Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei
UPDATE 12.40: Consiliul Tripartit s-a încheiat, dar fără o decizie concretă pe salariul minim. Singurul consens la care sa ajuns între Sindicate și Patronate este majorarea tichetelor de masă de la 40 de lei, la 50 de lei. BNS: Premierul a spus că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie Sindicaliștii spun, miercuri, după reuniunea Consiliului Național Tripartit, că „nu s-a luat o decizie” privind salariul minim în discuțiile cu premierul Ilie Bolojan. „Concluzia a fost că mai așteptăm. Deocamdată nu s-a luat o decizie în privința asta (salariul minim – n.red.). Premierul a comunicat că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie, lăsând spațiu a se discuta cu toți actorii implicați”, spune Grigore Mare, vicepreședintele BNS. Florin Jianu: „Înțelegem nevoia angajaților” După Consiliul Tripartit de miercuri, Florin Jianu, președintele IMM România, spune că singurul consens a fost pe majorarea tichetelor de masă. „De aceste tichete de masă beneficiază milioane de angajați și sunt o formă bună de susținere și a economiei, a puterii de cumpărare a angajaților”, a explicat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România. Tichetele de masă se vor majora începând cu data de 1 ianuarie 2026 la 50 de lei. În prezent, valoarea tichetului de masă este de 40,18 lei. „Sunt valori brute, au o serie de taxe de numai 20%”, spune Jianu. „Am înțeles nevoia angajaților de menținerea puterii de cumpărare și am fost de acord cu mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 de lei la 50 de lei începând cu 1 ianuarie 2026.”, spune Jianu. „În acest moment rata inflației este cea mai ridicată din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă oameni în stradă, asta înseamnă IMM-uri închise, ceea ce arată o economie precară.” ȘTIREA INIȚIALĂ: Consiliul Tripartit este în desfășurare chiar în aceste momente. Pe agendă – salariul minim. În Coaliție, subiectul a fost blocat până acum. Coaliția a analizat mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru sunt pe masa Consiliului Tripartit de astăzi: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Ce spun sindicaliștii BNS i-a trimis miercuri lui Bolojan o scrisoare în care aceștia că „o decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social.” Variantele BNS: creșterea salariului minim la 4.325 lei creșterea salariului minim la 4.405 lei Sindicaliștii „strigă” la geamul lui Bolojan Zeci de mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului. Sunt aproximativ 20.000 de sindicaliști din țară care și-au anunțat prezența și s-au pregătit de protest în fața Guvernului. Printre cerințele sindicaliștilor se numără: creșterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Aceştia mai cer: protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive aplicarea legii salarizării indexarea salariilor cu inflaţia acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem
Saga salariului minim continuă. Guvernarea nu poate lua o decizie
România trăiește o adevărată saga a salariului minim. În timp ce premierul Ilie Bolojan nu e convins dacă să majoreze sau nu veniturile în 2026, reprezentanții patronatelor spun clar că majorarea nu este binevenită. Deși directiva europeană spune că salariul minim trebuie să le permită lucrătorilor un trai decent, antreprenorii vor înghețarea salariilor la valoarea din prezent. Sindicatele au propus ca salariul minim să crească până la 4.350 lei. Trei sferturi din întreprinderile mici și mijlocii din România nu vor să crească salariile angajaților. IMM România propune ca salariul minim pe economie să fie înghețat în 2026, altfel vor fi concedieri în lanț. Patronatele, copleșite deja de taxele mari, avertizează că vor da afară oamenii dacă salariul minim va crește. Două sindicate au propus ca salariul minim să fie majorat până la până la 4.350 lei, iar alte două au venit cu propuneri de 4.400 lei și 4.445 lei. Sindicaliștii spun că acest nivel nu este suficient pentru a acoperi creșterea prețurilor și pierderea puterii de cumpărare din ultimii ani. Patronatele cer Guvernului să mențină salariul minim brut la nivelul actual de 4.050 de lei și pentru anul următor. În caz contrar, angajatorii avertizează că majorarea salariului minim poate duce la disponibilizări de personal, creșterea muncii nefiscalizate și chiar la reducerea investițiilor. Florin Jianu, președintele IMM România a vorbit despre poziția României cu privire la majorarea salariului minim brut în 2026. „Avem o analiză asupra faptului că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constat şi peste rata inflaţiei. Salariul minim a crescut în mod constant.” Salariul minim ar putea crește de la 1 ianuarie 2027 Tot Florin Jianu spune că IMM își menține poziția cu privire la majorarea salariului minim brut în 2026. Aproximativ 70% dintre întreprinzători susțin că salariul minim brut ar trebui să fie înghețat în 2026, iar 30% spun că există o posibilitate ca salariul minim brut să crească. IMM-urile mai adaugă și că ar putea să crească salariul minim pe economie abia de la începutul lui 2027, atunci când vor depăși criza economică din acest moment. „Participanţii la sondaj au afirmat că vor avea posibilitatea creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2027, după depăşirea a ceea ce IMM-urile numesc o criză economică în acest moment.” Antreprenorii au dificultăți și au oprit investițiile pentru că nu mai au încredere în mediul investițional din România. Jianu spune că dificultățile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii „sunt cele pe care le vedem în economie”. „De asemenea, celelalte activităţi ale economiei, comerţul, producţia industrială au înregistrat scăderi. Dificultăţile menţionate de antreprenori sunt legate de creşterea preţului produselor oferite. O eventuală creştere a salariului minim se va duce în preţuri care şi aşa nu mai sunt competitive în acest moment.” Președintele IMM a mai adăugat că, în urma unui sondaj realizat la nivel de IMM-uri, 85% dintre antreprenori consideră că principala soluție pentru a mări salariul minim este scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitării pe salarii. Cei mai mulți antreprenori spun că vor fi afectați de creșterea salariului minim pe economie, iar 24% spun că vor recurge la disponibilizări, dacă salariul minim nu este înghețat. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun
Guvernul României vrea să majoreze salariul minim în 2026, pentru a se alinia la directiva europeană care cere statelor membre să coreleze veniturile cu costul vieții și productivitatea. În același timp, patronatele cer Guvernului să nu crească salariul minim, pentru că firmele nu mai pot suporta creșterea costurilor. Directiva Uniunii Europene În baza Legii care transpune Directiva UE 2022/2041, Guvernul poate lua în calcul mai multe variante pentru majorarea salariului minim. O creștere minimă ar fi de 4.325 lei, iar cea mai mare majorare ar ajunge la 4.778. Legea care transpune Directiva UE prevede ca salariul minim să se încadreze între 47% şi 52% din cel mediu, rezultând astfel o creștere între 300 şi peste 700 de lei. Salariul minim pe economie este în prezent 4.050 lei brut, însă 300 de lei sunt scutiţi de la plata taxelor, astfel că Executivul trebuie să ia o decizie și aici, după ce a prelungit măsura anul acesta. Ce spun liderii coaliției Guvernul trebuie să ia o decizie până la finalul anului privind salariul minim. „A fost o discuție scurtă, în sensul că la final de an există aceasta actualizare, dacă se face, nu se face, decizia se va lua în momentul potrivit. Dar încă nu e luată nicio decizie, există păreri relativ împărțite. Cei din zona de business spun că nu e cazul, că productivitatea nu susține o astfel de creștere. Vom vedea când va fi momentul”, a explicat șeful UDMR, Kelemen Hunor, într-o conferință de presă. PSD susține însă aceste majorări salariale. Sorin Grindeanu, șeful interimar al PSD, spune că discuții mai ample pe acest subiect vor fi discutate săptămâna viitoare într-un consiliu tripartit. „Avem ca țintă să susținem aceste lucruri, dar o să avem și un Consiliu Tripartit. Trebuie să ascultăm și partea cealaltă, iar toate aceste aspecte le vom decide în forurile de conducere”, a precizat Grindeanu. Răspunsul IMM România Creşterea costurilor cu forţa de muncă într-o perioadă în care avem o mărire generalizată a taxelor şi impozitelor pentru mediul de afaceri conduce în mod inevitabil la scăderea competitivităţii societăţilor românești, arată reprezentaţii IMM ROMÂNIA. RECOMANDAREA AUTORULUI Ședință la Palatul Victoria. Pe agendă: Extinderea programului INVESTALIM și bugetele aferente anului 2025 ale Metrorex, CNAIR, Romsilva și RA-APPS Mulți români își fac stocuri de alimente de teama războiului sau a SCUMPIRILOR. Unii au început deja căutările după carnea de porc pentru Crăciun
Scutiri pentru MULTINAȚIONALE, austeritate pentru educație. Cristian Socol: Povara fiscală cade pe umerii populației și IMM-urilor
Profesorul universitar Cristian Socol atrage atenția asupra consecințelor deciziei de a elimina IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri. Economistul precizează că povara fiscală cade pe IMM-uri și populație, în timp ce multinaționalele beneficiază de scutiri semnificative. Potrivit acestuia, bugetul de stat pierde astfel aproximativ 1,2 miliarde de lei din taxarea multinaționalelor, ceea ce face ca argumentele privind deficitul bugetar și nevoia de bani să devină „necredibile”. „Argumentele economice si sociale nu au ținut. Din momentul în care s-a eliminat IMCA(impozitul minim pe cifra de afaceri) adică s-au dus 1.2 miliarde lei încasari la bugetul de stat din taxarea multinationalelor, orice discuție legată de deficitul bugetar prea mare și nevoia de bani la buget devine necredibilă. Mai mult, orice demers al populației și IMM-urilor care suportă povara fiscală pe umerii lor este total legitim. S-a procedat invers față de manual în consolidarea fiscal-bugetară. Pierderea de venituri la buget prin scutirea de impozit pentru multinaționale este de 3 ori mai mare decât economiile facute la buget cu toate masurile de austeritate din educație din acest an. Din păcate, și în această criză, povara pică tot pe cei cu venituri reduse și clasa mijlocie, pe IMM-urile și companiile corecte fiscal”, transmite Cristian Socol pe Facebook. În pachetul 2 de măsuri, Guvernul a decis eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro. Ministrul Finanțelor a spus că noul sistem tratează „punctual cheltuielile sensibile” ale companiilor multinaţionale, subliniind că statul român îşi doreşte investiţii din partea acestor companii. AUTORUL RECOMANDĂ: Impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor, ELIMINAT. Nazare: Ne dorim investiții din partea acestor companii Guvernul își asumă răspunderea în PARLAMENT luni, de la ora 19:00, pe noul pachet de măsuri fiscale
Victor Ponta: S-a terminat cu magazine românești și cu firme românești
Candidatul independent la prezidențiale, Victor Ponta, consideră că dispariția microîntreprinderilor românești a fost „o politică de distrugere a microîntreprinderilor și a IMM-urilor deținute de români” care a vizat „scoaterea acestora de pe piață”. Investițiile străine vor întârzia să apară și chiar să dispară din România, consideră Victor Ponta, în contextul unei țări „care este tot timpul în alegeri și care schimbă legislația fiscală”. „Investițiile străine au scăzut și vor scădea în continuare dintr-un motiv foarte simplu: nimeni nu vrea să aducă bani într-o țară care este tot timpul în alegeri și care schimbă legislația fiscală pe 31 decembrie al unui act. Nu există așa ceva. Nimeni nu are încredere în stabilitatea și predictibilitatea României și e normal să aștepte sau să caute alte țări.” Mai mult, măsurile fiscale impuse IMM-urilor românești n-a făcut altceva decât să favorizeze dispariția acestora, mai spune Ponta. „Scăderea plafonului pentru microîntreprinderi și impozitarea cu 16% a dus practic la dispariția microîntreprinderilor din România. Microintreprinderile, în anii din urmă, asigurau aproape 1.000.000 de locuri de muncă. Români, companii foarte micuțe, 2,3,4,5,7 angajați, care de fapt formau începutul de clasă de mijloc. Această poveste că ne cere Comisia Europeană… Guvernul este suveran pe ceea ce înseamnă politica fiscală internă. A ascuns de fapt o politică de distrugere a microîntreprinderilor și a IMM-urilor deținute de români, scoaterea acestora de pe piață. N-are rost să spun un lucru pe care îl vedem toți. Nu ai de unde să mai cumperi produse alimentare decât de la supermarket-uri străine. S-a terminat cu magazine românești și cu firme românești. La fel se întâmplă în toate domeniile și este o greșeală strategică uriașă.” CITEȘTE Și: Victor Ponta vrea „restart guvernamental”: Dacă am avea și alegeri parlamentare acum, PSD- PNL nu știu dacă mai intră în Parlament Victor Ponta și-a lansat duminică Programul Prezidențial „România pe primul loc” A absolvit studii superioare de jurnalism și are o experiență de peste 15 ani în mai multe redacții de presă scrisă și TV, din România. vezi toate articolele