Dezbateri publice la Guvern pentru facilitarea accesului lucrătorilor străini pe piața muncii din România
Dezbaterile au avut loc pe marginea proiectului OUG privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străini, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, dar și modificarea și completarea unor legi din acest sector. ”Prin acest proiect de ordonanță facilităm accesul antreprenorilor din România la forță de muncă din state terțe, în condițiile în care criza forței de muncă la nivel național este o realitate. Concret, ne-am propus să simplificăm și să reducem timpul mediu pentru procesarea unei solicitări de viză, care acum ajunge la 9 luni sau chiar un an. De asemenea, venim cu soluții în domeniul recrutării și plasării forței de muncă străine pentru ca toți operatorii economici implicați să respecte același set de reguli, să facă dovada profesionalismului și să ofere garanții atât statului român, cât și lucrătorului-străin. Este o necesitate ce derivă din realitate și din obligația statului de a preveni exploatarea, munca nedeclarată, migrația și șederea ilegală, traficul de persoane, în acord cu obligațiile constituționale, europene și internaționale”, a afirmat consilierul de stat Valentin Vătăjelu, președinte al Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România. În cadrul dezbaterii a fost analizată propuneri la următoarele aspecte ale proiectului: Crearea unei platforme unice care va gestiona „într-un mod transparent, sigur și digitalizat” accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România. Platforma se va numi: WorkinRomania.gov.ro. Introducerea „Listei ocupațiilor deficitare”, aprobată și actualizată de două ori pe an, pe baza datelor ANOFM și INS, dar și a consultării cu partenerii sociali. Consultările pe această temă vor continua între Ministerul Muncii și reprezentanții sindicatelor și patronatelor. O altă schimbare care a fost analizată se referă la instituirea unui depozit financiar – un mecanism de protecție preventivă, obligatorie, care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale. În cadrul dezbaterilor a mai fost analizată și standardizarea contactelor, precum cel dintre agenția de plasare și angajator, dar și contractul de plasare care va fi tipărit atât în limba română, cât și într-o altă limbă înțeleasă de lucrător. Standardizat va fi și contractul de muncă încheiat între angajatorul și lucrătorul străin. O altă schimbare analizată vizează interzicerea solicitării de comisioane/taxe/garanții/depozite de la lucrători, ele trebuind să fie suportate de angajatori, în conformitate cu standardele Organizației Internaționale a Muncii și OCDE. Propunerile și argumentele prezentate vor fi analizate, iar rezultatele vor fi comunicate public pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului. Potrivit datelor publicate de Guvern, în ultimii 10 ani, numărul de muncitori străini a crescut, de la 5.500 de muncitori în 2015 și 2016, până la 100.000 de muncitori, în perioada 2022-2025. În acest an, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.
Antreprenorii sunt nemulțumiți de Ordonanța de Urgență privind înregistrarea și obligațiile celor care angajează străini. Paul Amariei, angajator din Iași: Ne obligă la cheltuieli mai mari
Ca urmare a aprobării Ordonanței de Urgență privind înregistrarea și obligațiile antreprenorilor care angajează străini, au apărut nemulțumiri în rândul acestora, motivând faptul că este îngreunat procesul de recrutare și vor fi creșteri semnificative ale costurilor. Antreprenorii nu susțin Ordonanța de Urgență privind înregistrarea și obligațiile celor care angajează străini Antreprenorii din Iași sunt nemulțumiți de condițiile impuse pentru angajarea cetățenilor străini din 2026. „Eu am o firmă de construcții și, în acest an, eram decis să angajez muncitori din Asia, dar cred că nu o să mai fac asta. Această ordonanță ne obligă la cheltuieli mai mari. Vor fi mulți din construcții descurajați să angajeze”, susține Paul Amariei, angajator din Iași. De asemenea, Colegiul Național al IMM România a avut o ședință în data de 13 ianuarie 2025, la care au participat 60 de președinți ai organizațiilor patronale, IMM România, unde și-a exprimat opoziția față de Ordonanța de Urgență privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străinilor, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, în forma sa actuală. „IMM România consideră că acest proiect de lege îngreunează procesul de recrutare a forței de muncă străine, de care IMM-urile din România au nevoie reală și pe care nu o pot identifica pe piața internă. Totodată, prevederile propuse conduc la creșterea semnificativă a costurilor, care vor fi în final suportate de IMM-uri, fapt ce riscă să ducă la blocarea recrutării legale și la afectarea activității economice. Susținem necesitatea unui proiect de lege care să faciliteze accesul la forța de muncă străină, să asigure termene reduse de procesare și costuri administrative și birocratice cât mai mici. Având în vedere că IMM-urile sunt cele care parcurg acest proces și suportă integral costurile aferente, este necesar ca acestea să fie protejate și să beneficieze de predictibilitate, inclusiv prin garantarea menținerii raportului de muncă cu angajatul pentru o perioadă de doi ani”, susține Neculai Vițelaru, președintele IMM din regiunea Nord-Est. IMM România are mai multe solicitări privind recrutarea angajaților străini Colegiul Național al IMM România solicită eliminarea listei ocupațiilor deficitare și scurtarea duratei de procesare a cererilor unice pentru muncitorii străini, eliminarea obligațiilor care prevăd suportarea de către IMM-urile din România a costurilor cu transportul pentru muncitorul străin, precum și a eventualelor comisioane percepute de agențiile din țările de domiciliu, dar și prelungirea perioadei de punere în aplicare a noii legislații. „Având în vedere deficitul de forță de muncă și necesitatea scurtării duratei de procesare a cererilor de import de forță de muncă din țări terțe, se impune eliminarea prevederilor care reglementează lista ocupațiilor deficitare. În caz contrar, IMM-urile vor fi obligate să aștepte până la șase luni pentru actualizarea ei, fără garanții că nevoile reale ale economiei vor fi reflectate. Afacerile inovative sau de nișă, precum și proiectele care necesită competențe specifice, nu vor putea fi dezvoltate în România din lipsa accesului la resursă umană necesară”, mai spun specialiștii. IMM România solicită ca IMM-urile să fie responsabile exclusiv pentru costurile rezonabile ale procesului de recrutare, în conformitate cu principiile internaționale potrivit cărora angajații nu trebuie să plătească pentru dreptul de a munci, fără a le fi transferate obligații financiare suplimentare care nu țin de responsabilitatea lor. De asemenea, este necesară instituirea unei perioade de tranziție care să permită procesarea tuturor dosarelor depuse în baza legislației aflate în vigoare, pentru a evita blocaje administrative și pierderi financiare. Potrivit antreprenorilor, termenul de 1 lună prevăzut de proiectul de Ordonanță de Urgență este insuficient pentru soluționarea dosarelor depuse. Pe de altă parte, antreprenorii au discutat într-o întâlnire și despre impactul AI pe piața muncii. Ce costuri au angajatorii care aduc personal din țările non-UE? Antreprenorii cer eliminarea depozitului de garanție, în valoare de 200.000 de euro. „În ceea ce privește obligația constituirii unui depozit de garanție de 200.000 de euro pentru agențiile de recrutare, IMM România consideră că această măsură transferă indirect costuri suplimentare asupra IMM-urilor și conduce la eliminarea de pe piață a agențiilor mici și mijlocii, care nu își pot permite o astfel de garanție”, susține Neculai Vițelaru. IMM România a efectuat o simulare de calcul al costurilor angajatorului român pentru recrutarea unui lot de 50 de sudori din Vietnam, în condițiile noi prevăzute de OUG. Acest cost lunar, care ar fi suportat integral de către un IMM, este de aproximativ 3.736 euro/persoană selectată și este calculat după cum urmează: costuri deplasare 2 persoane în Vietnam pentru teste practice – 86 euro/candidat; costuri teste practice (închiriere centru testare, materiale etc.) – 110 euro/candidat; costuri indirecte agenție Vietnam pentru 5 zile de testare – 90 euro; cost documente Vietnam (traduceri, taxa percepută de statul vietnamez, analize medicale) – 280 euro; cost Vietnam obținere viză (transport intern, cazare, taxă nouă viză) – 570 euro; bilet avion Vietnam – România – 600 euro; garanție repatriere, conform Art. 14 OUG – 2.000 euro. IMM România mai solicită constituirea unui fond de garantare în cadrul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care să fie un fond inițial și o contribuție pentru fiecare muncitor care ajunge în România. Pentru anul 2026, Guvernul României a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, pentru a acoperi deficitul din diverse sectoare. Antreprenorii, inclusiv cei din Iași, sunt nemulțumiți de Ordonanța de Urgență privind înregistrarea și obligațiile celor care angajează străini. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate