Scutiri pentru MULTINAȚIONALE, austeritate pentru educație. Cristian Socol: Povara fiscală cade pe umerii populației și IMM-urilor
Profesorul universitar Cristian Socol atrage atenția asupra consecințelor deciziei de a elimina IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri. Economistul precizează că povara fiscală cade pe IMM-uri și populație, în timp ce multinaționalele beneficiază de scutiri semnificative. Potrivit acestuia, bugetul de stat pierde astfel aproximativ 1,2 miliarde de lei din taxarea multinaționalelor, ceea ce face ca argumentele privind deficitul bugetar și nevoia de bani să devină „necredibile”. „Argumentele economice si sociale nu au ținut. Din momentul în care s-a eliminat IMCA(impozitul minim pe cifra de afaceri) adică s-au dus 1.2 miliarde lei încasari la bugetul de stat din taxarea multinationalelor, orice discuție legată de deficitul bugetar prea mare și nevoia de bani la buget devine necredibilă. Mai mult, orice demers al populației și IMM-urilor care suportă povara fiscală pe umerii lor este total legitim. S-a procedat invers față de manual în consolidarea fiscal-bugetară. Pierderea de venituri la buget prin scutirea de impozit pentru multinaționale este de 3 ori mai mare decât economiile facute la buget cu toate masurile de austeritate din educație din acest an. Din păcate, și în această criză, povara pică tot pe cei cu venituri reduse și clasa mijlocie, pe IMM-urile și companiile corecte fiscal”, transmite Cristian Socol pe Facebook. În pachetul 2 de măsuri, Guvernul a decis eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro. Ministrul Finanțelor a spus că noul sistem tratează „punctual cheltuielile sensibile” ale companiilor multinaţionale, subliniind că statul român îşi doreşte investiţii din partea acestor companii. AUTORUL RECOMANDĂ: Impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor, ELIMINAT. Nazare: Ne dorim investiții din partea acestor companii Guvernul își asumă răspunderea în PARLAMENT luni, de la ora 19:00, pe noul pachet de măsuri fiscale
Scântei în coaliție, după ce multinaționalele au fost scutite de impozit / PSD: „Au renunțat la 3,7 miliarde pentru străini”
„Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați. Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri, un nimic având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual) dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor”, atrage atenția fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Social democratul menționează că partidul său a transmis acest lucru în coaliție. „Am cerut ministrului Nazare să renunțe la idee, dar mi-a fost clar că deja se înțeleseseră cu multinaționalele (bogații, cum îi numesc eu). NU A RENUNȚAT! Am cerut și renunțarea ca mamele care primesc îndemnizația de creștere a copilului sa nu mai plătească CASS. NU A ACCEPTAT! Ăsta e adevărul: au ales să taxeze săracii și să scutească bogații”. Adrian Câciu spune că au renunțat la un venit de miliarde de lei pentru străini și că vor fi depuse amendamente. „Mai mult au renunțat la un venit cert de 3,7 miliarde lei(atât au încasat din IMCA, în mod real în 2024) pentru nimic. Doar ca să le facă pe plac străinilor! Nu e corect! Nu e normal! Vom depune amendamente la această lege pentru ca Impozitul pe Cifra de Afaceri să rămână în vigoare. Vom depune amendament si pentru ca mamele să fie scutite de plata CASS”, a mai notat Câciu. Fostul ministru îl îndeamnă pe premier să taxeze bogații. „Dl. Prim-Ministru trebuie sa înțeleagă că există și un mâine. Atât în politică cât și viața românilor! Mai devreme sau mai târziu, ce zicem că facem noi cei din PSD, facem! Taxați bogații, domnule! Sau vă e frică de ei?”, a mai notat Adrian Câciu. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Austeritatea merge cu motoarele turate! Coaliția a pus ochii pe averea românilor și ia în calcul triplarea impozitelor! Vezi câți bani poți să pierzi!
