Etichetă: Imobiliare

Cum poate fi deblocată piața imobiliară din România. Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) propune un plan urgent în trei puncte-cheie

„Legea Nordis” – Legea nr. 207/2025 – a fost concepută ca o formă de protecție în fața unor posibile fraude imobiliare cărora le-ar putea cădea victime cumpărători bine intenționați. Achitarea unor locuințe „doar pe hârtie” constituie un pericol, dar „Legea Nordis”, potrivit specialiștilor în domeniul imobiliar, a ridicat și numeroase semne de întrebare și chiar controverse majore. Specialiștii reclamă lipsa de protecție în caz de insolvență a dezvoltatorului, dar și blocajele birocratice și scumpirile pe care le-ar putea genera pe piața imobiliară. Și juriștii, la rândul lor, avertizează că legea nu oferă o plasă de siguranță cumpărătorilor dacă dezvoltatorul dă faliment și intră în insolvență. Regulile stricte impuse de „Legea Nordis” îi obligă pe dezvoltatori să apeleze la bănci. Există riscul, astfel, ca noile locuințe să fie mult mai scumpe pentru cumpărătorul final. În acest context controversat, Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) a transmis la Camera Deputaților o solicitare cu privire la Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, în forma sa recent modificată. „Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime” Potrivit FIDES, piața imobiliară din România traversează o perioadă dificilă. Este legată de dificultăți practice de aplicare a noilor dispoziții. „Observațiile dezvoltatorilor, băncilor, notarilor și camerei notarilor publici converg. Textul actual lasă loc unor interpretări divergente care blochează tranzacții legitime, fără un plus real de protecție pentru consumator. Propunerile noastre sunt precizări tehnice care asigură consecvența dispozițiilor, clarifică termenii ambigui și așază un cadru coerent de reglementare, aliniat scopului protectiv al legii. Un dialog deschis între decidenți, mediul profesional și asociațiile reprezentative conduce la o soluție echilibrată. Având în vedere urgența blocajelor semnalate, vă rugăm respectuos să susțineți adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care soluțiile agreate să producă efecte fără întârziere”, a transmis FIDES prin intermediul unui comunicat de presă. Care sunt scopurile principale ale legii Conform FIDES, legea are trei scopuri principale prin care se urmărește protejarea intereselor cumpărătorilor. 1. Limitarea sumelor încasate cu titlu de rezervare și avans de la promitenții-cumpărători persoane fizice. Este un demers necesar pentru a evita expunerea acestora la un risc financiar disproporționat față de stadiul de execuție al unității achiziționate. 2. Obligația dezvoltatorului de a utiliza sumele primite cu titlu de rezervare și avans exclusiv pentru dezvoltarea proiectului imobiliar în care se află unitatea achiziționată. Sumele sunt depuse în contul dedicat, pentru a evita deturnarea fondurilor către alte proiecte sau destinații și pentru a asigura trasabilitatea utilizării lor pe toată durata execuției. 3. Instituirea unui mecanism de publicitate imobiliară (notarea autorizației de construire și a promisiunii bilaterale în cartea funciară). Acest mecanism face imposibilă promisiunea de vânzare a aceleiași unități locative către mai mulți cumpărători și conferă promitentului-cumpărător certitudinea drepturilor dobândite. Propunerile FIDES FIDES a transmis către Camera Deputaților și propunerile considerate a fi necesare pentru ca legea să nu ridice semne de întrebare. 1. Legea nr. 10/1995 nu cuprinde o secțiune dedicată definițiilor termenilor introduși prin Legea nr. 207/2025. Singura construcție definițională existentă apare la art. 6 alin. (2) („În sensul prezentei legi, factorii implicați […] sunt: […]„), formulare pe care propunerea de mai jos o preia ca model redacțional. Art. 22 alin. (6): „(6) Sumele achitate de cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare se depun într-un cont bancar distinct al dezvoltatorului, dedicat edificării proiectului pentru care s-a plătit avansul, și pot fi cheltuite de acesta numai în scopul dezvoltării respectivului proiect și numai cu ștampila «bun de plată» a persoanei responsabile/dirigintelui de șantier, pentru partea de rezistență maximum 25% din preț și ulterior finalizării acesteia, pentru partea de instalații maximum 20% din preț”. Legea nr. 10/1995 (în forma modificată prin Legea nr. 207/2025) nu cuprinde o reglementare anume, disctinctă, adecvată persoanelor juridice. Potrivit aceluiași comunicat, propunerile FIDES sunt „rezultatul unui proces de dezbatere inițiat în februarie 2026, la care au contribuit asociații profesionale, reprezentanți ai executivului și parlamentari”.

GALERIE FOTO: Cât costă un apartament cu două camere în Genova. Românii au rămas surprinși: Nu, frate, vreau să dau 200.000 de euro…

Un anunț imobiliar din Italia a generat numeroase comentarii în mediul online. Costul unui apartament pus în vânzare în Genova a fost comparat cu cel al locuințelor din București și alte orașe din România. Un apartament de două camere se vinde cu 45.000 de euro în Sampierdarena, Genova. Vechiul sat pescăresc, devenit acum cartier industrial-portuar, cu peste 42.000 de locuitori, este afectat de declinul demografic. „Scoruri” mari în Capitală și Cluj În București, un apartament obișnuit „sare” de 100.000 de euro, depășind uneori chiar și 200.000 de euro. În Cluj-Napoca, locuințele se vând cu un preț mediu de 3.200 – 3.400 euro pe metru pătrat. Un apartament cu 2 camere în Cluj, de 50 mp, costă 160.000 euro! Doar în orașele sărace ale țării, unde declinul industrial și demografic și-a pus puternic amprenta, poți lua locuințe de la 10.000 de euro, în cazuri extreme. Față de ofertele din București, Cluj, Iași, Timișoara, Constanța sau Sibiu, prețul propus pentru locuința din Genova pare foarte modest. „45.000 de euro pe două camere în Genova, Italia? Nu, frate, n-am ce să caut la macaronarii ăia, eu vreau să dau de la 200.000 de euro în sus la mine, în România”, a comentat ironic un internaut, pe platforma Reddit. „Am nimerit de 1 Mai, acum câțiva ani, în Genova. Erau foarte mulți turiști italieni veniți acolo, orașul fiind considerat o destinație de vizitat. Pentru că era sărbătoare, nu mai găseai cazare sub 250 de euro pe noapte. Greu de crezut că, la acești bani, apartamentul nu este într-o zonă dubioasă”, spune altcineva. Un alt român afirmă că nu contează doar țara în care se află locuința, ci, în primul rând, zona și oportunitățile oferite de aceasta. „Și în Ploiești, Slobozia sau Brăila găsești apartamente la 30.000–40.000 de euro, dar și mai scumpe. După doi-trei ani în care lumea nu va mai cumpăra, prețurile vor scădea. Nu își au rostul comparațiile dintre un oraș aproape părăsit din Italia, Spania sau Franța și București, un oraș cu joburi și infrastructură”, adaugă el. Avertismentul unui român despre Genova: „Prostituție și criminalitate” Cât costă un apartament cu două camere în Genova. Un alt român spune că nu ar trebui să ne luăm casă în Genova, un oraș portuar, cu centru degradat și mulți imigranți. „Sunt mulți imigranți africani, există prostituție și criminalitate, iar, în general, ar fi riscant să mergi noaptea pe străduțele înguste din anumite zone. Se vede aici o lipsă de dezvoltare economică, o populație locală îmbătrânită și multe magazine modeste, de tip tutungerii, frizerii și alte afaceri mici. Orașul are și muzee, restaurante și baruri bune. Un apartament într-o clădire de calitate ar fi mult mai scump, dar zona nu dă impresia unui loc care să atragă persoane să se mute acolo din alte țări”, afirmă acesta. Autorul recomandă: 

De ce este importantă dezbaterea gratuită a succesiunilor în procesul de înregistrare sistematică

