarea turului doi al alegerilor prezidențiale din Chile, pe 14 decembrie, avocatul ultraconservator José Antonio Kast, și-a construit campania pe temerile populare legate de imigrația din Venezuela și de creșterea crimei organizate. Săptămâna trecută, el a filmat un videoclip de campanie la granița poroasă dintre Chile și Peru, avertizând imigranții fără statut oficial să părăsească țara cât mai pot.
Papa Leon îi îndeamnă pe catolici să-i primească pe imigranți ca pe frați și surori
Papa Leon a făcut un apel puternic la solidaritate și ospitalitate față de imigranți, în timpul slujbei celebrate în Piața Sfântul Petru, la care au participat mii de pelerini, potrivit NBC News. În mesajul său, suveranul pontif a spus că imigranții nu trebuie tratați „cu răceala indiferenței sau stigmatul discriminării”, ci primiți „cu brațele și inimile deschise”. Papa, primul pontif american din istoria Bisericii Catolice, nu a menționat direct nicio țară, însă apelul său vine la doar câteva zile după ce a criticat dur politicile anti-imigrație ale administrației Trump, întrebând public dacă acestea sunt compatibile cu valorile pro-viață susținute de Biserică. Declarațiile sale au stârnit reacții aprinse din partea unor lideri catolici conservatori din Statele Unite. „Trăim un nou timp misionar”, a spus Papa Leon. „Biserica trebuie să ofere ospitalitate și compasiune celor care fug de violență sau caută un loc sigur. Prezența multor frați și surori din Sudul global trebuie privită ca o oportunitate de reînnoire a credinței și a comunităților noastre.” Papa Leon, ales în mai pentru a-l succeda pe regretatul Papa Francisc, a preferat un ton mai sobru și un discurs atent pregătit, în contrast cu stilul spontan al predecesorului său.
Poliţiştii de frontieră de la Calafat au depistat 17 cetățeni din Africa și Asia când încercau să intre ilegal în România
Poliţiştii de frontieră de la Calafat au depistat 17 cetățeni din Africa și Asia când încercau să intre ilegal în România. Persoanele în cauză voiau să sară gardul stației de taxare. Acestea nu dețineau documentele necesare pentru a călători în Spaţiul Schengen. Cei 17 cetățeni au încercat să pătrundă ilegal în România în ziua de vineri, 22 august 2025, în jurul orei 07:30. Polițiștii de Frontieră au intervenit rapid. Când au fost observați polițiștii, cetățenii au încercat să fugă pe un câmp, aproape de calea ferată. Au fost somați verbal, apoi a fost executat un foc de avertisment în plan vertical. „Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorul Politiei de Frontiera Calafat au depistat șaptesprezece cetățeni de origine afro-asiatică care nu dețineau documentele necesare pentru a călători în spaţiul Schengen și au încercat să intre ilegal în România prin escaladarea gardului perimetral al stației de taxare. În data de 22.08.2025, în jurul orei 07.30, în urma unei colaborări cu personalul firmei care administrează podul Calafat-Vidin, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Calafat au acționat în proximitatea stației de taxare a podului Calafat-Vidin unde au fost observate mai multe persoane care încercau să escaladeze gardul perimetral. La vederea forțelor de ordine, persoanele au încercat să fugă pe un câmp, în apropierea căii ferate. Polițiștii au acționat conform procedurilor legale, adresând somații verbale, iar ulterior, pentru asigurarea perimetrului și prevenirea unor situații de risc, unul dintre agenți a executat un foc de avertisment în plan vertical, moment în care persoanele au fost oprite și imobilizate”, transmite Poliția de Frontieră. 17 cetățeni din Africa și Asia au încercat să intre ilegal în România Cei 17 cetățeni din Africa și Asia au fost lăsați în apropierea stației de taxare de către un cetățean slovac. Aceștia au fost transportați cu un microbuz. Cetățenii au fost preluați de autoritățile bulgare. „În urma verificărilor preliminare s-a stabilit faptul că persoanele respective fuseseră transportate de la Sofia cu un microbuz de către un cetățean slovac, care i-a lăsat în apropierea stației de taxare. Acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul Poliției Transporturi Feroviare Calafat și al Poliției de Frontieră Bulgare, cooperarea transfrontalieră fiind esențială pentru succesul intervenției. În urma unei întrevederi de frontieră, cei 17 cetățeni străini, șoferul microbuzului și mijlocul de transport au fost preluați de către autoritățile bulgare, în vederea continuării cercetărilor. Poliția de Frontieră Română, împreună cu partenerii instituționali, va continua să acționeze ferm pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale și pentru menținerea climatului de siguranță la frontierele țării”, transmite Poliția de Frontieră printr-un comunicat oficial. Autorul recomandă: Efectul politicii Administrației Trump: Numărul de imigranți din SUA a scăzut cu 1,5 MILIOANE între ianuarie și iunie UE ar trebui să sancționeze statele care instrumentalizează MIGRANȚII în scopuri politice, conform unui raport TRAGEDIE în largul coastelor italiene: O barcă încărcată cu migranți s-a răsturnat lângă Lampedusa Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ)
Austria se pregătește să deporteze un azilant în Siria. Ar fi o premieră la nivelul UE, după căderea lui Assad
Autoritățile din Austria se pregătesc să deporteze un sirian al cărui statut de azilant a fost revocat din cauza unei condamnări penale. Un oficial al Uniunii Europene și mai multe grupuri pentru drepturile omului susțin că aceasta va fi prima deportare din Europa în Siria după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad. Grupurile pentru drepturile omului sunt îngrijorate de faptul că planul Austriei ar putea crea un precedent, încurajând alte state membre ale Uniunii Europene să urmeze exemplul, pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație. Bărbatul în vârstă de 32 de ani, care a primit azil în Austria în 2014, și-a pierdut statutul de refugiat în februarie 2019 din cauza antecedentelor sale penale, a declarat consilierul său juridic Ruxandra Staicu. Ea a refuzat să precizeze natura condamnării sale. Deportarea în Siria nu a fost posibilă pe durata războiului civil din această țară, deoarece Siria era considerată nesigură. Guvernul austriac susține că, după căderea lui Assad, situația s-a schimbat și a demarat procedurile de retragere a statutului unor refugiați, deși grupurile pentru drepturile omului susțin că este prematur să se procedeze astfel. Autoritățile austriece și siriene au convenit săptămâna trecută ca bărbatul să fie deportat, dar închiderea spațiului aerian din cauza conflictului dintre Iran și Israel a întârziat procesul, au declarat Staicu și un diplomat occidental. Diplomatul, care a solicitat anonimatul, a adăugat că deportarea va avea loc odată cu redeschiderea spațiului aerian. Staicu a declarat că clientul său a primit o decizie negativă privind azilul în aprilie. El a depus o altă cerere de azil și așteaptă un răspuns. „Există atacuri împotriva oamenilor și nu avem nicio idee în ce direcție va merge Siria”, a declarat Staicu, adăugând că deportarea clientului său ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice tortura și tratamentele inumane. 1,68 milioane de cereri de azil în Europa primite din partea cetățenilor sirieni, din 2015 Din 2015, țările europene au primit aproximativ 1,68 milioane de cereri de azil din partea cetățenilor sirieni. Unele state, în special Germania, i-au primit inițial cu căldură pe azilanți, în timp ce războiul civil le răvășea țara natală. Dar îngrijorarea crescândă a opiniei publice cu privire la amploarea imigrației a alimentat sprijinul pentru partidele de extremă dreapta cu vederi anti-imigranți. Odată cu căderea lui Assad în decembrie anul trecut, multe guverne ale UE au suspendat rapid procesarea cererilor de azil siriene, iar unele au solicitat reevaluarea situației de securitate din Siria pentru a permite reluarea deportărilor. În Austria, fostul cancelar Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Austriac (OVP), se numără printre cei care solicită o astfel de reevaluare, pe fondul presiunilor exercitate de Partidul Libertății, de extremă-dreapta. Unele grupuri de apărare a drepturilor și avocați spun că este încă prea periculos să se înceapă întoarcerea oamenilor în Siria. Reprezentanții Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) au declarat pentru Reuters: „Sirienii… nu trebuie să fie returnați cu forța din nicio țară, inclusiv cele din Uniunea Europeană, în nicio parte a Siriei” din cauza situației generale din această țară. Grupurile pentru drepturile omului au menționat mai multe cazuri de atacuri împotriva minorităților, după căderea lui Assad. Siria rămâne, de asemenea, afectată de o gravă criză umanitară, 90% din populație trăind sub pragul sărăciei, conform estimărilor ONU. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump a semnat un nou ordin EXECUTIV care prevede ridicarea unor sancțiuni impuse Siriei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Cei care călătoresc în SUA sunt sfătuiți să folosească telefoane cu butoane, precum vechile Nokia. De ce Franța, Germania și Canada trag un semnal de alarmă
Într-un context global tot mai tensionat privind protecția datelor personale și supravegherea digitală, mai multe guverne europene, alături de Canada, lansează un avertisment în premieră pentru cetățenii lor care călătoresc în Statele Unite: renunțați la smartphone-uri și folosiți telefoane cu butoane, de tip „burner phone”. Motivul? Riscuri majore de confiscare, inspecții ale dispozitivelor digitale și chiar supraveghere agresivă la granițele americane. Avertismente oficiale și recomandări discrete pentru telefoane simple Potrivit Forbes și Financial Times, guvernele din Franța, Germania, Danemarca, Irlanda și Canada au transmis avertismente de călătorie actualizate, avertizând călătorii și oficialii să fie extrem de prudenți la frontierele SUA. Tot mai mulți cetățeni s-au plâns că dispozitivele lor electronice au fost inspectate, parolele cerute în mod insistent, iar uneori datele au fost copiate fără acord explicit. Comisia Europeană a mers chiar mai departe, punând la dispoziția angajaților săi telefoane și laptopuri „burner”, adică dispozitive de unică folosință, pentru a reduce riscul scurgerilor de informații sensibile. Astfel de măsuri sunt deja folosite de către diplomați, angajați UE și oficiali guvernamentali aflați în vizită în Statele Unite. Supraveghere digitală, reținerea datelor și încredere tot mai scăzută Decizia mai multor state de a emite aceste alerte vine în contextul în care autoritățile vamale americane au primit în ultimii ani competențe sporite. Agenții de la frontieră pot accesa telefoane, laptopuri și chiar conturi personale de pe rețelele sociale, fără mandat judecătoresc. În acest context, recomandarea de a folosi un telefon simplu, fără acces la conturi sensibile, devine o măsură de protecție logică. Potrivit experților în securitate, vechile telefoane cu butoane, cum ar fi clasicul Nokia 3310, au un risc aproape inexistent de compromitere digitală. În plus, acestea pot fi abandonate fără pierderi majore de date sau expunerea unor informații personale. Oficialii canadieni și europeni insistă în același timp ca cetățenii lor să evite conectarea automata la rețele Wi-Fi publice în aeroporturi sau hoteluri și să nu transporte dispozitive care conțin date sensibile sau informații de serviciu. Rămâne de văzut dacă Statele Unite vor răspunde acestor critici. Până atunci, tot mai mulți călători încep să și includă, alături de pașaport și biletul de avion, și un vechi telefon cu taste.