În lipsa unor măsuri de relansare economică, Guvernul pare să fi pus ochii, din nou, pe avuția românilor. De data asta, vizate sunt marile averi. Cine se încadrează, mai exact, în această definiție vagă? Potrivit informațiilor Gândul, una dintre măsurile analizate de Executiv este triplarea impozitului pentru locuințele care depășesc 500.000 de euro, precum și pentru autovehiculele evaluate la peste 75.000 de euro. În același timp, investitorii în criptomonede ar urma să plătească un impozit majorat pe câștigurile obținute, tot de 16%. Social-democrații propun și o majorare a impozitului pe dobânzile bancare – de la 10% la 16% -, în cazul în care depozitele însumate ale unei persoane fizice depășesc 100.000 de euro. Peste 1 milion de case și mașini de lux în România Sursele Gândul din zona economică spun că în România există peste 1 milion de locuințe a căror valoare de piață depășește 500.000 de euro. O cifră similară este luată în calcul și pentru autoturismele de peste 75.000 de euro, aflate în circulație sau în proprietatea persoanelor fizice. Triplarea impozitului actual de 0,3% ar urma să fie aplicată dacă propunerea va trece, pe suma ce depășește 500.000 de euro la case și 75.000 de euro la mașini. Totuși, impozitul pe locuință sau pe mașină nu este uniform, ci variază în funcție de mai multe criterii esențiale: localitatea în care se află locuința, destinația imobilului – dacă este locuință principală, de vacanță sau este închiriată, tipul proprietarului – persoană fizică sau juridică, materialele de construcție – beton, cărămidă, lemn etc., zona fiscală – A, B, C sau D (de la centrul orașului la periferie). În cazul automobilelor, taxa este influențată de capacitatea cilindrică, tipul de motorizare și vechimea mașinii. Spania, Franța și Norvegia aplică taxe similare pe avere Spania este singura țară din Uniunea Europeană care are în prezent un impozit pe avere la nivel național, cunoscut sub denumirea de „Impuesto sobre el Patrimonio”. Aceasta se aplică asupra averii nete (active – pasive) care depășește aproximativ 700.000 de euro, cu cote progresive între 0,2% și 3,5%. În plus, impozitul include imobile, conturi bancare, acțiuni, obiecte de artă și alte active, fiind obligatoriu de declarat anual, chiar și pentru cetățenii străini rezidenți. Franța a modificat în 2018 sistemul de impozitare a patrimoniului, înlocuind vechiul impozit pe avere general (ISF) cu „Impôt sur la Fortune Immobilière” (IFI), destinat exclusiv proprietăților imobiliare. Acesta se aplică proprietăților imobiliare cu o valoare totală ce depășește 1.300.000 de euro, cu cote progresive între 0,5% și 1,5%. Impozitul vizează doar sectorul imobiliar, fiind destinat celor cu averi rezidențiale și de lux. Norvegia, deși nu face parte din Uniunea Europeană, reprezintă un exemplu semnificativ în contextul european. În această țară, impozitul pe avere se aplică asupra averii nete ce depășește 1,7 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 150.000 de euro), cu o cotă fixă de 0,85%. Acesta include locuințe, conturi, acțiuni, mașini și alte bunuri de valoare, fiind considerat unul dintre cele mai transparente și eficiente sisteme de taxare a averii din Europa. Investitorii în criptomonede, vizați direct de noile propuneri Un alt punct sensibil atins în acest pachet fiscal este piața criptomonedelor. Românii care au câștiguri din vânzarea de criptomonede ar urma să plătească un impozit de 16%, față de 10% în prezent. Inițiatorii măsurii susțin că valoarea depozitelor autohtone în criptomonede a explodat în ultimul an, ajungând la un nivel estimat de 5-10 miliarde de dolari, mai ales după ce Bitcoin a depășit pragul de 100.000 de dolari. Creșterea impozitului pe dobânzi la 16%, pentru depozitele cumulate de peste 100.000 de euro Conform datelor statistice ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), aproximativ 86.000 de români dețin depozite bancare cu valoare mai mare de 100.000 de euro, pentru care s-ar putea stabili o taxă de 16%, în cazul aplicării noii propuneri legislative. Pentru depozitele sub acest prag, impozitul ar urma să rămână la nivelul de 10%. Această măsură introduce astfel o diferențiere între contribuabili, având în vedere sumele deținute în conturile bancare. Sursa grafic: FGDB Măsurile se află încă în analiză, însă ar putea fi incluse în noul pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Totuși, decizia finală se va lua la nivel politic, în interiorul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Sursa colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Pensiile private, taxate pentru sănătate, din 1 august. Cum să încasezi banii din Pilonul 2 ca să rămâi cu mai mulți după plata CASS
Românii care au pensii de peste 3.000 de lei lunar vor trebui să vireze 10% din suma care depășește acest prag pentru asigurarea de sănătate, din 1 august. Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensii care depășesc 3.000 de lei este una dintre prevederile Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și se aplică inclusiv pensiilor obligatorii administrate privat – Pilonul 2, pensiilor facultative – Pilonul 3 și pensiilor ocupaționale – Pilonul 4. Pentru a explica mai bine dacă CASS care se aplică și sumelor primite la pensionare din fondurile de pensii private reprezintă sau nu o dublă impozitare și cum pot rămâne pensionarii cu mai mulți bani după reținerea acestei contribuții în funcție de varianta de încasare aleasă, Gândul a vorbit cu un analist financiar, cu un administrator de fonduri private și cu doi avocați. Explicațiile sunt de la analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ceea ce a făcut statul prin noua lege a fost să elimine facilitatea anterioară, care permitea exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care au venituri din pensii de peste 3.000 de lei. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu, venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, argumenta Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului, pe 7 iulie, în ședința în care Executivul și-a angajat răspunderea pe primul pachet de măsuri. Ce prevede legea Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii este detaliat la articolul 100 din Legea 141/2025. Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate. Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare – la fel și fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare – venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată. Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, la fel și la fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, se deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii, în limita venitului impozabil, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii. Legea stabilește „obligația socială”, toată lumea plătește. Opinia juridică Legea a fost adoptată și ulterior promulgată, după ce judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis că prevederile nu încalcă legea fundamentală. „Nu este o problemă de constituționalitate. Legea care stabilește plata acestei contribuții la asigurări de sănătate vorbește despre o îndatorire socială. Deci este o obligație socială. Toată lumea trebuie să plătească pentru toate veniturile care se pun, indiferent de ce venituri, din închirieri, din orice. Erau exceptate până acum veniturile din pensie, dar acum sunt parțial exceptate. Pentru ce depășește 3.000 de lei din pensie, se plătește 10% la CASS. Cine are peste 3.000 de lei, plătește, cine nu, nu”, a explicat avocatul Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR. „Curtea Constituțională a apreciat că critica adusă pe acest aspect este neîntemeiată, astfel încât a validat pur și simplu posibilitatea juridică de aplicare a acelei cote de 10% pe veniturile provenind din pensii, stabilind faptul că o persoană, pentru a putea beneficia de servicii medicale, trebuie să aibă calitatea de asigurat. Iar calitatea de asigurat nu se poate dobândi decât în modalitatea în care îți achiți, fie contractual, fie prin reținerile din salariu, respectiv din pensii, a sumei cuvenite pentru acoperirea acestor servicii”, a rezumat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător în CSM, pentru Gândul. În ce variantă de încasare a banilor din Pilonul 2 de pensii se reține CASS mai mic În esență, persoanele care au venituri din pensii sub 3.000 de lei sunt asigurate în sistemul de sănătate fără a plăti în plus. Pe de altă parte, cei cu o pensie administrată privat de peste 3.000 de lei pot alege cât de mult sunt dispuși să vireze statului, prin modul de plată a pensiei ales. Totuși, nu trebuie ignorat impactul inflației. Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare. Pentru a ilustra diferența de bani pe care ar încasa-o o persoană cu pensie din Pilonul 2 de peste 3.000 de lei lunar, dacă ar alege plata unică sau pe cinci ani, am luat în calcul o pensie lunară de 3.010 lei, respectiv o sumă totală de 180.600 de lei. Suma aleasă este una care permite rotunjirea la leu a CASS și nu ia în calculul final și sumele datorate ca impozitul pe venit. Astfel, la o pensie din Pilonul 2 încasată lunar, eșalonat pe 5 ani de 3.010 lei: CASS datorat: 1
Ministrul Economiei încă nu știe cu cât vor fi impozitate jocurile de noroc: Decizia nu este bătută în cuie
„Discuțiile pe care le știu până la un moment sunt pentru impozit de 10%. Sunt discuții, mâine este Parlament, nu este subiectul închis, lucrurile se pot modifica dacă varianta trimisă la Parlament este într-adevăr cu aranjarea de 4% în loc de 10%. Sunt discuții care se poartă și astăzi, care se vor purta și mâine, și vom vedea care va fi forma finală. Însă, în mod cert, va fi un impozit pe jocurile de noroc, care până acum nu a existat și, din punctul meu de vedere, e normal să fie”, spune Radu Miruță, la Digi 24, duminică seara. Miruță spune că cifra pe care o știa este de 10%, dar că în continuare se poartă discuții pe această cifră. CITEȘTE ȘI: Analiză: Industria jocurilor de noroc în genunchi, piaţa neagră explodează „Haideți să vedem mâine (luni – n.r.), până la ora 15, care va fi forma pe care Guvernul va asuma răspunderea. (…) Se poartă discuții între membrii coaliției”; a precizat Miruță. Ministrul Economiei menționează că decizia pentru impozit de 4% pe veniturile din jocuri de noroc „nu este bătută în cuie” și că e posibil să fie schimbată în Parlament.
Măsurile fiscale care au creat tensiuni în grupul tehnic de lucru de la Cotroceni. Unde nu se înțeleg PSD, PNL și USR?
Negocierile privind măsurile fiscale pe care România trebuie să le ia în vederea reducerii deficitului sunt în toi. De săptămâna trecută, experții economici ai PSD, PNL, USR și UDMR s-au așezat la masă pentru a negocia noile taxe și impozite. Cum partidele care și-au arătat disponibilitatea de a intra la guvernare au ideologii diferite, Gândul a aflat în exclusivitate că, în discuțiile de la Cotroceni, nu de puține ori au existat tensiuni între liderii politici asupra măsurilor fiscal-bugetare cu care să se pună de acord. Un grup tehnic de lucru pe probleme economice s-a format la Cotroceni, unde Nicușor Dan a fost reprezentat la discuții de Radu Burnete și Dragoș Anastasiu. Din partea PSD au fost prezenți Adrian Câciu și Cristian Socol, de la PNL, Bogdan Huțucă și Mircea Abrudean, iar de la USR, Vlad Voiculescu și Cristian Ghinea. Nu în ultimul rând, UDMR i-a trimis pe actualul ministru de Finanțe, Tánczos Barna, și pe Antal Árpád. CASS la pensii până la 3.000 de lei, motiv de disensiuni la negocieri Unul din punctele cele mai aprinse de la discuțiile pe noile măsuri fiscale a fost legat de o propunere care prevedea creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile până în 3.000 de lei și 10% peste pragul menționat, potrivit surselor Gândul. Mai mult, USR a insistat să se introducă CASS inclusiv la văduvele de război și persoane cu handicap, aspect care a dus la nemulțumirea reprezentanților PSD. Într-un draft de lucru intrat în posesia Gândul se arată că „se elimină rudele, urmașii, membrii de familie de la exceptarea de la plata CASS a indemnizațiilor acordate în baza Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportați în străinătate ori constituiți în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare. // Indemnizațiile acordate în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare // Indemnizațiile și sporurile invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, precum și alte sume acordate în baza Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și rămân DOAR văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare”. De asemenea, „se elimină exceptarea de la plata contribuției asigurărilor sociale de sănătate a sumelor reprezentând ajutorul social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat și a veniturilor obținute de persoanele cu handicap în baza Legii 448/2006”, se mai arată în documentul citat. Negocieri aprinse și pe propunerea de introducere a 1% din cifra de afaceri pentru firme O altă propunere care a dus la dezacord a fost introducerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri la toate firmele, nu doar la cele cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Social-democrații spun că o astfel de măsură „ar omorî toate firmele românești”, spun sursele Gândul. TVA, motiv de dispută politică Taxa pe valoare adăugată a fost un alt motiv al tensiunilor de la Cotroceni. PSD a insistat ca TVA-ul de 9% să rămână la alimente, medicamente pentru uz uman și apă, potrivit surselor citate. Până la urmă, draftul de lucru prevede că se va aplica o cotă redusă de 9% doar pentru apă și alimente și 19% pentru restul. De asemenea, aplicarea cotei reduse de TVA de 9% se va face doar pentru livrarea de medicamente de uz uman și 19% pentru medicamentele de uz veterinar. Un alt motiv de disensiuni a fost creșterea impozitului pe dividende la 16%, măsură propusă de liberali, potrivit surselor Gândul. Echipa PSD trimisă la negocieri a transmis președintelui Nicușor Dan că, în cazul unei astfel de măsuri, România va suferi o contracție economică între 0,9% și 2,2% din PIB. Nicușor Dan: „O să fie o lungă discuție luni după-amiază” Președintele Nicușor Dan a afirmat pe 5 iunie că „documentul tehnic” cu măsurile fiscale „nu este definitiv”. Șeful statului a precizat că documentul va fi negociat politic, la nivel de lideri. „E un document de lucru care va fi negociat politic de către liderii partidelor și de către mine (…) O să fie o discuție simultană cu discuția pe celelalte capitole de program care urmează să fie finalizate luni. Deci, o să fie o lungă discuție luni după-amiaza pe tot pachetul”, a spus Nicușor Dan. Foto colaj: Shutterstock + Facebook + Presidency CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
RECOMANDĂRILE FMI pentru România: Renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende
O echipă de experți de la Fondul Monetar Internațional au publicat vineri un set de recomandări pentru reformarea sistemului de taxe din România și transferului poverii fiscale dinspre taxarea muncii spre taxarea consumului și, într-o mai mică măsură, a capitalului, FMI estimând că, dacă sunt implementate integral, aceste propuneri ar putea genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în acest an. Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau mai puţin) până în 2031. „Cu o marjă limitată pentru consolidarea cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă. Asistenţa tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă şi eliminarea lacunelor pentru de planificare fiscală abuzivă. Principalele recomandări vizează deplasarea sarcinii fiscale dinspre impozitarea muncii (inclusiv contribuţiile sociale) către impozitele pe consum şi, într-o mai mică măsură, pe capital. Recomandările, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puţin 1,2% din PIB în 2025”, se arată într-un raport publicat de FMI. Principalele recomandări ale FMI: Impozitarea muncii Cu privire la impozitarea muncii, principala recomandare a FMI este trecerea de la cota unică de impozitare de 10% a veniturilor din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% și 25%, aceasta din urmă aplicabilă doar veniturilor celor mai bogaţi 10% dintre contribuabili. „Pentru a reduce povara fiscală pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, contribuţia la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată”, spun experții FMI. În măsura în care există spaţiu fiscal, povara fiscală la veniturile mici ar trebui atenuată prin deduceri mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii pentru cei care lucrează. În plus, contribuţiile la pensie ar trebui fie să nu mai fie deductibile, fie ca veniturile din pensii să fie impozitate. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietăților Cu privire la taxarea veniturilor din capital și proprietăți, FMI susține că impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%, nivel similar cu cel al impozitului pe veniturile din dobânzi. Această măsură ar creşte veniturile, ar reduce posibilităţile de arbitraj fiscal şi ar îmbunătăţi progresivitatea sistemului. „Recomandările principale privind impozitul pe proprietate sunt: fuzionarea impozitului pe terenuri şi pe clădiri într-un singur impozit şi limitarea scutirilor, oferind totodată măsuri de sprijin fiscal pentru grupurile vulnerabile sub alte forme”, mai arată experții. Sursa citată mai spune că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. De asemenea, stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil. În final, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la nivelul actual de 500.000 euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro). Impozitele pe consum Pentru a creşte veniturile şi a crea spaţiu fiscal pentru reducerea contribuţiei la sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la rata standard, cu excepţia alimentelor de bază – în cazul cărora creșterea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum. Totodată, cota standard de TVA ar trebui majorată de la 19% la cel puţin 20% în 2025 şi ulterior la 21%, aproape de media din UE de 22%. Accizele ajustate cu inflaţia pentru tutun şi alcool ar trebui majorate, iar acciza pentru vinurile liniştite şi spumante ar trebui unificată la circa 60 lei/hl (la preţurile actuale). De asemenea, accizele la combustibili fosili ar trebui majorate treptat până la nivelul optim. Vezi aici documentul „România are al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană, existând o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administraţiei fiscale, pentru a genera venituri suplimentare. Asistenţa tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanţe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, concomitent cu îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă, rămânând atractive pentru investiţiile de capital şi eliminând lacunele pentru de planificare fiscală abuzivă. În loc să facă ajustările fiscale minime necesare pentru a salva pachetul de fonduri UE, presiunile asupra deficitului pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a face îmbunătăţiri structurale importante în zona fiscală, în special prin transferarea sarcinii fiscale de la contribuţiile obligatorii de asigurări sociale şi bazându-se mai mult pe impozitarea consumului şi a veniturilor”, se mai arată în raport. Sursa foto: Mediafax CITEȘTE ȘI: TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului? Comisia Europeană critică situația financiară a ROMÂNIEI și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului?
Liderii partidelor politice au purtat discuții intense în ultimele zile cu președintele României, Nicușor Dan, despre noile măsuri fiscal-bugetare pe care România trebuie să le adopte în vederea reducerii deficitului bugetar. Gândul prezintă principalele propuneri ale partidelor politice de la Cotroceni. În contextul criticilor venite din partea Comisiei Europene, noul guvern de la Palatul Victoria trebuie să adopte niște măsuri impopulare pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. În acest sens, liderii PSD-PNL-USR au venit cu propuneri de măsuri fiscale, în grupul de lucru tehnic format la Cotroceni. PSD vrea impozit progresiv din 2026 PSD a propus în discuțiile de la Cotroceni introducerea taxei de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 de lei net, adică 16% pe diferența de valoare ce depășește această sumă, până la 31 decembrie 2025, potrivit surselor Gândul. Social-democrații au pus pe masă și analize de impact. 4,7 miliarde de lei ar urma să aducă taxa de solidaritate la bugetul de stat. Social-democrații vor ca de la 1 ianuarie 2026 să se introducă impozitul progresiv, care ar aduce un impact anual de 0,8% din PIB, potrivit surselor citate. O altă măsură propusă de PSD este impozitarea prețurilor de transfer / tranzacțiilor de externalizare a veniturilor cu 2% din valoare. Măsura ar avea un impact de 3,5 miliarde de lei. PSD propune și creșterea nivelului accizelor cu 20%, dar mai puțin la benzină și motorină. Respectiv, PSD vrea să crească accizele la jocurile de noroc și păcănele și supraacciza la produse și mașini de lux sau bijuterii scumpe. Măsura ar avea un impact de 2,8 miliarde de lei, spun economiștii social-democrați. PSD vrea să se elimine facilitățile fiscale pentru barurile și cluburile de noapte care plătesc impozit pe profit de 5%. Impactul calculat pentru o astfel de măsură este de 0,9 miliarde lei. Nu în ultimul rând, social-democrații cer și impozitarea câștigurilor provenite din tranzacții cu criptomonede. Potrivit surselor Gândul, PNL și USR s-au „opus în mare parte” măsurilor propuse de PSD și nu există un consens în acest moment. Din grupul de lucru pe probleme de fiscalitate și economie fac parte, de la PSD, Adrian Câciu, Bogdan Ivan, Cristian Socol, Radu Oprea și Florin Jianu. PNL vrea să mărească impozitul pe profit la 19% Măsurile propuse de PNL vizează introducerea de noi taxe. Una din propunerile liberalilor de la discuțiile de la Cotroceni este creșterea impozitului pe profit de la 16%, cât este în prezent, la 19%, potrivit surselor Gândul. O altă măsură pe care PNL o cere este dublarea impozitului pe dividende la 16%. În prezent, acesta este de 8%. De asemenea, PNL a pus gând rău și seniorilor. Propun CASS de 10% pentru pensiile peste 2.500 de lei. PSD se opune măsurilor venite din partea liberalilor, iar USR a avut în negocieri unele observații. De la PNL, în grupul de lucru fac parte Bogdan Huțucă, Tănase Stamule, Gabriela Horga și Florin Zaharia. USR cere creșterea TVA la 21% USR propune creșterea cotei de TVA la 19% pentru sectorul HoReCa. De asemenea, USR cere creșterea cotei generale de TVA la 21% și creșterea cotei reduse de la 9% la 12%. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, PSD se opune creșterii generale de TVA, considerând că „este o măsură care frânează economia și o îndreaptă spre recesiune”. Dacă se va insista cu creșterea TVA la 21%, PSD a cerut, în compensație, scăderea TVA la medicamente și alimente la 5%. USR își dorește și listarea companiilor de stat și privatizarea Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța, Salrom, CEC sau Eximbank, unde statul român are acțiuni. USR cere și eliminarea facilității din Codul Fiscal potrivit căreia cei care sunt pe drepturi de autor, dar au și contract de muncă, să nu plătească CAS și CASS pentru contractele pe drepturi de autor, ci să plătească la nivelul de 6, 12 și 24 de salarii minime. Măsura este susținută și de PNL, arată sursele noastre. Din partea USR, în grupurile tehnice de lucru fac parte Claudiu Năsui, Diana Buzoianu, Adrian Echert, Narcis Mircescu și Sebastian Cernic. Sursa colaj: Mediafax + Facebook + Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele