Cum va fi calculat impozitul pe proprietate, în 2027. Premierul Ilie Bolojan a făcut anunțul și a explicat ce îi așteaptă pe români
Premierul Ilie Bolojan a explicat, la Radio România Actualități, cum va fi reformat sistemul impozitului pe proprietate în România, anul viitor. El a precizat că taxele în sine nu vor crește automat în 2027, deși modul de calcul va fi schimbat astfel încât să fie mai apropiat de valorile reale din piața imobiliară, potrivit Mediafax. Ilie Bolojan a explicat că România s-a angajat în cadrul PNRR să treacă la un model de calcul al impozitului pe proprietate bazat pe valoarea de piață a imobilelor, o practică similară cu cea din aproape toate țările europene. Până acum, impozitul se calcula după indicatori contabili învechiți și aplica procente în funcție de zona localității, care nu reflectau prețurile reale, a declarat acesta. „Nu vor urma să crească taxele pe proprietate în 2027, dar România, în PNRR, s-a angajat că va pregăti un model de calcul în care impozitul pe proprietate să se facă la valoarea de piață”, a afirmat premierul, explicând că la acest model se lucrează în prezent la Ministerul de Finanțe cu sprijinul Băncii Mondiale. Pachetul de reforme fiscale și de impozitare pregătit de Guvern prevede trecerea la impozitarea bazată pe valoarea reală a proprietății, după ce, până în prezent, România se baza pe grile vechi de evaluare. Premierul României, Ilie Bolojan Ilie Bolojan a mai precizat că softul în lucru va colecta tranzacțiile imobiliare efectuate în România și va estima automat valorile de piață pentru locuințe în zone precum București, Timișoara sau Iași, dar și în mediul rural, oferind autorităților și cetățenilor o bază actualizată de calcul. „Noi am rămas cu niște indicatori vechi, în care valoarea era una de tip contabil, definită, după care s-au aplicat diferite procente, în funcție de localitate, în funcție de zonarea localității și așa mai departe. Anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România. În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanțe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an, el va primi date din piață. Toate tranzacțiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem, în așa fel încât, din sutele de mii de tranzacții care se fac într-un an, să poți determina valoarea de piață a unor imobile, de pildă, în zona Militari din București sau într-un cartier din Timișoara, din Iași și așa mai departe, sau într-o comună din România. Deci, ar trebui ca, din 2027, primăriile și cetățenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piață a imobilelor din fiecare localitate, cât de cât pe zone, care să fie o bază de calcul pentru impozitările locale”, a declarat Ilie Bolojan. Deși valoarea de piață a imobilelor poate fi mai mare decât indicatorii actuali (de exemplu peste 500 de euro/mp în orașe mari), Bolojan a explicat că între valoarea de piață și impozitul efectiv plătit sunt două componente: baza de calcul și procentul de impozitare. Primăriile vor putea ajusta procentul de impunere, astfel încât, în ansamblu, nivelul efectiv al impozitelor să nu fie diferit semnificativ în 2027 față de 2026. „Deci nu e vorba de o creștere, e vorba pur și simplu de o rafinare, de o granulare a acestor date pe care astăzi nu le avem. Lucrăm la ele”, a mai explicat șeful Executivului. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Primăriile au autonomie fiscală și multe se confruntă cu lipsă de bani, mai ales după reducerile de venituri și cheltuielile din ultima vreme. Dacă baza de calcul (valoarea de piață) crește, cea mai simplă soluție pentru o primărie este să nu scadă procentul, ca să încaseze mai mult. Momentan, executivul nu a prezentat un mecanism de control sau un plafon național care să oblige autoritățile locale să mențină impozitele la același nivel, dar experiența anilor anteriori arată că promisiunea de a nu crește taxele a fost adesea ocolită prin schimbarea formulei, nu a cotei, comentează sursa citată. Autorul mai recomandă: Deficitul lui Bolojan, o scamatorie contabilă. Fondurile europene pierdute au fost adăugate „pe hârtie” la venituri. În realitate, deficitul este apropiat de cel din 2024 și am rămas și fără 7 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă documentele Știrea serii! Bolojan anunță ca nu mai introduce noi taxe anul acesta. Cu o condiție Bolojan, nemilos cu taxarea românilor vulnerabili: „Dacă mașinile persoanelor cu dizabilități nu sunt impozitate, cine plătește impozite statului?”
Ilie Bolojan: Veniturile suplimentare din impozite nu trebuie să meargă pe cheltuielile de personal
Asta înseamnă că va scădea presiunea, nu va mai fi atât de mare presiunea legată de creșterea datoriei externe. Pentru că asta este o presiune foarte mare în fiecare an, dobânzile și cheltuielile financiare legate de contractarea de credite a crescut, ceea ce pune o presiune suplimentară, spune prim-ministrul. E nevoie de mai mulți oameni în economia reală Este nevoie de mai mulți oameni în economia reală, de încurajarea muncii, susține premierul: „Dar în afară de aceste măsuri, trebuie să susținem și alte măsuri, care să însemne mai mulți oameni în economia reală. Înseamnă încurajarea muncii, înseamnă premierea performanței, înseamnă reducerea cheltelor inutile din administrație și acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta, pentru că nu este atât de simplu. Avem începute foarte multe șantiere în România. În fiecare localitate din România, în fiecare oraș sau comună, sau în reședințele de județ, zeci de șantiere, dar în fiecare comună din România este cel puțin un șantier la care se lucrează”. Contracte mari, lipsă de finanțare Toate aceste șantiere trebuiau să fie finanțate din bani naționali sau bani europeni. Ilie Bolojan spune că, în urbanul mare, unde resursele primărilor sunt mai mari, o parte din șantiere sunt finanțate din banii primărilor de mari orașe. Dar în comune, 99% din finanțările sunt asigurate din bugetul de stat. „Asta a fost perioada în care am contractat lucrări pe Anghel Saligni de 55 de miliarde de lei, am contractat lucrări pe fonduri europene, am supracontractat lucrări pe fonduri europene, am început peste 1.200 de șantiere prin Compania Națională de Investiții, prin Administrația Fondului pentru Mediu și așa mai departe. Și am constatat că nu mai avem finanțări pentru aceste lucrări. Nu în totalitate, dar nu le mai putem duce în această formulă”. Creșterea impozitelor pe proprietate Astfel s-a decis, explică premierul, creșterea impozitelor. „Având în vedere angajamentele României și analizele legate de impozitele pe proprietate la persoanele fizice care se plătesc în România, am luat decizia să creștem baza de impozitare la impozitele pe proprietate la persoanele fizice. Asta înseamnă că această creștere de impozite la persoanele fizice, care sigur poate părea mare, să spunem, în procente, dar în termeni reali e oricum o creștere, nu mai plătești, să spunem, 100 de lei, 120 de lei pentru o casă în zona de rural, plătești poate până în 200 de lei, va fi un venit care va fi colectat de autoritățile locale și o bună parte va rămâne la autoritățile locale”. Aceste venituri nu trebuie să meargă pe cheltuielile de personal, mai spune Ilie Bolojan. „De aceea, complementar, am venit cu un pachet prin care reducem numărul de angajați în administrația locală, acolo unde s-a angajat prea mult. Și banii încasati suplimentar din impozitele pe proprietăți la persoanele fizice, plus economiile la salarii care se vor face, trebuie să se ducă în continuare la aceste investiții”.