Prin procesul de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, dezbaterea succesiunilor este gratuită. Tot ceea ce trebuie să facă moștenitorii este să se prezinte atunci când sunt chemați de notar. În zonele rurale este des întâlnită situația în care moștenitorii nu întreprind demersurile legale pentru deschiderea succesiunii. Acest fapt are mai multe cauze, precum lipsa resurselor financiare sau absența moștenitorilor care, de cele mai multe ori, au domiciliul în alt județ decât cel al domiciliului defunctului sau sunt plecați din țară. Cum se realizează succesiunea gratuită Succesiunea gratuită în cadrul procesului de înregistrare sistematică a proprietăților este un demers realizat de primărie, prin secretarul instituției, care sesizează Camera Notarilor Publici în vederea deschiderii procedurii de dezbatere a succesiunii. În vederea sesizării camerei notarilor publici pentru imobilele care au făcut obiectul înregistrării sistematice și au fost înregistrate în cartea funciară pe numele defunctului, oficiul de cadastru și publicitate imobiliară transmite primăriei, în a cărei rază se află imobilul sau celei de la ultimul domiciliu al defunctului, un centralizator care cuprinde mențiuni despre datele de identificare ale defuncților, datele de identificare ale imobilului, un extras de carte funciară pentru informare, precum și copii ale actelor de proprietate ale defunctului, colectate în cadrul lucrării de înregistrare sistematică. Secretarul primăriei întocmește sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale, care conține date (din registrele fiscal și agricol) referitoare la proprietarul decedat, bunurile acestuia, eventuale sarcini succesorale, date ale posibililor moștenitori, precum și certificatul de deces, în copie sau un extras de uz oficial de la registrul de stare civilă. Sesizarea de deschidere a succesiunii se trimite la Camera Notarilor Publici care repartizează sesizarea la notarul public competent, iar acesta face toate demersurile necesare dezbaterii succesiunii. Costurile sunt decontate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) din fondurile proprii. Până când este gratuită succesiunea Indiferent de data la care primăria sesizează Camera Notarilor Publici pentru dezbaterea succesiunii, decontarea de către ANCPI a certificatelor de moştenitor se poate face doar dacă acestea au fost eliberate în termen de doi ani de la sesizare. În cazul în care procedura succesorală se finalizează peste acest termen, onorariul este suportat de moştenitori. Moștenitorii al căror certificat este eliberat până la finalizarea procesului de înregistrare sistematică beneficiază de gratuitate pentru succesiune dar și la deschiderea cărților funciare. În cazul în care certificatele de moștenitor sunt eliberate după termenul de doi ani, iar procesul de înregistrare a proprietăților a fost finalizat, moștenitorii vor solicita înscrierea în cartea funciară cu achitarea tarifelor prevăzute de lege. În consecință, este important ca moștenitorii să se prezinte când sunt citați de notar pentru a beneficia de gratuitatea succesiunii. ANCPI beneficiază de fonduri europene pentru cadastrarea a 660 de comune, derulând Faza II a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027, care vizează înregistrarea gratuită a peste 5,7 milioane de hectare. Proiectul continuă investițiile demarate inițial prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020. Află mai multe informații pe: https://www.ancpi.ro/pnccf/stadiu-lucrarilor.html FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE! PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).

Fondurile europene sprijină dezvoltarea zonelor defavorizate

Înregistrarea proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară implică, de regulă, costuri semnificative pentru măsurători și realizarea documentațiilor cadastrale. Aceste cheltuieli au condus, în special în mediul rural, la un nivel scăzut de înregistrare a imobilelor la inițiativa proprietarilor. Pentru a elimina aceste bariere și a facilita accesul tuturor cetățenilor la servicii cadastrale, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) implementează Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Acesta asigură înscrierea gratuită a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Un pas important în această direcție este realizarea înregistrării sistematice în 660 de comune, prin utilizarea fondurilor europene. În prezent, se desfășoară Faza a II-a a Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Obiectivul proiectului este ambițios: înregistrarea gratuită a peste 5,7 milioane de hectare. Valoarea totală a finanțării se ridică la 757.573.628,11 lei, din care 567.796.123,70 lei provin din fonduri europene nerambursabile, iar 189.777.504,41 lei reprezintă contribuția națională din bugetul de stat. Implementarea acestui proiect în cele 660 de comune va contribui semnificativ la dezvoltarea locală. Selectarea localităților a avut în vedere criterii clare, precum: existența unor vulnerabilități sociale legate de accesul informal la proprietate; includerea în proiecte de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României; participarea la alte programe de dezvoltare a infrastructurii. Prin acest mecanism, Uniunea Europeană susține construirea unui sistem cadastral modern și eficient, esențial pentru o administrație performantă și o economie sănătoasă. De ce este important acest program? Uniunea Europeană finanțează astfel de inițiative deoarece: un sistem cadastral complet și actualizat reprezintă baza dezvoltării infrastructurii și a investițiilor; înregistrarea proprietăților facilitează tranzacțiile imobiliare și accesul la credite și finanțări; datele cadastrale corecte sprijină dezvoltarea rurală și utilizarea eficientă a fondurilor europene; proiectul contribuie la digitalizarea serviciilor publice și la creșterea transparenței administrative. Prin urmare, înregistrarea sistematică este gratuită pentru cetățeni, costurile fiind acoperite din fonduri europene și din veniturile proprii ale ANCPI. Este o investiție în viitorul comunităților și al economiei, cu beneficii pe termen lung. Află mai multe pe: www.ancpi.ro/pnncf/ FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE! PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).

Noua Casă. Cât plătești lunar pentru un credit de 50.000 de euro

„Noua Casă”. Cât plătești lunar pentru un credit de 50.000 de euro. În prezent, pentru un credit de 50.000 de euro pe 25 de ani, rata lunară ajunge la 370 euro. Asta echivalează cu un cost lunar de 1.800-1.900 de lei, în funcție de cursul valutar și de condițiile fiecări bănci, scrie Ziarul de Iași. Cea mai avantajoasă ofertă în simularea pentru programul „Noua Casă” apare la CEC Bank. La polul opus, UniCredit Bank are cea mai mare rată lunară. Simularea a fost realizată pe platforma Finzoom pentru un credit de 50.000 de euro, pe 25 de ani, cu avans minim e 55. Rata lunară pornește de la 369 euro și ajunge la 375 euro, în funcție de banca aleasă. Cea mai bună ofertă din simulare apare la CEC Bank, dacă solicitantul încasează veniturile la bancă. Rata lunară inițială este de aproximativ 369 euro, dobânda este de 7,48%, iar DAE ajunge la 7,83%. Oferta este singura din simulare care coboară sub pragul de 370 de euro lunar, diferența fiind dată în principal de costurile totale mai reduse ale finanțării. Citește continuarea pe Ziarul de Iași Sursa foto: Shutterstock (caracter ilustrativ)

Cum sunt deschise cărțile funciare după finalizarea lucrărilor

După parcurgerea tuturor etapelor din procesul de înregistrare sistematică, de la măsurători și colectarea datelor până la verificarea acestora de către deținători, urmează momentul în care proprietățile sunt înscrise oficial în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Această etapă marchează finalizarea lucrărilor la nivelul unei localități sau al unui sector cadastral și reprezintă trecerea la o evidență unitară și actualizată a imobilelor. Cum are loc deschiderea cărților funciare După soluționarea tuturor cererilor de rectificare și definitivarea documentelor tehnice ale cadastrului, datele sunt integrate în sistemul informatic de cadastru și carte funciară. Pe baza acestor documente finale: sunt înscrise datele tehnice și juridice ale proprietății; sunt înregistrați titularii drepturilor de proprietate sau alte situații juridice existente; se deschid din oficiu cărțile funciare pentru fiecare imobil. Acest proces se realizează la nivelul oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară, fără costuri pentru cetățeni. Ce conține cartea funciară Cartea funciară este documentul oficial care reflectă situația juridică a unui imobil. Aceasta include informații precum: • proprietarul sau titularii drepturilor; • amplasamentul și suprafața imobilului; • limitele proprietății; • eventualele sarcini (de exemplu, ipoteci). Prin înscrierea în cartea funciară, proprietatea dobândește o evidență clară și opozabilă din punct de vedere juridic. De ce este important acest pas Deschiderea cărților funciare asigură recunoașterea oficială a dreptului de proprietate și facilitează numeroase demersuri, precum vânzarea, moștenirea sau ipotecarea imobilelor. Totodată, existența unei evidențe unitare contribuie la reducerea disputelor legate de limitele proprietăților și la o administrare mai eficientă a terenurilor și construcțiilor. Prin această etapă, procesul de înregistrare sistematică își atinge obiectivul principal: crearea unei baze de date complete și actualizate a proprietăților din România. Lucrările de înregistrare sistematică sunt realizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), inclusiv prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul este fazat, continuând investițiile demarate prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020 și vizează înregistrarea gratuită a proprietăților din 660 de comune. Află mai multe informații pe: www.ancpi.ro/pnccf/ FĂ PASUL CEL MARE CĂTRE ÎNREGISTRARE!  PENTRU PROPRIETATEA TA. Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, prin Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF).

Românii care locuiesc în clădiri cu risc seismic ar putea fi obligați să le consolideze singuri. Pot fi chiar și amendați, dacă întârzie lucrările

Mai mulți parlamentari PSD au depus la Senat, în procedură de urgență, un proiect de lege care ar urma să schimbe modul în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic. Mai exact, se mută responsabilitatea consolidării clădirilor cu risc seismic către proprietari. Mai mult, locatarii care nu încep procedurile în termen de doi ani de la încadrarea imobilului într-o clasă de risc seismic ar putea primi amenzi. Foto – MARIAN ILIE /MEDIAFAX FOTO Astfel, proiectul modifică Legea 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor și Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor. Potrivit inițiatorilor, citați de stiripesurse.ro, „responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor”. Primăriile scapă, în aces mod, de obligațiile de finanțare pentru aceste proiecte Așadar, dacă va fi mutată către proprietar responsabilitatea principală pentru consolidarea clădirilor vechi, autoritățile locale vor avea doar atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare, fără obligația de a finanța sau executa lucrări pentru imobilele private. De asemenea, primăriile nu vor mai răspunde juridic dacă lucrările nu sunt făcute de proprietari. În acest moment, legea permite primăriilor să se implice direct în expertizarea, finanțarea și coordonarea lucrărilor de consolidare pentru clădirile cu risc seismic. Inițiativa introduce un nou termen legal pentru clădirile încadrate în clase de risc seismic. Proprietarii vor fi obligați să înceapă procedurile de expertizare și, dacă este cazul, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare „în termen de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic”. Nerespectarea obligației ar urma să fie sancționată contravențional cu amenzi între 5.000 și 20.000 de lei. Poliția și ISU vor verifica asigurările obligatorii PAD Proiectul schimbă și sistemul de verificare a asigurărilor obligatorii pentru locuințe, cunoscute drept polițe PAD. Acum, sancțiunile pentru lipsa poliței sunt aplicate de primari sau de persoane împuternicite de aceștia, în timp ce noua variantă prevede ca verificările să fie făcute de Poliția Română și de personal desemnat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU). „Controlul privind respectarea obligațiilor cu impact asupra siguranței locuințelor și asupra gestionării riscurilor asociate (…) presupune, în mod natural, intervenția unor instituții cu vocație de control și capacitate operativă, precum Poliția Română”, susțin inițiatorii. Totodată, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) – compania care gestionează sistemul de asigurări obligatorii pentru locuințe din România – ar urma să transmită electronic informații despre existența polițelor către Ministerul Afacerilor Interne, „în vederea verificării respectării obligației de încheiere a poliței de asigurare obligatorie a locuințelor”. Argumentele inițiatorilor pentru acest proiect În argumentația proiectului, parlamentarii susțin că actuala lege a transferat prea multe obligații către autoritățile locale și că acest lucru a dus la blocaje și la pasivitatea proprietarilor. „Actuala reglementare creează în practică o conduită pasivă a proprietarilor, fundamentată pe percepția că responsabilitatea consolidării clădirilor aparține autorităților locale. În lipsa unei responsabilizări directe a proprietarilor, mecanismele legislative devin ineficiente, iar procesul de reducere a riscului seismic rămâne blocat”, se arată în argumentația proiectului. Potrivit acestora, experiența administrațiilor locale a arătat că măsuri precum majorarea cu până la 500% a impozitelor pentru clădirile degradate sau acordarea unor facilități fiscale nu au dus la consolidarea efectivă a clădirilor: „Autoritatea locală nu poate substitui voința și responsabilitatea proprietarilor asupra bunurilor aflate în patrimoniul acestora”. La rândul său, Consiliul Economic și Social (CES) avertizează că reducerea riscului seismic „nu este doar o problemă individuală a proprietarului, ci și o problemă de siguranță publică, protecție civilă și interes general”. Reprezentanții CES consideră că proiectul transferă aproape integral responsabilitatea către proprietari, fără să ofere suficiente mecanisme de sprijin financiar și fără să demonstreze că măsura ar accelera consolidarea clădirilor.De asemenea, instituția atrage atenția și asupra impactului asupra persoanelor vulnerabile. „Amenzile propuse, fără granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară și asistență tehnică, pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință”, se arată în aviz. CES mai avertizează că, dacă proiectul va deveni lege, acesta „poate contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu posibile pierderi de vieți omenești, răniri grave, evacuări masive și efecte sociale și economice severe”. Autorul mai recomandă › EXCLUSIV VIDEO | Cât de pregătită este România pentru un cutremur major? Paul Racoviță, inspector general ISC: „Dă, Doamne, să nu se întâmple” Scenariul cu 6.000 de morți la un cutremur mare în București este unul optimist, consideră Matei Sumbasacu, specialist în risc seismic Au trecut 49 de ani de la seismul care a zguduit din temelii Capitala României. Ce s-ar întâmpla în București în cazul unui cutremur ca în 1977: „Am avea cel puțin 6.000 de morți”

Povestea femeii care trăiește într-un apartament din Casa Milà

Ana Viladomiu,  o scriitoare spaniolă  în vârstă de 70 de ani, este singura și ultima chiriașă a faimoasei „Casa Mila”, din artera Passeig de Gracia din Barcelona. Ea a acordat un interviu pentru The Guardian.  A spus cât de încântată se simte că este locatara uneia dintre cele mai vizitate clădiri din Barcelona  după biserica Sagrada Familia. „M-am obișnuit cu turiștii. Este un patrimoniu mondial, dar este casa mea și am fost aici de 40 de ani”, a spus Viladomiu. Ea locuiește din 1988, alături de soțul ei, Fernando Amat, într-un apartament elegant, luminat, unde a crescut două fiice. Ambele au devenit arhitecți. Soul ei a deținut magazinul de design Vincon, închis din 2015. „Evident, nu pot să duc gunoiul afară în pijama pentru că oamenii fac fotografii sau mă întreabă dacă sunt femeia care locuiește la etaj, de parcă aș fi un personaj.  Asta face parte din viața mea. Știu că este un privilegiu să trăiesc aici”, a spus scriitoarea. Casa Mila a fost proiectată de arhitectul Antoni Gaudi și construită în 1910, la comanda lui Pedro Mila și Rosario Segimon. Inițial, clădirea a fost poreclită „La Pedrera” sau „cariera de piatră” din cauza aspectului arhitectural foarte inedit: pereții curbați, balcoane cu forme inspirate după stâncii din natură. Sursa Foto: The Guardian În anii 1930, pe durata Războiului Civil Spaniol, a fost ocupată de facțiuni politice. Pe durata Războiului Rece a găzduit o sală de bingo, agenții imobiliare, consulate. Temporar.a fost reședința unui prinț egiptean. Sursa Foto: Shutterstock / The Guardian Autorul recomandă: Barcelona dublează taxa turistică pentru a combate supraturismul. Care va fi prețul din aprilie 2026

Povestea femeii care trăiește într-un aparament din Casa Milà

Ana Viladomiu,  o scriitoare spaniolă  în vârstă de 70 de ani, este singura și ultima chiriașă a faimoasei „Casa Mila”, din artera Passeig de Gracia din Barcelona. Ea a acordat un interviu pentru The Guardian.  A spus cât de încântată se simte că este locatara uneia dintre cele mai vizitate clădiri din Barcelona  după biserica Sagrada Familia. „M-am obișnuit cu turiștii. Este un patrimoniu mondial, dar este casa mea și am fost aici de 40 de ani”, a spus Viladomiu. Ea locuiește din 1988, alături de soțul ei, Fernando Amat, într-un apartament elegant, luminat, unde a crescut două fiice. Ambele au devenit arhitecți. Soul ei a deținut magazinul de design Vincon, închis din 2015. „Evident, nu pot să duc gunoiul afară în pijama pentru că oamenii fac fotografii sau mă întreabă dacă sunt femeia care locuiește la etaj, de parcă aș fi un personaj.  Asta face parte din viața mea. Știu că este un privilegiu să trăiesc aici”, a spus scriitoarea. Casa Mila a fost proiectată de arhitectul Antoni Gaudi și construită în 1910, la comanda lui Pedro Mila și Rosario Segimon. Inițial, clădirea a fost poreclită „La Pedrera” sau „cariera de piatră” din cauza aspectului arhitectural foarte inedit: pereții curbați, balcoane cu forme inspirate după stâncii din natură. Sursa Foto: The Guardian În anii 1930, pe durata Războiului Civil Spaniol, a fost ocupată de facțiuni politice. Pe durata Războiului Rece a găzduit o sală de bingo, agenții imobiliare, consulate. Temporar.a fost reședința unui prinț egiptean. Sursa Foto: Shutterstock / The Guardian Autorul recomandă: Barcelona dublează taxa turistică pentru a combate supraturismul. Care va fi prețul din aprilie 2026

Care este cea mai scumpă zonă din Brașov și unde se găsesc cele mai mici prețuri și chirii, în 2026

Prețurile locuințelor din Brașov au crescut cu aproape o treime, în ultimii doi ani, conform raportului Imobiliare.ro Market 360 pentru primul trimestru din 2026. Potrivit datelor citate, prețul mediu solicitat de proprietarii și dezvoltatorii din Brașov a ajuns, luna trecută, la 2.294 euro/mp util. FOTO – Caracter ilustrativ Clienții care doresc să achiziționeze un apartament în acest oraș trebuie să știe că pot găsi prețuri mai mici în trei zone: Gemenii – prețul mediu solicitat a ajuns în primele trei luni ale anului la o medie de 1.969 euro/mp util; Triaj – prețul urcă ușor la 1.995 euro/mp util; Cartierul Florilor se află și el în lista celor mai accesibile locuințe din Brașov, cu un preț mediu de aproximativ 2.000 euro/mp util, potrivit bizbrasov.ro. De asemenea, zonele Astra și Gării au rămas cele mai accesibile pentru chiriașii din Brașov și în primele trei luni din 2026, cu o chirie medie de 450 euro/lună. Topul cartierelor ieftine este completat de Răcădău, unde chiria medie solicitată a fost ceva mai mare, 500 euro/lună, conform datelor Imobiliare.ro. În schimb, la polul opus se află zona Drumul Poienii, care este cea mai scumpă din Brașov pentru cumpărători, dar și pentru chiriași. Aici, prețul mediu cerut pentru locuințe atinge suma de 4.074 euro/mp util, în timp ce chiria medie urcă până la aproape 1.000 de euro/lună, mai exact 950. Autorul mai recomandă: Orașul din România în care parcarea de reședință s-a scumpit. Cât vor plăti șoferii pe an și ce anomalie au observat mulți proprietari de mașini Cum arată unul din cele mai cunoscute restaurante McDonald’s din România, după remodelarea de 6 milioane de lei Spitalul Judeţean din Braşov, în „faliment temporar”. Unitatea medicală a depășit bugetul alocat