Premierul anunță cele două variante de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost cerută imperios de investitorii străini. Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că sunt analizate două variante, la solicitarea investitorilor străini, de eliminare a controversatului impozit. Prima variantă vizează reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu ianuarie 2026 și anularea acestuia din 2027, dar în condițiile menținerii la nivelul actual de 4.050 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. A doua variantă de lucru se referă la eliminarea IMCA din ianuarie 2026, în condițiile creșterii la nivelul de 4.350 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. Așa cum a scris Gândul, economiștii recomandă eliminarea acestui impozit, invocând argumente clare în acest sens, dintre care pierderea investițiilor. Bolojan asigură că „în perioada imediat următoare” va decide ce se va întâmpla cu IMCA și cu salariul minim Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, în cadrul consultărilor guvernamentale pe marginea legislației necesare pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026. Reprezentanții mediului de afaceri au adus argumente pentru eliminarea impozitului, întrucât introducerea acestuia a afectat investițiile și sentimentul de încredere al investitorilor în economie. Prim-ministrul a punctat că vor fi analizate toate argumentele economice și sociale, iar în perioada imediat următoare vor fi luate decizii clare cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri, salariul minim și reforma administrativă, conform unui comunicat al Guvernului. Aceste decizii vor sta la baza definitivării bugetului de stat pentru anul 2026, care ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie a anului viitor, cu un obiectiv clar de încadrare în ținta de deficit bugetar de 6,4% din PIB. Investitorii străini cer predictibilitate Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini au subliniat importanța predictibilității fiscale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. În egală măsură, „au arătat deschiderea de a contribui cu studii și soluții pentru fundamentarea măsurilor guvernamentale și, în perspectivă, pentru construirea unui model economic competitiv care să ducă România la o nouă etapă de dezvoltare”, conform Guvernului. De altfel, IMCA a fost criticat și de Camera Consultanților Fiscali, ai cărei reprezentanți au invocat confuzia creată de legislația în privința impozitului minim pe cifra de afaceri. Potrivit unui studiu Tax Institute, 40% din totalul cifrei de afaceri pe economie (peste 200 miliarde de euro) este realizat de companiile supuse acestui IMCA. Studiul mai arată că circa 70% dintre companiile analizate ar datora IMCA, în locul impozitului pe profit. Ele reprezintă 28% din cifra de afaceri totală pe economie. Cele mai afectate sectoare sunt cele strategice: industria prelucrătoare – inclusiv industria auto, comerț, transport, energie, agricultură, iar aproape un sfert dintre angajații în sectorul privat din România lucrează în companiile vizate de IMCA. Efectul impozitului minim pe cifra de afaceri, potrivit studiului The Tax Institute 148 companii aflate deja pe pierdere (169.653 de angajați) își vor majora pierderile 90 companii profitabile (54.001 de angajați) vor trece pe pierdere 509 companii profitabile (446.880 de angajați) vor avea marja de profit diminuată Rata efectivă de impozitare va fi de 100% pentru companiile cu marjă de 1% Efectele negative ale IMCA se confirmă pentru companiile listate în 2024. Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost criticat în mod repetat de comunitatea oamenilor de afaceri. Într-o perioadă în care mediul privat se confruntă cu restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA pune presiune suplimentară pe companiile care încearcă să păstreze locurile de muncă, susțin 14 organizații care fac un apel comun pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică. România a pierdut investiții de sute de milioane de euro în urma acestei taxe, unice în Europa. Economist: Nu vă jucați cu taxele, s-ar putea să ne ardem puternic Scandalul salariului minim. Guvernul Bolojan nu vrea să-l crească, deși este cel mai mare beneficiar. Sindicatele cer o majorare de 300 de lei, patronatele se opun. Cine câștigă și cine pierde din creșterea salariului minim
Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică
Potrivit experților economici, țara noastră a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri, măsură inclusă în Pachetul de măsuri fiscale decise de Guvernul Bolojan. Unele companii mari din topul celor care generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirect, iau în calcul chiar relocarea activităților din România. Altele, cum ar fi Rompetrol Rafinare, anunță deja înghețarea programelor de investiții. Ritmul investițiilor străine directe a scăzut, iar circa 1 milion de angajați sunt afectați direct de această taxă, unică în Europa. Economiștii avertizează că țara noastră are o nevoie imperioasă de capital românesc într-un context economic global periculos și recomandă eliminarea acestei taxe. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții mediului de afaceri. Rompetrol Rafinare a suspendat investiții de 700 de milioane de dolari Într-o luare de poziţie fără precedent, Rompetrol Rafinare afirmă că sistemul de taxare actual reprezintă o frână serioasă pentru investiţii și critică taxarea ridicată din România. Într-un mesaj transmis presei, compania arată că pentru perioada 2024-2025 a suspendat investiţii de 700 milioane de dolari din cauza taxării excesive aplicate de statul român, un impact major în acest sens avându-l impozitul minim pe cifra de afaceri. Astfel, arată compania, soluţia este simplă și se referă la abrogarea taxei pe cifra de afaceri. „Investiţiile de amploare mai mare se amână în contextul în care compania a estimat o pierdere de circa 24 mil. dolari în 2025, iar 2024 a consemnat un rezultat net negativ de 78 mil. dolari, din cauza presiunii fiscale excesive. Acest aspect a condus la suspendarea implementării mai multor proiecte de investiţii preconizate pentru perioada 2024-2025, cu o valoare totală de peste 700 milioane de dolari“, au precizat reprezentanţii Rompetrol Rafinare. Totodată, compania mai arată că, în calitate de operator al 46% din capacitatea de rafinare a României, acoperind 30% din cererea naţională de carburanţi, principal furnizor de combustibil pentru aviaţia de apărare, un risc al discontinuităţii activităţii companiei ar pune în pericol securitatea energetică a României. Unele companii mari iau în calcul relocarea activităților din țara noastră România a pierdut investiții de sute de milioane de euro din cauza impozitului minim pe cifra de afaceri. În consecință, anumite companii mari iau în calcul relocarea activităților din România, arată concluziile unei dezbateri organizate recent, în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților. Anumite companii mari iau deja în calcul relocarea activităților din țara noastră. Această taxă, care nu mai există în nicio țară din Uniunea Europeană sau din economiile dezvoltate, creează un climat ostil investițiilor și afectează competitivitatea României în regiune, atrag atenția reprezentanții antreprenoriatului. Din mediul politic, USR susține eliminarea acestui impozit, pe care îl consideră o măsură ce descurajează investițiile și sufocă mai ales firmele care angajează oameni în România. Potrivit economedia, la discuție au participat reprezentanți ai Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) și ai 16 dintre cele mai importante companii care activează în țara noastră – între care Ford, Petrom, Rompetrol, Nokia, Lidl, Kaufland, Orange sau Samsung. Cumulat, aceste companii generează peste 20% din PIB-ul României, oferind sute de mii de locuri de muncă directe și indirecte. Dezbaterea a vizat impactul negativ al impozitului minim pe cifra de afaceri asupra investițiilor, competitivității și predictibilității economice. Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează mai ales companiile românești Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) afectează nu doar multinaționalele, ci și companiile românești, în special, a declarat marți Gabriela Horga, Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, la conferința Income Magazine. “Acest impozit nu afectează doar companiile străine, ci afectează și companiile românești, în special. Mai mult, retorica aceasta populistă nu a făcut decât să alimenteze un dispreț față de companiile străine, care creează locuri de muncă, având un rol important în economia românească. În opinia mea, IMCA este un impozit anti-economic și în mod clar trebuie regândit, ba chiar aș spune că trebuie eliminat. Acum cred că trebuie să găsim în Coaliție o soluție astfel încât IMCA, taxa pe stâlp și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) să fie reanalizate. Impactul bugetar al celor 3 taxe nu este atât de mare – vorbim de un impact net al IMCA de aproximativ 2,7 miliarde de lei net, taxa pe stâlp este sub un sub un miliard de lei, iar ICAS tot sub un miliard de lei. Dar toate aceste 3 taxe au un efect major în descurajarea investițiilor și vorbim practic de o pierdere pentru economia românească, pentru competitivitatea românească”, arată Horga. A scăzut ritmul investițiilor străine directe. Circa 1 milion de angajați sunt afectați Președinta Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului a mai observat că există o scădere evidentă a ritmului investițiilor, mai ales investiții străine directe. Mai grav este faptul că cele mai afectate entități economice sunt firmele autohtone. Imagine cu caracter ilustrativ FOTO: Envato Potrivit Gabrielei Horga, circa 1 milion de angajați sunt afectați de această taxare care există doar în România și care scade competitivitatea pe plan extern a companiilor românești. “Sunt extrem de multe companii pe întreg lanțul, mă refer la companii românești afectate din sectoare care au marja profitului mică. Este un impozit care nu ține efectiv cont de modelul de business. Vorbim de un model de business cu marjă mică, dar un business de volum de vânzări mari, cum vedem în retail, în distribuție, în comerțul electronic. Mai ales acolo unde aceste companii merg pe piețe internaționale, unde sunt în competiție cu alți actori economici care nu aplică acest tip de impozit care există doar în România. Sunt convinsă că o să avem un efect de relocare, un efect de necompetitivitate pe piețe externe, care afectează exact acele companii care echilibrează balanța comercială și ne-ar putea ajuta să o echilibrăm în continuare”. Biriș: Impozitul minim pe cifra de afaceri blochează orice