Peste 400 de arestări în operațiunea de imigrație din zona Chicago în mai puțin de două săptămâni
Charles a furnizat aceste cifre în cadrul unui interviu acordat Associated Press, descriind 400 ca fiind un „număr solid” care include arestările efectuate de alte agenții federale în afară de ICE. „Vom continua această operațiune până când vom considera că am avut succes. Nu se întrevede o dată de încheiere”, a spus el. Aproximativ 50% până la 60% din arestări au fost arestări țintite, adică persoane specifice pe care ICE încerca să le găsească deoarece comisese o infracțiune, aveau un ordin final de expulzare sau făcuseră ceva care le-a adus în atenția ICE. Restul au fost „arestări colaterale” – persoane pe care ICE le întâlnește în timpul operațiunilor sale, care nu sunt persoanele pe care le caută, dar se află ilegal în țară. Trump a promis mai multe trupe ale Gărzii Naționale la Chicago Operațiunea a stârnit îngrijorarea activiștilor și a comunităților de imigranți, care spun că s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de agenți de aplicare a legii în materie de imigrație. Administrația Trump a promis să trimită un număr mare de agenți de imigrație și trupe ale Gărzii Naționale la Chicago, în ciuda obiecțiilor vehemente ale liderilor locali. Operațiunea a dus la acuzații de folosire excesivă a forței și de razii brutale care au prins în capcană cetățeni americani, inclusiv doi cetățeni americani care au fost reținuți pentru scurt timp în această săptămână. Susținătorii au protestat și împotriva morții unui bărbat împușcat de un ofițer ICE pe 12 septembrie, după ce autoritățile au declarat că acesta a încercat să fugă în timpul unui control rutier.
Suma monstruoasă alocată de Donald Trump pentru campaniile de epurare a imigranților
175 de miliarde de dolari au fost alocați săptămâna aceasta de președintele american Donald Trump pentru campania sa de deportare în masă a imigranților. Suma este mai mare decât bugetul militar al oricărei țări, cu excepția Chinei, iar experții apreciază că întrece de mai multe ori suma necesară pentru a se pune capăt foametei mondiale, potrivit salon.com. Bugetul aprobat miercuri de republicanii din Senat – The Big Beautiful Bill – reduce taxele pentru bogați, în timp ce taie servicii precum Medicaid și SNAP (ajutoarele pentru hrană) pentru restul populației. Însă cea mai importantă parte din acest proiect de lege pare să fie finanțarea campaniei lui Trump de epurare a imigranților și, posibil, a cetățenilor americani din țară. Depășește cu 30 de miliarde bugetul militar al Rusiei Vicepreședintele JD Vance a comentat pe platforma X: „Tot restul — scorul CBO (Congressional Budget Office), baza corectă de calcul, detaliile despre politica Medicaid — sunt irelevante în comparație cu banii pentru ICE (Immigration and Customs Enforcement – Agenția pentru Imigrație și Vamă) și prevederile privind aplicarea legilor imigrației.” Pusă în context, e ușor de înțeles de ce Vance adoptă această poziție. Bugetul de 175 de miliarde de dolari pentru deportări este mai mare decât bugetul militar al oricărei țări, cu excepția Statelor Unite și Chinei. El depășește cu aproape 30 de miliarde bugetul militar al Rusiei. Silky Shah, director executiv al organizației pentru drepturile omului Detention Watch Network, a declarat pentru sursa menționată că bugetul deschide calea unei extinderi fără precedent a capacității de detenție și deportare. „Acum 45 de ani, pur și simplu nu dețineam oameni în acest mod. În general, erau eliberați după o zi sau două și își continuau procedurile juridice de acasă, cu familiile sau la muncă”, a spus Shah. „De atunci, dimensiunea sistemului a tot crescut. Dar acum… este la cel mai ridicat nivel din istorie. Și nici măcar nu au acești bani.” Ce include acest buget monstruos Potrivit estimărilor Programului Alimentar Mondial, fondurile direcționate către deportări ar putea finanța integral, timp de patru ani, programul de combatere a foametei globale. Descompus, bugetul de 175 de miliarde de dolari include: aproape 30 de miliarde pentru bugetul de aplicare al ICE (Serviciul de Imigrație și Control Vamal), 45 de miliarde pentru construirea de noi centre de detenție pentru imigranți, 47 de miliarde pentru construirea unui zid de frontieră, 12 miliarde pentru măsuri de imigrație la nivel de stat, aproximativ 10 miliarde pentru rambursarea Departamentului pentru Securitate Internă pentru „protejarea granițelor Statelor Unite”, și alte prevederi. „Auschwitzul cu aligatori” – oraș cu corturi și închisori de 3 000 de paturi – o teorie a conspirației devenită realitate Americanii au avut deja o mostră a ceea ce urmează în urma acestui buget crescut, miercuri, când Trump a vizitat în Florida un nou lagăr aflat în construcție, destinat găzduirii imigranților. Facilitatea, denumită ironic de critici „Auschwitzul cu aligatori”, este un oraș de corturi și închisoare de 3.000 de paturi situat în Everglades. Se estimează că va costa aproximativ 450 de milioane de dolari pe an, doar o fracțiune din cele 45 de miliarde alocate pentru noi centre de detenție. Această facilitate anume este finanțată din fonduri FEMA, ceea ce amintește de teoriile conspirației despre „lagărele FEMA” promovate de republicani — doar că acum este reală. Partidul Republican din Florida deja vinde șepci cu inscripția „Alcatrazul cu aligatori” și alte produse promoționale. Trump a sugerat, de asemenea, că acest nou lagăr ar putea fi primul dintr-o serie, anticipând un nou sistem de încarcerare în Statele Unite: „Ei bine, cred că am vrea să vedem astfel de facilități în multe state. Chiar, în multe state”, a spus Trump. „Și, știți, la un moment dat, s-ar putea transforma într-un sistem.” Cel mai mare număr de deținuți din 2019 încoace În ceea ce privește capacitatea totală, American Immigration Council estimează că noul buget ar permite extinderea capacității ICE la cel puțin 116.000 de paturi, un număr comparabil cu totalul japonezilor-americani internați pe durata întregului Al Doilea Război Mondial. În prezent, ICE (Agenția pentru Imigrație și Vamă din SUA) are aproximativ 56.000 de persoane în centrele de detenție din întreaga țară, multe dintre cele mai mari facilități fiind situate în statele sudice, precum Louisiana și Texas. Populația actuală din centrele de detenție reprezintă, de asemenea, cel mai mare număr de deținuți din august 2019 încoace. În termeni practici, Shah a spus că se așteaptă ca acest lucru să însemne mai multe tabere precum cea din Florida. Capacitatea de detenție, a explicat ea, este un punct de blocaj în procesul de deportare — mai multe paturi înseamnă că administrația Trump va putea să-și extindă campania de deportare într-un mod dramatic.
Austria se pregătește să deporteze un azilant în Siria. Ar fi o premieră la nivelul UE, după căderea lui Assad
Autoritățile din Austria se pregătesc să deporteze un sirian al cărui statut de azilant a fost revocat din cauza unei condamnări penale. Un oficial al Uniunii Europene și mai multe grupuri pentru drepturile omului susțin că aceasta va fi prima deportare din Europa în Siria după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad. Grupurile pentru drepturile omului sunt îngrijorate de faptul că planul Austriei ar putea crea un precedent, încurajând alte state membre ale Uniunii Europene să urmeze exemplul, pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație. Bărbatul în vârstă de 32 de ani, care a primit azil în Austria în 2014, și-a pierdut statutul de refugiat în februarie 2019 din cauza antecedentelor sale penale, a declarat consilierul său juridic Ruxandra Staicu. Ea a refuzat să precizeze natura condamnării sale. Deportarea în Siria nu a fost posibilă pe durata războiului civil din această țară, deoarece Siria era considerată nesigură. Guvernul austriac susține că, după căderea lui Assad, situația s-a schimbat și a demarat procedurile de retragere a statutului unor refugiați, deși grupurile pentru drepturile omului susțin că este prematur să se procedeze astfel. Autoritățile austriece și siriene au convenit săptămâna trecută ca bărbatul să fie deportat, dar închiderea spațiului aerian din cauza conflictului dintre Iran și Israel a întârziat procesul, au declarat Staicu și un diplomat occidental. Diplomatul, care a solicitat anonimatul, a adăugat că deportarea va avea loc odată cu redeschiderea spațiului aerian. Staicu a declarat că clientul său a primit o decizie negativă privind azilul în aprilie. El a depus o altă cerere de azil și așteaptă un răspuns. „Există atacuri împotriva oamenilor și nu avem nicio idee în ce direcție va merge Siria”, a declarat Staicu, adăugând că deportarea clientului său ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice tortura și tratamentele inumane. 1,68 milioane de cereri de azil în Europa primite din partea cetățenilor sirieni, din 2015 Din 2015, țările europene au primit aproximativ 1,68 milioane de cereri de azil din partea cetățenilor sirieni. Unele state, în special Germania, i-au primit inițial cu căldură pe azilanți, în timp ce războiul civil le răvășea țara natală. Dar îngrijorarea crescândă a opiniei publice cu privire la amploarea imigrației a alimentat sprijinul pentru partidele de extremă dreapta cu vederi anti-imigranți. Odată cu căderea lui Assad în decembrie anul trecut, multe guverne ale UE au suspendat rapid procesarea cererilor de azil siriene, iar unele au solicitat reevaluarea situației de securitate din Siria pentru a permite reluarea deportărilor. În Austria, fostul cancelar Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Austriac (OVP), se numără printre cei care solicită o astfel de reevaluare, pe fondul presiunilor exercitate de Partidul Libertății, de extremă-dreapta. Unele grupuri de apărare a drepturilor și avocați spun că este încă prea periculos să se înceapă întoarcerea oamenilor în Siria. Reprezentanții Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) au declarat pentru Reuters: „Sirienii… nu trebuie să fie returnați cu forța din nicio țară, inclusiv cele din Uniunea Europeană, în nicio parte a Siriei” din cauza situației generale din această țară. Grupurile pentru drepturile omului au menționat mai multe cazuri de atacuri împotriva minorităților, după căderea lui Assad. Siria rămâne, de asemenea, afectată de o gravă criză umanitară, 90% din populație trăind sub pragul sărăciei, conform estimărilor ONU. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump a semnat un nou ordin EXECUTIV care prevede ridicarea unor sancțiuni impuse Siriei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Nouă state UE cer o nouă interpretare a drepturilor europene pentru a ușura deportarea migranților
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene spun că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația neregulamentară pe continent și pentru a crește numărul deportărilor. Într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, liderii au declarat că interpretările Convenției privind drepturile omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au limitat flexibilitatea Guvernelor naționale și le-au împiedicat pe acestea să expulzeze migranții care comit infracțiuni. Documentul a fost publicat joi ca parte a unui efort condus de Italia și Danemarca. De asemenea, a fost semnat de lideri din Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conform Associated Press. Mesajul lor vine în timp ce partidele anti-imigrație din întreaga Europă au crescut în popularitate în ultimele luni. Interpretarea Convenției de către instanță a protejat „persoanele greșite” Interpretarea Convenției de către instanță în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini infractori” a protejat „persoanele greșite” și a impus prea multe limite pentru a decide cine poate fi expulzat, se arată în scrisoare. „Este important să evaluăm dacă, în unele cazuri, instanța a extins excesiv domeniul de aplicare al Convenției în comparație cu intențiile sale inițiale, modificând astfel echilibrul dintre interesele care trebuie protejate”, au scris ei. În timpul unei conferințe de presă joi cu omologul său danez Mette Frederiksen, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că scrisoarea urmărește „deschiderea unei dezbateri politice asupra unor convenții europene și asupra capacității acestor convenții de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu problema migrației”. „Credem că dezvoltarea interpretării Curții a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în democrațiile noastre”, au adăugat semnatarii. În scrisoare, Meloni, Frederiksen și co-semnatarii lor au subliniat câteva schimbări concrete pe care ar dori să le vadă. Propunerile includ o mai mare libertate de a decide când să fie expulzați cetățenii străini și capacitatea de a lua măsuri eficiente împotriva „statelor ostile care încearcă să ne folosească valorile și drepturile împotriva noastră prin instrumentalizarea migranților la granițele noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se ocupă de plângerile împotriva celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Printre acestea, inclusiv multe cazuri care implică migranți și solicitanți de azil. Organizația interguvernamentală nu este o instituție a Uniunii Europene și a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea și democrația. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, Convenția este un tratat internațional conceput pentru a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. În acest an, trecerea neregulamentară a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 27%, potrivit Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele