Un cetățean cambodgian a murit în custodia ICE, marcând al șaptelea deces înregistrat în 2026 în custodia federală
Un cetățean cambodgian în vârstă de 59 de ani, deținut la Centrul de Detenție Miami, a fost găsit inconștient în celula sa de către personalul unității. „A fost declarat decedat, în ciuda eforturilor de salvare depuse de personalul unității și de serviciile de urgență. Cauza morții sale este în curs de investigare”, transmite comunicatul emis de ICE și citat de Reuters. Conform ICE, bărbatul decedat, identificat ca Lorth Sim a ajuns în Statele Unite ca refugiat în 1983 și a devenit rezident permanent în 1986. „Sim a fost arestat pentru tulburarea ordinii publice în 1989, expunere indecentă în 1996 și furt în 2005, primind o pedeapsă cu suspendare și probațiune, dar fără închisoare. În 2006, ICE l-a arestat, iar un judecător de imigrare a ordonat expulzarea sa în Cambodgia”, mai transmite Serviciul. Cazul marchează cel puțin al șaptelea deces înregistrat în 2026 în custodia ICE. Decesul survine pe fondul criticilor tot mai frecvente formulate de politicieni democrați și organizații pentru drepturile civile, care acuză condiții inumane în centrele de detenție pentru imigranți. La începutul anului, un alt deținut, Geraldo Lunas Campos, de origine cubaneză, a fost găsit fără viață într-un centru de detenție din Texas. În urma anchetei, s-a stabilit că acesta fost ucis. Potrivit The Washington Post, acesta ar fi fost strangulat de un gardian.
Guvernul SUA, închis parțial după blocajul din Congres privind finanțarea securității interne
Statele Unite se află în pragul unei crize noi, după ce guvernul federal a intrat într-un lockdown parțial. Acesta vine ca urmare a expirării finanțării mai multor departamente, în urma unui blocaj politic în Congres, legat de bugetul Departamentului pentru Securitate INternă (DHS). Practic, criza a fost declanșată de refuzul senatorilor democrați de a susține un proiect de lege care ar fi permis continuarea cheltuielilor DHS, în contextul uciderii a doi cetățeni americani de către agenți federali implicați în operațiuni de imigrație (ICE). Agenții ICE și tensiunile politice Această dispută a escaladat după moartea lui Alex Pretti, ucis săptămâna trecută la Minneapolis, și a lui Renee Good, ucisă la începutul lunii ianuarie, incidente care au avut loc în contextul intensificării campaniei de deportare în masă promovată de președintele Donald Trump. Trimiterea unui număr mare de agenți federali de imigrație în cel mai mare oraș din Minnesota a alimentat tensiunile politice și a determinat democrații să ceară modificări substanțiale ale legislației privind finanțarea DHS. Democrații vor alt proiect de lege privind finanțarea DHS Lockdown-ul parțial este consecința directă a blocadei impuse de democrați în Senat, care a pus în pericol și adoptarea unui pachet legislativ mai amplu destinat finanțării altor departamente guvernamentale. Acest pachet trebuia să fie aprobat înainte de expirarea autorizației de cheltuieli, vineri. Democrații solicită rescrierea proiectului de lege privind finanțarea DHS pentru a introduce noi restricții asupra agenților federali, inclusiv interzicerea purtării măștilor în timpul operațiunilor, obligativitatea camerelor video corporale, respectarea unui cod de conduită strict, investigații independente în cazul presupuselor abuzuri și interzicerea așa-numitelor „patrule mobile”, prin care agenții vizează persoane suspectate că s-ar afla ilegal în țară. Negocieri în următoarele două săptămâni „Acestea nu sunt cerințe radicale, ci standarde de bază pe care poporul american le așteaptă deja de la forțele de ordine”, a declarat vineri liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, adăugând că negocierile privind aceste modificări sunt așteptate să aibă loc în următoarele două săptămâni. Vineri, Senatul a adoptat un pachet de cinci măsuri care ar finanța mai multe departamente guvernamentale până în septembrie, precum și o legislație separată care ar permite continuarea operațiunilor DHS pentru încă două săptămâni. Totuși, aceste proiecte trebuie aprobate și de Camera Reprezentanților, care urmează să se reunească luni. Lockdown cu impact neclar Impactul imediat al închiderii rămâne neclar și este puțin probabil să fie resimțit înainte de începutul săptămânii viitoare. Pe lângă DHS, Congresul nu a aprobat încă integral finanțarea pentru departamentele apărării, educației, muncii, sănătății și serviciilor sociale, transporturilor, locuințelor și dezvoltării urbane. Președintele Donald Trump a indicat că va semna pachetul de cheltuieli, deja aprobat de Casa Albă, imediat ce acesta va ajunge la biroul său. Între timp, directorul Biroului de Management și Buget (OMB), Russell Vought, a cerut agențiilor afectate să pună în aplicare „planuri pentru o închidere ordonată”. „Am putea, inevitabil, să ne aflăm într-o situație de închidere” „Administrația va continua să colaboreze cu Congresul pentru a aborda preocupările ridicate recent privind finalizarea alocărilor bugetare pentru anul fiscal 2026. Sperăm că această perioadă va fi scurtă”, a transmis Vought într-o notă internă. Perspectivele adoptării pachetului de finanțare în Camera Reprezentanților, controlată de republicani, sunt incerte. Președintele Camerei, Mike Johnson, a recunoscut că „am putea, inevitabil, să ne aflăm într-o situație de scurtă închidere” înainte de reluarea lucrărilor legislative. E puțin probabil ca operațiunile de deportare să fie afectate Republicanii dețin o majoritate fragilă, de doar un loc, iar presiunile din partea aripii conservatoare, care cere ca proiectul bugetar să fie condiționat de adoptarea Legii Salvare privind cerințe stricte de identificare a alegătorilor, ar putea complica și mai mult procesul. În pofida închiderii parțiale, este puțin probabil ca operațiunile de deportare ale ICE să fie afectate semnificativ. Agenția dispune de 75 de miliarde de dolari alocați prin legea „One Big Beautiful Bill”, adoptată anul trecut, iar administrația Trump ar putea obliga personalul esențial să continue activitatea. Noul lockdown (parțial) vine după un altul de 43 de zile Actuala criză bugetară vine după o perioadă record de 43 de zile de finanțare temporară, începută în octombrie, când guvernul a fost redeschis în urma unui compromis politic. Atunci, un grup de șapte senatori democrați moderați s-au alăturat republicanilor în schimbul unei promisiuni privind un vot pentru extinderea creditelor fiscale destinate reducerii primelor de asigurare de sănătate. Promisiunea nu a fost respectată, iar subvențiile au expirat la finalul anului 2025, alimentând tensiunile care au dus la actuala închidere parțială a guvernului federal.
Elvețienii ar putea să decidă printr-un referendum dacă mai vor imigranți sau nu / Ei se tem de pierderea identității lor culturale și se întreabă până unde e destul
Analiză Bloomberg explozivă: Elveția are în dezbatere una dintre cele mai sensibile teme ale momentului, pe fondul creșterii accelerate a populației și al imigrației ridicate. După un deceniu în care populația a crescut de aproximativ cinci ori mai rapid decât media vecinilor europeni, 27% din populația elvețiană nu are cetățenie elvețiană. Ceea ce-i atrage pe străini sunt salariile mari, stabilitatea și nivelul de trai ridicat care au transformat statul alpin într-o destinație atractivă pentru muncitori din întreaga lume. Referendum până la sfârșitul anului Însă această „atracție” a venit la pachet cu îngrijorări tot mai mari din partea populației, iar în acest context Partidul Popular Elvețian, o formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, a inițiat și a promovat o mișcare cu care tot mai mulți elvețieni sunt de acord: „Nu Elveției celor zece milioane!”, care propune plafonarea populației la maximum 10 milioane de locuitori. Partidul Popular Elvețian a militat mult timp pe o platformă anti-imigrație care l-a ajutat să devină cel mai mare partid din țară. În 2007, a făcut campanie cu un afiș mult criticat care înfățișa oi albe dădeau afară o oaie neagră dintr-un câmp acoperit de steagul elvețian și a susținut, de asemenea, interzicerea minaretelor, care a fost adoptată printr-un referendum în 2009. Problema este deosebit de profund înrădăcinată în Elveția, unde regulile împotriva străinilor sunt deja stricte. Cetățenia poate fi obținută după o perioadă de așteptare de cel puțin zece ani, sub rezerva unor condiții stricte, iar în municipalitățile mai mici, consiliul local poate respinge cererea chiar și atunci. Dezbaterea privind imigrația atinge direct identitatea națională, neutralitatea prețuită și întrebarea unde se află Elveția într-o eră de instabilitate geopolitică și tensiuni globale în creștere. Întrebarea este cât de deschisă sau închisă își poate permite țara să fie într-o astfel de lume. Un referendum pe această temă ar urma să aibă loc până la finalul anului. Ar putea intra în discuție însuși acordul de liberă circulație Propunerea nu vizează natalitatea, ci imigrația. La atingerea pragului de 9,5 milioane de locuitori, ar urma să fie restricționată intrarea anumitor categorii, precum solicitanții de azil sau membrii de familie ai străinilor deja rezidenți. La 10 milioane, ar intra în vigoare măsuri suplimentare, iar în ultimă instanță Elveția ar putea renunța la acordul de liberă circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană. Susținătorii inițiativei invocă presiunea tot mai mare asupra pieței imobiliare, sistemului de sănătate și infrastructurii, dar și teama de pierdere a identității culturale. Un sondaj realizat în decembrie arată că aproape jumătate dintre alegători, din toate categoriile de vârstă, privesc favorabil ideea limitării populației. Mediul economic își dă ochii peste cap și se opune De cealaltă parte, liderii de afaceri, băncile și marile companii avertizează asupra consecințelor economice. Elveția și-a construit prosperitatea modernă pe baza unei economii deschise și a atragerii forței de muncă din exterior, mai ales după acordul din 1999 cu UE privind libera circulație. Industrii-cheie precum sectorul financiar, cel farmaceutic, industria ceasurilor sau marile multinaționale – UBS, Roche, Nestlé sau Swatch – depind într-o proporție semnificativă de angajați străini. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că limitarea imigrației ar duce la lipsă de competențe, relocarea investițiilor și, în final, la slăbirea economiei. Totodată, renunțarea la libera circulație ar pune în pericol accesul la piața unică europeană, care absoarbe aproximativ jumătate din exporturile elvețiene. Este despre identitate și despre viitor Lăsând cifrele la o parte, discuția atinge teme profunde legate de identitatea națională, neutralitate și poziționarea Elveției într-o lume marcată de tensiuni geopolitice. Istoric, țara a trecut de la statutul de stat sărac și de emigrație la una dintre cele mai bogate economii din lume, transformare strâns legată de deschiderea către exterior. Guvernul elvețian a semnat în 2024 un nou acord cu Uniunea Europeană, care menține libera circulație a persoanelor, însă și acesta va fi supus unui referendum. Partidele de centru-stânga și o parte a clasei politice consideră cooperarea strânsă cu Europa singura opțiune realistă, în lipsa unor alternative economice solide în afara continentului. Referendumul privind plafonarea populației se anunță astfel nu doar un vot despre imigrație, ci și un test major privind direcția pe care Elveția dorește să o urmeze: o societate mai închisă, în numele protejării identității și resurselor, sau una deschisă, care acceptă provocările globalizării pentru a-și menține prosperitatea.
Zeci de mii de israelieni au părăsit țara în 2025
Zeci de mii de israelieni au părăsit țara în 2025, din cauza războiului cu Hamas din Fâșia Gaza. Israelul a înregistrat, pentru al doilea an consecutiv, o pierdere netă de populație din migrație, potrivit raportului publicat de Biroul israelian de statistică (CBS). „Peste 69.000 de israelieni au părăsit țara în 2025, ceea ce a dus la o migrație net negativă pentru al doilea an la rând”, a transmis CBS în raportul de final de an, citat de Times of Israel. Creștere demografică minimă în 2025 Populația totală a Israelului a ajuns la puțin peste 10 milioane de locuitori, în creștere cu doar 1,1% față de 2024. Este unul dintre cele mai scăzute ritmuri din istoria statului, creșterea venind aproape exclusiv din nașteri. Un studiu separat al Centrului Taub, un alt institut de cercetare israelian, estimează chiar o creștere de 0,9%, „pentru prima dată sub pragul de 1%”. Scăderea ritmului demografic este vizibilă și în structura populației. Potrivit CBS, 76,3% dintre locuitorii Israelului sunt evrei și alte categorii non-arabe. Aproximativ 21,1% din populație este formată din arabi, iar circa 2,6% sunt cetățeni străini. În ansamblu, proporțiile au rămas relativ stabile, în ciuda schimbărilor din migrație. Aproape trei sferturi din cei 180.000 de copii născuți în Israel în 2025 au venit pe lume în familii evreiești, iar restul în familii arabe. În același timp, 50.000 de persoane au murit, o ușoară scădere față de anul precedent. „Toate acestea s-au tradus într-o creștere netă de 112.000 de persoane pe parcursul anului”, arată datele CBS. Imigrația din Rusia, în scădere Scăderea este accentuată de diminuarea imigrației: aproximativ 24.600 de noi imigranți au sosit în Israel în 2025, cu 8.000 mai puțini decât în 2024. CBS arată că declinul este cauzat în principal de reducerea imigrației din Rusia, după valul generat de războiul din Ucraina. După izbucnirea războiului din Ucraina, în 2022, foarte mulți ruși s-au mutat în Israel, iar în anii 2023-2024 acest val de imigrație a atins un nivel maxim. Bilanțul final arată că mai mulți oameni au plecat din Israel decât au venit, în anul care tocmai s-a încheiat, cu o pierdere de aproximativ 20.000 de persoane. De ce pleacă israelienii Însă autoritățile israeliene atribuie statutul de „emigrant” doar după ce o persoană petrece cea mai mare parte a unui an în afara țării. Acest lucru înseamnă că o parte dintre plecările incluse în datele pentru 2025 au avut loc, de fapt, în 2024. Demografii atrag atenția că această situație reprezintă o abatere de la tendința istorică a Israelului, unde, cu rare excepții în anii 1950 și 1980, imigrația a depășit constant emigrația. Experții leagă această evoluție de climatul politic și de securitate tensionat din Israel. Războiul din Gaza, declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, și nemulțumirile față de reformele judiciare promovate de guvern sunt indicate ca fiind principalele cauze ale plecărilor din țară.
Peste 400 de arestări în operațiunea de imigrație din zona Chicago în mai puțin de două săptămâni
Charles a furnizat aceste cifre în cadrul unui interviu acordat Associated Press, descriind 400 ca fiind un „număr solid” care include arestările efectuate de alte agenții federale în afară de ICE. „Vom continua această operațiune până când vom considera că am avut succes. Nu se întrevede o dată de încheiere”, a spus el. Aproximativ 50% până la 60% din arestări au fost arestări țintite, adică persoane specifice pe care ICE încerca să le găsească deoarece comisese o infracțiune, aveau un ordin final de expulzare sau făcuseră ceva care le-a adus în atenția ICE. Restul au fost „arestări colaterale” – persoane pe care ICE le întâlnește în timpul operațiunilor sale, care nu sunt persoanele pe care le caută, dar se află ilegal în țară. Trump a promis mai multe trupe ale Gărzii Naționale la Chicago Operațiunea a stârnit îngrijorarea activiștilor și a comunităților de imigranți, care spun că s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de agenți de aplicare a legii în materie de imigrație. Administrația Trump a promis să trimită un număr mare de agenți de imigrație și trupe ale Gărzii Naționale la Chicago, în ciuda obiecțiilor vehemente ale liderilor locali. Operațiunea a dus la acuzații de folosire excesivă a forței și de razii brutale care au prins în capcană cetățeni americani, inclusiv doi cetățeni americani care au fost reținuți pentru scurt timp în această săptămână. Susținătorii au protestat și împotriva morții unui bărbat împușcat de un ofițer ICE pe 12 septembrie, după ce autoritățile au declarat că acesta a încercat să fugă în timpul unui control rutier.
Suma monstruoasă alocată de Donald Trump pentru campaniile de epurare a imigranților
175 de miliarde de dolari au fost alocați săptămâna aceasta de președintele american Donald Trump pentru campania sa de deportare în masă a imigranților. Suma este mai mare decât bugetul militar al oricărei țări, cu excepția Chinei, iar experții apreciază că întrece de mai multe ori suma necesară pentru a se pune capăt foametei mondiale, potrivit salon.com. Bugetul aprobat miercuri de republicanii din Senat – The Big Beautiful Bill – reduce taxele pentru bogați, în timp ce taie servicii precum Medicaid și SNAP (ajutoarele pentru hrană) pentru restul populației. Însă cea mai importantă parte din acest proiect de lege pare să fie finanțarea campaniei lui Trump de epurare a imigranților și, posibil, a cetățenilor americani din țară. Depășește cu 30 de miliarde bugetul militar al Rusiei Vicepreședintele JD Vance a comentat pe platforma X: „Tot restul — scorul CBO (Congressional Budget Office), baza corectă de calcul, detaliile despre politica Medicaid — sunt irelevante în comparație cu banii pentru ICE (Immigration and Customs Enforcement – Agenția pentru Imigrație și Vamă) și prevederile privind aplicarea legilor imigrației.” Pusă în context, e ușor de înțeles de ce Vance adoptă această poziție. Bugetul de 175 de miliarde de dolari pentru deportări este mai mare decât bugetul militar al oricărei țări, cu excepția Statelor Unite și Chinei. El depășește cu aproape 30 de miliarde bugetul militar al Rusiei. Silky Shah, director executiv al organizației pentru drepturile omului Detention Watch Network, a declarat pentru sursa menționată că bugetul deschide calea unei extinderi fără precedent a capacității de detenție și deportare. „Acum 45 de ani, pur și simplu nu dețineam oameni în acest mod. În general, erau eliberați după o zi sau două și își continuau procedurile juridice de acasă, cu familiile sau la muncă”, a spus Shah. „De atunci, dimensiunea sistemului a tot crescut. Dar acum… este la cel mai ridicat nivel din istorie. Și nici măcar nu au acești bani.” Ce include acest buget monstruos Potrivit estimărilor Programului Alimentar Mondial, fondurile direcționate către deportări ar putea finanța integral, timp de patru ani, programul de combatere a foametei globale. Descompus, bugetul de 175 de miliarde de dolari include: aproape 30 de miliarde pentru bugetul de aplicare al ICE (Serviciul de Imigrație și Control Vamal), 45 de miliarde pentru construirea de noi centre de detenție pentru imigranți, 47 de miliarde pentru construirea unui zid de frontieră, 12 miliarde pentru măsuri de imigrație la nivel de stat, aproximativ 10 miliarde pentru rambursarea Departamentului pentru Securitate Internă pentru „protejarea granițelor Statelor Unite”, și alte prevederi. „Auschwitzul cu aligatori” – oraș cu corturi și închisori de 3 000 de paturi – o teorie a conspirației devenită realitate Americanii au avut deja o mostră a ceea ce urmează în urma acestui buget crescut, miercuri, când Trump a vizitat în Florida un nou lagăr aflat în construcție, destinat găzduirii imigranților. Facilitatea, denumită ironic de critici „Auschwitzul cu aligatori”, este un oraș de corturi și închisoare de 3.000 de paturi situat în Everglades. Se estimează că va costa aproximativ 450 de milioane de dolari pe an, doar o fracțiune din cele 45 de miliarde alocate pentru noi centre de detenție. Această facilitate anume este finanțată din fonduri FEMA, ceea ce amintește de teoriile conspirației despre „lagărele FEMA” promovate de republicani — doar că acum este reală. Partidul Republican din Florida deja vinde șepci cu inscripția „Alcatrazul cu aligatori” și alte produse promoționale. Trump a sugerat, de asemenea, că acest nou lagăr ar putea fi primul dintr-o serie, anticipând un nou sistem de încarcerare în Statele Unite: „Ei bine, cred că am vrea să vedem astfel de facilități în multe state. Chiar, în multe state”, a spus Trump. „Și, știți, la un moment dat, s-ar putea transforma într-un sistem.” Cel mai mare număr de deținuți din 2019 încoace În ceea ce privește capacitatea totală, American Immigration Council estimează că noul buget ar permite extinderea capacității ICE la cel puțin 116.000 de paturi, un număr comparabil cu totalul japonezilor-americani internați pe durata întregului Al Doilea Război Mondial. În prezent, ICE (Agenția pentru Imigrație și Vamă din SUA) are aproximativ 56.000 de persoane în centrele de detenție din întreaga țară, multe dintre cele mai mari facilități fiind situate în statele sudice, precum Louisiana și Texas. Populația actuală din centrele de detenție reprezintă, de asemenea, cel mai mare număr de deținuți din august 2019 încoace. În termeni practici, Shah a spus că se așteaptă ca acest lucru să însemne mai multe tabere precum cea din Florida. Capacitatea de detenție, a explicat ea, este un punct de blocaj în procesul de deportare — mai multe paturi înseamnă că administrația Trump va putea să-și extindă campania de deportare într-un mod dramatic.
Austria se pregătește să deporteze un azilant în Siria. Ar fi o premieră la nivelul UE, după căderea lui Assad
Autoritățile din Austria se pregătesc să deporteze un sirian al cărui statut de azilant a fost revocat din cauza unei condamnări penale. Un oficial al Uniunii Europene și mai multe grupuri pentru drepturile omului susțin că aceasta va fi prima deportare din Europa în Siria după căderea președintelui sirian Bashar al-Assad. Grupurile pentru drepturile omului sunt îngrijorate de faptul că planul Austriei ar putea crea un precedent, încurajând alte state membre ale Uniunii Europene să urmeze exemplul, pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație. Bărbatul în vârstă de 32 de ani, care a primit azil în Austria în 2014, și-a pierdut statutul de refugiat în februarie 2019 din cauza antecedentelor sale penale, a declarat consilierul său juridic Ruxandra Staicu. Ea a refuzat să precizeze natura condamnării sale. Deportarea în Siria nu a fost posibilă pe durata războiului civil din această țară, deoarece Siria era considerată nesigură. Guvernul austriac susține că, după căderea lui Assad, situația s-a schimbat și a demarat procedurile de retragere a statutului unor refugiați, deși grupurile pentru drepturile omului susțin că este prematur să se procedeze astfel. Autoritățile austriece și siriene au convenit săptămâna trecută ca bărbatul să fie deportat, dar închiderea spațiului aerian din cauza conflictului dintre Iran și Israel a întârziat procesul, au declarat Staicu și un diplomat occidental. Diplomatul, care a solicitat anonimatul, a adăugat că deportarea va avea loc odată cu redeschiderea spațiului aerian. Staicu a declarat că clientul său a primit o decizie negativă privind azilul în aprilie. El a depus o altă cerere de azil și așteaptă un răspuns. „Există atacuri împotriva oamenilor și nu avem nicio idee în ce direcție va merge Siria”, a declarat Staicu, adăugând că deportarea clientului său ar încălca Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzice tortura și tratamentele inumane. 1,68 milioane de cereri de azil în Europa primite din partea cetățenilor sirieni, din 2015 Din 2015, țările europene au primit aproximativ 1,68 milioane de cereri de azil din partea cetățenilor sirieni. Unele state, în special Germania, i-au primit inițial cu căldură pe azilanți, în timp ce războiul civil le răvășea țara natală. Dar îngrijorarea crescândă a opiniei publice cu privire la amploarea imigrației a alimentat sprijinul pentru partidele de extremă dreapta cu vederi anti-imigranți. Odată cu căderea lui Assad în decembrie anul trecut, multe guverne ale UE au suspendat rapid procesarea cererilor de azil siriene, iar unele au solicitat reevaluarea situației de securitate din Siria pentru a permite reluarea deportărilor. În Austria, fostul cancelar Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Austriac (OVP), se numără printre cei care solicită o astfel de reevaluare, pe fondul presiunilor exercitate de Partidul Libertății, de extremă-dreapta. Unele grupuri de apărare a drepturilor și avocați spun că este încă prea periculos să se înceapă întoarcerea oamenilor în Siria. Reprezentanții Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) au declarat pentru Reuters: „Sirienii… nu trebuie să fie returnați cu forța din nicio țară, inclusiv cele din Uniunea Europeană, în nicio parte a Siriei” din cauza situației generale din această țară. Grupurile pentru drepturile omului au menționat mai multe cazuri de atacuri împotriva minorităților, după căderea lui Assad. Siria rămâne, de asemenea, afectată de o gravă criză umanitară, 90% din populație trăind sub pragul sărăciei, conform estimărilor ONU. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump a semnat un nou ordin EXECUTIV care prevede ridicarea unor sancțiuni impuse Siriei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Nouă state UE cer o nouă interpretare a drepturilor europene pentru a ușura deportarea migranților
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene spun că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația neregulamentară pe continent și pentru a crește numărul deportărilor. Într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, liderii au declarat că interpretările Convenției privind drepturile omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au limitat flexibilitatea Guvernelor naționale și le-au împiedicat pe acestea să expulzeze migranții care comit infracțiuni. Documentul a fost publicat joi ca parte a unui efort condus de Italia și Danemarca. De asemenea, a fost semnat de lideri din Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conform Associated Press. Mesajul lor vine în timp ce partidele anti-imigrație din întreaga Europă au crescut în popularitate în ultimele luni. Interpretarea Convenției de către instanță a protejat „persoanele greșite” Interpretarea Convenției de către instanță în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini infractori” a protejat „persoanele greșite” și a impus prea multe limite pentru a decide cine poate fi expulzat, se arată în scrisoare. „Este important să evaluăm dacă, în unele cazuri, instanța a extins excesiv domeniul de aplicare al Convenției în comparație cu intențiile sale inițiale, modificând astfel echilibrul dintre interesele care trebuie protejate”, au scris ei. În timpul unei conferințe de presă joi cu omologul său danez Mette Frederiksen, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că scrisoarea urmărește „deschiderea unei dezbateri politice asupra unor convenții europene și asupra capacității acestor convenții de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu problema migrației”. „Credem că dezvoltarea interpretării Curții a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în democrațiile noastre”, au adăugat semnatarii. În scrisoare, Meloni, Frederiksen și co-semnatarii lor au subliniat câteva schimbări concrete pe care ar dori să le vadă. Propunerile includ o mai mare libertate de a decide când să fie expulzați cetățenii străini și capacitatea de a lua măsuri eficiente împotriva „statelor ostile care încearcă să ne folosească valorile și drepturile împotriva noastră prin instrumentalizarea migranților la granițele noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se ocupă de plângerile împotriva celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Printre acestea, inclusiv multe cazuri care implică migranți și solicitanți de azil. Organizația interguvernamentală nu este o instituție a Uniunii Europene și a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea și democrația. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, Convenția este un tratat internațional conceput pentru a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. În acest an, trecerea neregulamentară a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 27%, potrivit Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele