Vicepreședinte al Parlamentului European: Europa depinde mult prea mult de importuri de petrol din afară / Contextul în care Chișinăul e dat exemplu
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a spus că Europa depinde într-un procent mare de importuri de petrol din afară, respectiv până la două treimi din toate inputurile de energie. „Sunt membru în comisia de energie a PE. Despre petrol și gaz pot spune următorul lucru: Europa depinde muuuult prea mult de importuri de petrol din afară (până la două treimi din toate inputurile de energie). Locurile de unde vine petrolul sunt în mare parte dominate de dictatori și state ostile”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook. El a punctat că într-o astfel de situație, sunt doar câteva variante: întărirea dependenței față de „cineva care te joacă fix cum vrea” sau căutarea propriilor resurse. „1. Să îți întărești dependența de cineva care te joacă fix cum vrea. Asta doar amână scumpirea, te face și mai dependent, iar când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura. Asta au tot făcut Europa și statele membre. Amânare care acum ne costă enorm, mai ales că nu suntem întrebați de acțiunile care ne aduc des aici. 2. Cauți propriile resurse, știind însă că nu ai atâtea, nu vei avea niciodată atâtea încât să suplinești lipsa de pe piață”, a scris vicepreședintele PE în cadrul postării. Republica Moldova, dată exemplu Totuși, el a punctat și o altă variantă, care ține de autonomia energetică într-o astfel de situație. „Îți cauți cu toată energia.. AUTONOMIA. Prin investiții alternative, prin regenerabile, din care avem din plin. Prin taxarea companiilor de energie care în criză au mereu profituri uriașe și întoarcerea beneficiilor la oameni. Prin măsuri ce au a face cu transportul eficient, public și curat, printr-o viziune completă, nu tot o cârpeală”, a explicat Nicu Ștefănuță. El a dat exemplul Republicii Moldova în privința dezvoltării autonomiei, „reducându-și la maxim dependența de importuri rusești”. „Au trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, în loc să dea cu dreptul în stângul mereu cum facem noi. Boala lungă moarte sigură. Boala noastră lungă este frica de a se elibera de resurse de energie importate din locuri dubioase asupra cărora avem zero control”, a conchis acesta.
Decizie surpriză: UE amână propunerea de interzicere a petrolului rusesc pe fondul războiului din Iran și creșterilor bruște ale prețurilor
Comisia Europeană a amânat prezentarea unei propuneri mult așteptate de interzicere permanentă a importurilor de petrol rusesc, având în vedere că războiul din Orientul Mijlociu continuă să trimită unde de șoc pe piețele energetice și să mențină barilul Brent peste 100 de dolari, relatează presa europeană. Decizia surpriză vine pe fondul unei confruntări tensionate cu Ungaria și Slovacia, singurele două state membre care încă cumpără petrol rusesc, prin conducta Drujba din epoca sovietică. Legislația, care face parte din foaia de parcurs REPowerEU, urma să fie prezentată pe 15 aprilie, dar data a fost acum eliminată din calendar. „Nu avem date noi de oferit” „Nu am date noi de oferit”, a declarat marți dimineață Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie. „Ceea ce vă pot asigura este că ne menținem angajamentul de a face această propunere.” Amânarea este influențată de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au dat peste cap piețele energetice și au închis Strâmtoarea Ormuz, un pasaj vital care, până acum, transporta zilnic o cincime din petrolul și GNL-ul global. Luni, președintele american Donald Trump a salutat „conversațiile productive” cu Iranul pentru a pune capăt războiului, un anunț care a fost imediat contestat de Teheran. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump au contribuit la scăderea prețului Brent de la 112 dolari la 102 dolari pe baril. În încercarea de a calma piețele agitate, SUA au relaxat sancțiunile asupra petrolului rusesc, provocând indignare și consternare în rândul europenilor. Comisia a insistat că schimbarea momentului nu înseamnă o schimbare de politică. „Propunerea va fi făcută”, a spus Itkonen. Citând cuvintele președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, purtătorul de cuvânt a avertizat că o revenire la combustibilii fosili ruși după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „gafă strategică”. Opoziția maghiaro-slovacă UE interzisese anterior petrolul rusesc în cadrul regimului său tradițional de sancțiuni, care trebuie reînnoit la fiecare șase luni în unanimitate. Ungaria și Slovacia beneficiază de o derogare pe termen nelimitat de la aceste sancțiuni, permițându-le să continue achizițiile. Legislația, acum amânată, este considerată mai degrabă politică energetică decât politică externă, așa că necesită doar o majoritate calificată pentru a fi aprobată. Bruxelles-ul consideră că interdicția permanentă va preveni vetourile în viitor și va închide lacunele rămase. În cadrul REPowerEU, blocul comunitar a interzis deja importurile de gaze rusești: gaz natural lichefiat (GNL) până la sfârșitul anului 2026 și gaze din conducte până în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia au lansat deja acțiuni în justiție împotriva interdicției de gaze și au amenințat că vor face același lucru dacă propunerea privind petrolul va avansa. Cele două țări fără ieșire la mare sunt în prezent implicate într-o dispută amară cu Ucraina privind conducta Drujba, care transportă țiței rusesc ieftin prin teritoriul ucrainean către Europa Centrală. Kievul susține că infrastructura a fost grav avariată de Moscova la sfârșitul lunii ianuarie și trebuie reparată înainte ca transportul să poată fi reluat. Însă Budapesta și Bratislava contestă acest argument, susținând că conducta este închisă în mod deliberat din „motive politice” înainte de alegerile maghiare din 12 aprilie. Disputa privind Drujba a paralizat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
România importă fructe și legume de miliarde de euro. Comerciații dau vina și pe cumpărătorii care preferă aspectul în detrimentul calității
România a cumpărat în 2025 fructe și legume de aproape două miliarde de euro. În afara faptului că nu producem suficient, mai există o problemă: mulţi clienţi preferă aspectul în locul gustului, aşa că magazinele se reorientează în cazul furnizorilor. Cartofii din România sunt tot mai puţini pe tarabe. Importăm în jur de 55% din cât consumăm. Roşiile vin din Turcia, cartofii din Franţa, merele din Polonia şi strugurii din Italia sau America de Sud, în funcție de anotimp. Numai în ultimii ani, valoarea importurilor de legume a crescut cu peste 60%, iar la fructe vorbim de o creştere de 30 de procente. În 2025 am importat fructe şi legume de aprox 2 miliarde de euro, publică Observator. Roşiile, cartofii, ceapa, ardeii şi morcovii, în topul importurilor Aşa a evoluat valoarea importurilor de legume şi fructe, din 2021 şi până la final de 2025. La legume, am început cu importuri de 530 de milioane de euro şi le-am dublat. La fructe, de la 766 de milioane de euro, am depăşit un miliard. Cât despre cantitate, pentru legume avem o creştere de peste 15%, în ultimii ani. La fructe, cifra a rămas constantă, adică aproape un milion de tone pe an. „Deficitul în balanţa comercială nu vine neapărat pe cantitatea de produse. Vine din preţul cu care sunt importate aceste produse”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii. La fructe exotice, topul e dominat de banane și citrice. La cele care le producem și noi clasamentul este condus de mere, struguri şi pepeni. „Anul acesta am fost afectaţi de îngheţ destul de mult. Ni s-a spus la supermarket să asigurăm o cantitate necesară, până în luna mai. Producţia noastră nu ne permite să ducem mărul până în mai”, a declarat Andrei Ionică, producător de fructe. „Din Grecia, Franţa, Italia. În perioada asta nu se pot găsi fructe şi legume. Dar în perioada verii susţinem producătorii locali, atât cât putem”, a declarat Tudorel Neagu, proprietar aprozar. În plus, mulţi clienţi cumpără în funcţie de aspect. Aşa că magazinele se adaptează. „O parte din merele de Voineşti sunt afânate în interior. Le preferă pe alea care sunt crunchy la interior. Vinem ceea ce se cere pe piaţă pentru a putea supravieţui”, a declarat Tudorel Neagu. Recomandarea autorului: Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar 60% din legumele din farfurie vin din import. Care sunt explicațiile, ce arată prognozele internaționale și care sunt vulnerabilitățile
Cumpără european. Franța vrea ca UE să impună taxe mai mari pe importurile de produse ieftine made in China
Franța intenționează să propună Uniunii Europene să impună taxe mai mari pentru produsele „made in China” pentru a contracara valul de importuri ieftine, susține un raport strategic al guvernului francez publicat luni. Raportul a fost elaborat de Haut-Commisariat t à la Stratégie et au Plan, iar potrivit analizei, sectoarele centrale și fundamentale economiei Uniunii Europene, de la automobile la produse chimice și baterii, sunt amenințate în mod direct de forța producției chinezești. Un sfert din exporturile Franței și 2/3 din producția Germaniei sunt amenințate de concurența chineză, scrie Reuters. Financial Times susține că Uniunea Europeană s-ar putea inspira după politica „cumpără american” (Buy American) a președintelui american Donald Trump. Politica „cumpără european” (Buy European) ar schimba radical poziția UE față de marile puteri concurente, acestea fiind SUA cu „tarifele punitive” și China, care a „cucerit” Occidentul cu produsele sale ieftine și care a devenit un concurent dur în domeniul industriei high-tech. Însă, regula „cumpără european” ar putea diviza Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene, avertizează Financial Times. S-ar putea discuta despre subiectul concurenței internaționale la summitul din Belgia de săptămâna viitoare. Liderii UE vor propune intensificarea eforturilor pentru ca blocul eurooean să se afirme în fața competitorilor.
Cum a ajuns o rușine agricultura românească din vedeta economiei
Deși resursele primare sunt considerabile, agricultura românească continuă să aibă performanțe dezamăgitoare, mult sub potențial. Studiul „Analiza cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară, distribuția și comercializarea agroalimentară” arată că agricultura este în prezent mai degrabă un blocaj decât un motor pentru economia României. România folosește mai mult de jumătate din suprafața țării pentru agricultură, una dintre cele mai mari ponderi din Uniunea Europeană. Chiar și așa, deficitul comercial din sectorul agroalimentar a atins anul trecut un deficit record de 3,36 de miliarde de euro. Acest deficit uriaș pentru ultimul deceniu reprezintă peste 10% din deficitul comercial total înregistrat la nivelul întregii economii. De asemenea, ultimele cifre publicate de Eurostat arată clar că România are pământ, dar nu știe să-l valorifice. Regiunea spaniolă, Andalucía, produce cât zece regiuni românești și nu din cauza unui climat spectaculos, ci din cauza că a știut cum să valorifice terenurile. România e în top 3 suprafețe arabile din UE Țara noastră se află în categoria țărilor care exportă la prețuri mici și importă produse procesate la prețuri uriașe. Deși România are a treia suprafață arabilă din Uniunea Europeană, după Franța și Spania, țara cultivă grâu, porumb și floarea-soarelui pe suprafețe uriașe, importă cantități importante de cereale la prețuri mici, apoi importă produse la prețuri mai mari. Regiunile care apar în topul Eurostat au ales să investească masiv în infrastructură, sere, sisteme de irigație computerizate, depozite frigorifice și logistică rapidă. Comparativ, Andalucía a generat 16 miliarde de euro din agricultură în 2023, în timp ce întreaga Românie, cu peste 13 milioane de hectare arabile nu apare în topul regiunilor cu cea mai mare producție agricolă. „La fructe comestibile, deficitul a crescut de aproape 8 ori în 17 ani, de la -90 mil euro la -707 mil euro. Pentru singura categorie cu sold pozitiv, cerealele, în 2007 aveam un excedent de 67 milioane euro, iar în 2024 excedentul este de 530 milioane de euro, însă în scădere în ultimii trei ani, pe fondul presiunilor de piață și al variațiilor de producție.”, spune Liviu Neagu, specialist în afaceri publice. Cum poate agricultura românească să contribuie real la economie România nu are nevoie de o revoluție, ci de un plan care să pornească de la cererea reală și să lucreze înapoi spre producție. Pe termen mediu, deficitul comercial ar putea fi redus printr-o schimbare structurală a modului în care funcționează sectorul agroalimentar. România are nevoie de o modernizare tehnologică a agriculturii primare și a procesării, o digitalizare a fluxurilor de producție și investițiilor în eficiență energetică. De asemenea, țara are nevoie de o strategie clară de poziționare pe piețele externe pentru anumite produse agroalimentare în așa fel încât să transforme nișele cu potențial mare în exporturi sustenabile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei sale într-o afacere de SUCCES: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă” Producţii record de grâu şi rapiţă, în 2025, în România. Producţia totală de cereale şi oleaginoase ar putea să atingă 28 de milioane de tone
România, prinsă în capcana importurilor, în timp ce polonezii și ungurii exportă și produc.
După primele trei trimestre ale anului, deficitul comercial al României a fost de aproape 25 de miliarde de euro, în creștere cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Importurile masive și exporturile slabe au făcut ca țara să se confrunte cu un dezechilibru economic semnificativ. Pe lângă inflație, măsuri de austeritate și deficit bugetar uriaș, România se confruntă și cu dezechilibrul economic mare, cauzat de deficitul comercial ridicat și capacitatea de producție internă neexploatată. În tot acest timp, vecinii noștri exportă masiv iar țara noastră are nevoie de o colaborare mai strânsă între stat și mediul privat pentru stimularea sectoarelor strategice de producție. Lucian Anghel, director general adjunct în cadrul Libra Internet Bank, spune într-o emisiune realizată de Ziarului Financiar, că România are o problemă majoră când vine vorba de producție. În contrast, țări precum Polonia, Cehia sau Ungaria au capacitate de producție și exportă masiv, în timp ce țara noastră rămâne dependentă de exporturi. „România are o problemă majoră de producţie. Deci, dacă ne uităm la celelalte economii din zonă, din regiune, fie că ne uităm la Polonia, fie că ne uităm Cehia, chiar şi Ungaria, ele nu sunt nişte economii care au o capacitate de producţie fantastică şi exportă masiv, în timp ce noi importăm foarte mult” spune Lucian Anghel. Exporturile României au însumat aproximativ 72 mld. euro, în timp ce importurile au ajuns la aproape 100 mld. euro. Anghel crede că pentru a corecta dezechilibrul comercial este nevoie ca România să producă mai mult. Deși vecinii noștri importă și ei, au reușit să-și dezvolte capacitățile de producție care au un impact pozitiv privind reducerea volumelor de mărfuri importate din afară. „Trebuie să producem, iar aici într‑adevăr trebuie un parteneriat între stat şi privat, adică statul cu instrumentele de care dispune, inclusiv garanţii de stat pentru sectoare de activitate prioritară, gen sectoare care produc, sectoare care reduc deficitul comercial prin producţie internă, înlocuirea importurilor sau prin exporturi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Deficit comercial de miliarde la produse alimentare. România exportă cereale și importă pâine România, „invadată” de importuri. 800 de camioane de fructe și legume din Asia intră în țară într-o lună. Avertismentul Vămii
Ucraina va majora importurile de gaze cu 30% după noile atacuri rusești
Ucraina va majora importurile de gaze naturale cu 30%, în urma noilor atacuri lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice, a declarat marți ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk, după o întâlnire cu ambasadorii statelor G7. „Planificăm o creștere a importurilor cu aproximativ 30%, dacă vom reuși să ne extindem capacitatea de import”, a spus Hrynciuk. Ea a adăugat că prioritatea este asigurarea necesarului pentru lunile octombrie-decembrie, dar că importurile suplimentare pot continua și în restul sezonului rece. Ministrul a precizat că volumul exact de gaze importate va depinde de intensitatea atacurilor rusești, de gradul de avariere a rețelei de transport și de ritmul în care producția internă de gaze va putea fi reluată. „Cu cât vom reuși să restabilim mai rapid producția, cu atât vom avea nevoie de mai puține importuri”, a spus ea, menționând și posibilitatea de a crește achizițiile de gaze naturale lichefiate (LNG). În aceeași zi, președintele Volodimir Zelenski a anunțat alocarea a 36 de milioane de dolari pentru consolidarea rețelei energetice în regiunile de pe linia frontului. Fondurile vor fi folosite pentru protejarea instalațiilor critice și pentru crearea unui stoc de echipamente destinate refacerii rapide a alimentării cu energie în zonele afectate. Rusia a intensificat recent atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, inclusiv un bombardament de amploare pe 3 octombrie, care a vizat rafinării și depozite de gaze. În doar o zi, Moscova a lansat peste 26 de atacuri asupra obiectivelor energetice, potrivit Kyiv Independent.
Uniunea Europeană se pregătește să restricționeze importurile de oțel pe piața europeană. Taxele vamale le vor reflecta pe cele ale SUA
Uniunea Europeană va restricționa importurile de oțel pe piața europeană, în contextul în care producătorii locali se luptă cu impactul supracapacității venite din Asia și al barierelor comerciale impuse de SUA și alți parteneri comerciali. La începutul săptămânii viitoare Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii, va propune un nou mecanism pe termen lung care va reduce cu aproape jumătate cotele existente ale blocului comunitar pentru oțel important. În plus, va majora taxele vamale – în prezent aflate la 25% – astfel încât să reflecte politica altor jurisdicții, cum ar fi SUA, care impun în prezent taxe vamale de 50% la importurile de oțel, conform Bloomberg. Anunțul a fost făcut miercuri de vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, în timpul unui eveniment cu ușile închise, potrivit unei persoane la curent cu remarcile reprezentantului Comisiei. Criză severă pentru industria siderurgică a UE în ultimii ani Industria siderurgică a Uniunii Europene se confruntă cu o criză severă în ultimii ani, în contextul importurilor ieftine de oțel din China și alte economii asiatice și barierele tarifare din țări precum SUA și Canada. Președintele american Donald Trump a întărit taxele vamale americane pe oțel și aluminiu la scurt timp după preluarea puterii în ianuarie, majorînd taxele la 50%. Bruxelles-ul face presiuni asupra Washingtonului pentru a discuta despre crearea unui sistem de cote pentru taxe vamale pentru a aborda împreună problema supracapacității. Sejourne a spus că Uniunea Europeană continuă să creadă într-o ordine internațională în care comerțul este posibil, dar „nu vom fi singurii care ne impunem principiile pe care alții nu le mai aplică”, potrivit unor persoane familiarizate cu remarcile sale. Anul trecut, China a produs peste 1.000 de milioane de tone de oțel, mai mult de jumătate din producția mondială. Țările europene sunt mult în urmă: Germania a produs 37 de milioane, Spania 12 și Franța mai puțin de 11, potrivit statisticilor organizației comerciale World Steel. În același timp, costurile pentru producătorii europeni de oțel au crescut din cauza creșterii prețurilor la energie, notează Le Figaro. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Subiectul presant al reuniunii UE de la Copenhaga, la care participă și Nicușor Dan/ De ce a fixat PUTIN ținta pe Marea Baltică
UE intenționează să renunțe mai repede la gazul natural lichefiat din Rusia după apelul lui Trump
Comisia Europeană ia în considerare includerea unei prevederi în noul său pachet de sancțiuni pentru a elimina treptat importurile de gaz natural lichefiat rusesc înainte de sfârșitul anului 2027, au declarat, pentru Bloomberg, persoane familiarizate cu această chestiune. UE ia în considerare și opțiunea de a accelera eliminarea importurilor de GNL rusesc printr-o modificare a așa-numitului plan RePowerEU, plan care vizează încetarea dependenței de energia provenită de la Moscova. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat pentru sursa citată că „de când am prezentat planul RePowerEU în 2022, am afirmat că eliminarea treptată a energiei rusești este mai bine să se facă mai devreme decât mai târziu”. Trump a cerut Europei să accelereze reducerea importurilor de combustibil rusesc Această mișcare luată în calcul de către UE vine în contextul în care administrația Trump a solicitat Europei să accelereze reducerea importurilor de combustibil rusesc și a exercitat presiuni asupra aliaților să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei pentru achizițiile lor de petrol rusesc. Statele Unite și-au manifestat în repetate rânduri interesul de a furniza mai mult gaz natural lichefiat către Europa, în condițiile în care se preconizează că în următorii ani vor intra în funcțiune mai multe instalații de producție. Fluxurile de gaze rusești către Europa au scăzut brusc în urma izbucnirii războiului. Spania, Belgia și Franța se numără printre cei mai mari importatori de GNL rusesc.
Bursele scad după ce SUA a anunțat noi taxe vamale pentru 92 de țări
Indicele DAX al Germaniei a scăzut cu 1,1% la începutul tranzacțiilor din Frankfurt, în timp ce indicele CAC al Franței a scăzut cu aproape 1%, iar indicele IBEX al Spaniei a pierdut 0,6% – chiar dacă Europa a ajuns la un acord comercial cu SUA la începutul acestei săptămâni. Acest lucru, precum și scăderea cu 0,5% a bursei din Londra, reflectă îngrijorarea că taxele lui Trump vor avea un impact considerabil asupra economiei globale, slăbind creșterea comerțului, potrivit The Guardian. Președintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv prin care impune tarife cuprinse între 10% și 41% asupra importurilor din zeci de țări, în cea mai recentă încercare a sa de a remodela economia globală. Ordinul prevede că mărfurile importate din orice națiune de pe glob vor fi supuse unui tarif de 10%, cu excepția mărfurilor din cele 92 de țări enumerate într-o anexă, care sunt supuse unor taxe vamale mai ridicate. Cel mai ridicat tarif se aplică mărfurilor din Siria, care vor fi taxate cu 41%.