Sondaj: Peste 60% dintre cetățeni sunt puternic afectați de majorarea impozitelor. Cei din orașele mici și pensionarii, copleșiți de costuri
Majorarea impozitelor de către premierul Bolojan a generat revoltă în rândul majorității românilor, care consideră că taxele sunt mai mari decât în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, se arată într-un sondaj INSCOP, realizat în perioada 12-15 ianuarie 2026. Deși țara noastră are printre cele mai mici taxe pe proprietate din U.E., veniturile scăzute determină ca orice costuri în plus să fie resimțite la un nivel mult mai profund. Potrivit sondajului, majoritatea românilor, în proporție de 62,4% consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în celalte țări din U.E. De asemenea, 14.5% cred că impozitele sunt mai mici, în timp ce 10.8% sunt de părere că sunt cam la fel. 12.2% nu știu. Adevărul este că România percepe printre cele mai mici taxe pe proprietate din Uniunea Europeană. Percepția multor români, potrivit căreia ei achită mai mulți bani pe impozite decât ceilalți cetățeni europeni, este generată de nivelul scăzut de trai. Sondajul INSCOP confirmă acest aspect. Dintre cei care sunt de părere că taxele din România sunt mai mari, se află pensionari, persoane de peste 60 de ani, cei cu educație primară și medie, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural. Printre cei care sunt de părere că impozitele sunt mai mici decât în Uniunea Europeană se numără votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat. Votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și angajații la stat cred într-o proporție mai mare ca restul populației faptul că impozitele din România sunt cam la fel cu cele din alte state membre UE. Impactul majorării impozitelor pe proprietate asupra calității serviciilor publice Întrebați în ce măsură cred că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei în care locuiesc, 7.1% dintre respondenți spun că în foarte mare măsură, 17.1% în destul de mare măsură, 27.8% în destul de mică măsură, iar 44.5% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.9%. Sunt de părere că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei în care locuiesc în proporții mai mari decît media populației mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat cred cel mai puțin că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Cum a reacționat Ilie Bolojan când a aflat că fundația lui Mihai Neșu plătește impozit 36.000 de euro Peste 2.000 de persoane protestează la Miercurea Ciuc față de creșterea taxelor. Mesaje dure la adresa UDMR și a premierului Bolojan Stela Enache, despre pensia sa. ”În România nimeni nu are o pensie pe măsura celebrității”
Vicepremierul Tanczos Barna: impozitul pe venit trebuie să rămână într-o proporție de 100% la autoritatea locală
Tanczos Barna susține că taxele și impozitele locale sunt firești, dar că acestea ar trebui să rămână la autoritățile locale. „Trebuie să există o contribuție și din partea comunității locale, prin impozite și taxe locale. Noi am susținut de fiecare dată că aceste impozite trebuie să rămână la bugetul local. La fel, susținem de zeci de ani că impozitul pe venit trebuie să rămână într-o proporție de 100% la autoritatea locală, la primărie, la consiliul local sau la județ”,a spus vicepremierul. Tanczos Barna a vorbit și despre inechitățile dintre localități, comunitățile mici trebuind să fie sprijinite dintr-un fond de solidaritate. „Nu poți să pui semnul egalității între o primărie de 1.500-2.000 de locuitori sau o administrație de 2.000 de cetățeni și una de 200.000 de cetățeni. Unde impozitul pe cap de locuitori este triplu, poate de zece ori mai mare decât într-o comună departe de infrastructură, departe de autostradă, departe de drumul național. Și atunci trebuie o solidaritate națională la care să contribuie toți. Și din acel fond de solidaritate să ținem nivelul suficient de sus. Și pentru cei care nu s-au născut în Capitală. Pentru cei care nu s-au născut la Cluj Napoca”, a declarat Taczos Barna. Vicepremierul a mai spus că acolo unde vârfurile sunt foarte mari, în materie de impozite ar trebui să intervină redistribuirea la nivel național pentru a da șanse de dezvoltare și comunităților unde nu există autostrăzii, parc industrial, ori centru universitar.
Impozit 2026. Cum se calculează taxa pe teren și care este termenul limită de plată
Impozit 2026. Anual, una dintre obligațiile fiscale ale cetățenilor reprezintă taxa pe teren. Anul acesta, impozitul a avut efecte directe asupra bugetului propriu, având în vedere că această taxă locală a cunoscut majorări în aproape toate colțurile României. Vă reamintim că, în anumite cazuri, românii s-au trezit că au de plătit un impozit chiar de 300 ori mai mare (vezi AICI). Vezi mai jos, în articol, cum se calculează taxa pe teren și care este termenul limită de plată. Anul 2026 nu a adus surprize financiare plăcute pentru mulți dintre cetățenii români. Impozitele au crescut de la 1 ianuarie 2026, iar acest aspect a creat o întreagă tensiune la ghișeu. Chiar dacă modul de calcul nu s-a schimbat, românii au de plătit mai mult pentru taxa de teren, precum și pentru impozitul la mașină. Diferențele se simt la buget, mai ales în cazul proprietarilor care au terenuri cu suprafețe întinse sau cele care sunt bine poziționate. Indiferent de natura proprietarului (persoană fizică / juridică), trebuie să fie achitat impozitul pe teren (intravilan, extravilan, agricol, neagricol). Este o obligație prevăzută în Codul Fiscal, ceea ce înseamnă că taxa nu este opțională. Banii colectați de la cetățeni ajung la bugetele locale. Impozit 2026: revoltă la ghișeu, în urma impozitului pe teren Impozit 2026: taxele pentru proprietate și mașini se află pe pantă ascendentă În unele dintre orașele din România, impozitele locale au cunoscut creșteri cu 30%, 50% sau chiar o majorare mult mai mare. Guvernul a explicat aceste majorări, prin intermediul unui comunicat. „Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce? România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate. Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta”, se arată în comunicatul Guvernului, notează Agerpres.ro. Exemplu: teren intravilan arabil cu suprafață de 1.000 de metri pătrați Pentru un teren intravilan arabil cu o suprafață de 1.000 de metri pătrați, în 2025, impozitul era cotat la 10-12 lei. Acum, de la 1 ianurie 2026, după ce a fost actualizată baza de calcul, impozitul poate să sară de 16 lei, în cazul aceluiași teren. Altfel, un teren identic, dar aflat într-o zonă mai bine cotată, impozitul ajunge și la 30 de lei. Exemplu: teren extravilan – 1 hectar În cazul unui teren extravilan arabil (1 hectar), în 2025 se plătea un impozit de aproape 170 de lei. De la 1 ianuarie 2026, pentru același teren se va plăti o sumă de peste 300 de lei. Așa cum arată legea, impozitul pe teren poate fi plătit online sau la direcțiile de taxe și impozite locale. De asemenea, dacă impozitul este plătit până pe 31 martie 2026, se aplică o bonificație de până la 10%. Autorul recomandă: Țara care a anunțat că taxează conacele și avioanele private ale bogaților ca să-și protejeze săracii, în timp ce Trump dă peste cap cea mai celebră băutură a lumii Motivul pentru care proprietarul unei clădiri din Caracal are de platit un impozit de 13.000 de lei. Primarul a explicat majorarea taxelor cu 500% Cât de mare este reducerea la impozitul pe proprietate dacă îl plătești până la 31 martie S-au trezit cu impozit de 20 de ori mai mare. Deși creșterea anunțată de Guvern e de doar 80%, românii au de plată chiar și zeci de mii de lei Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Cât de mare este reducerea la impozitul pe proprietate dacă îl plătești până la 31 martie
Anul 2026 a venit și cu taxe mult mai mari în privința obligațiilor fiscale pentru proprietarii care dețin locuințe, terenuri sau autoturisme. Vestea bună este că cei care vor să își achite impozitele din timp pot beneficia de o reducere semnificativă. Plata integrală a impozitului până la 31 martie 2026, vine cu o bonificație de 10%, mai exact, o măsură care încurajează plata anticipată și oferă un avantaj financiar contribuabililor. Reducerea aceasta este aplicată impozitelor pe clădiri, terenuri și mijloace de transport, cu o condiție, suma datorată pe întregul an să fie achitată într-o singură tranșă. Practic, statul îți oferă șansa să plătești mai puțin dacă alegi să nu amâni obligația aceasta. Economia realizată poate fi semnificativă, mai ales pentru cei care dețin mai multe bunuri impozabile. De exemplu, în cazul unui impozit anual de 3.000 de lei, reducerea de 10% înseamnă o scădere a sumei de plată la 2.700 de lei. Diferența de 300 de lei rămâne în buzunarul proprietarului. Pentru persoanele care dețin mai multe proprietăți, o locuință, un teren și un autoturism, spre exemplu – reducerea se aplică pentru fiecare impozit în parte. Economiile cumulate pot să ajungă lejer la câteva sute de lei într-un singur an, bani care pot fi economisiți sau investiți în altceva. În situația în care impozitul nu este achitat integral până la termenul limită de 31 martie, suma datorată nu mai beneficiază de reducerea de 10%. După data de 31 martie 2026, impozitul poate fi plătit în două rate egale: prima până la 30 iunie 2026, iar a doua până la 30 septembrie 2026. Această variantă oferă mai multă flexibilitate, dar implică plata integrală a sumei stabilite, fără nicio bonificație. Este important de știut că depășirea acestor termene poate atrage penalități de întârziere, motiv pentru care respectarea calendarului fiscal rămâne esențială. Recomandările autorului:
Cum se depune contestație la impozit în 2026. Unde te adresezi, ce acte sunt necesare și ce spune legea
Cum se depune contestație la impozit în 2026. Cetățenii români au dreptul să se adreseze autorităților competente cu privire la impozitul pe care îl au de plătit pentru acest an, la mașină și casă. Cifrele stabilite de autoritățile locale pot fi contestate. Iată mai jos, în articol, unde te adresezi, ce acte sunt necesare și ce spune legea. Mulți cetățeni s-au trezit, zilele acestea, că au de plătit și sume de trei ori mai mari, spre deosebire de impozitele din 2025. Tot mai mulți români se revoltă la ghișeu. De pildă, un bucureștean a rămas uimit când a aflat că are de plătit un impozit de 300 de ori mai mare față de anul trecut. Este proprietarul unei clădiri istorice. Mai multe detalii sunt aici. Însă, nu toată lumea cunoaște faptul că se poate depune contestație la impozit în 2026. În condițiile în care proprietarii consideră că sumele de plată ar fi neconforme cu realitatea, atunci au dreptul să se adreseze autorităților competente. Cum se depune contestație la impozit în 2026 Contestație la impozit: acte necesare, unde te adresezi, ce spune legea Această constestație la impozit se va depune la Direcția de Taxe și Impozite Locale din cadrul Primăriei de care cetățeanul aparține. De altfel, aceste documente pot fi depuse atât prin poștă, cât și online. De menționat faptul că această cerere poate fi depusă de proprietarul din acte ori de un împuternicit legal. Actele necesare sunt următoarele: Cerere scrisă; Copie după decizia de impunere; Copie după actul de identitate; Documentele care susțin motivele contestației; Procură (dacă cererea este depusă prin împuternicire); Acte de proprietate (în anumite cazuri); Cadastru (în anumite cazuri); Expertiză tehnică și fotografii ale imobilului (în anumite cazuri). De asemenea, această cerere poate fi depusă în maximum 45 de zile de la data comunicării deciziei de taxare, scrie Cancan. Autorul recomandă: Românii, revoltați de impozitele lui Bolojan. Au ieșit nervoși de la oficiile locale, au înjurat, au protestat și au blestemat, dar au și plătit Aberantele taxe și impozite ale lui 2026. Deputat USR: Nu sunt bâlbe, e bătaie de joc Scandal pe taxe și impozite la Sectorul 2. Primăria a calculat greșit dările și oamenii nu știu cât trebuie să plătească. Cum se justifică instituția Câți lei plătește impozit un bucureștean pentru o garsonieră acum, în 2026? Suma este exorbitantă Noul an a venit cu impozite duble sau chiar triple pentru locuințe. Cât trebuie să plătească acum proprietarii care au dat 200 de lei anul trecut Orașul din România în care un apartament cu 3 camere costă doar 13.000€ acum, în ianuarie 2026 Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Impozitul va exploda pentru proprietarii de mașini vechi. Lovitura de proporții pentru șoferi
Impozitul la mașinile vechi va bubui. Ministerul Afacerilor Interne a terminat centralizarea tuturor informațiilor despre mașinile din România prin Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări. Datele acestea includ noile clasificări privind norma de poluare, ele vor fi distribuite către toate prefecturile din țară, urmând ca mai apoi să aibă acces la istoricul complet al fiecărui automobil. Autoritățile locale vor putea să aplice noul sistem de calcul al impozitului auto, care va lua în considerare atât norma de poluare, cât și capacitatea cilindrică a vehiculelor. Măsurile vor afecta șoferii care dețin mașini vechi ori autoturisme cu o capacitate cilindrică mare. Ei trebuie să se aștepta ca, începând cu 1 ianuarie 2026, să plătească impozite semnificativ mai mari față de cele actuale. Potrivit Legii 239 din 2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, publicată în Monitorul Oficial pe 15 decembrie 2025, toate primăriile vor fi obligate să crească impozitele și taxele pe locuințe și mașini cu până la 80%. Datele colectate vor fi transmise Instituțiilor Prefectului din fiecare județ și Municipiului București în mod securizat, respectând toate protocoalele de securitate și normele privind protecția datelor personale. Distribuirea va începe chiar de pe 19 decembrie, iar primăriile vor putea prelua aceste informații începând cu data de 20 decembrie 2025. Ce se întâmplă dacă primăriile nu respectă reglementările Draftul OUG prevede că, dacă ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale nu comunică în termen hotărârile consiliilor locale privind majorarea taxelor, alimentarea cu fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit va fi sistată. Acest lucru poate afecta grav bugetele locale, cu excepția plăților sociale esențiale. Recomandările autorului:
Scutiri pentru MULTINAȚIONALE, austeritate pentru educație. Cristian Socol: Povara fiscală cade pe umerii populației și IMM-urilor
Profesorul universitar Cristian Socol atrage atenția asupra consecințelor deciziei de a elimina IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri. Economistul precizează că povara fiscală cade pe IMM-uri și populație, în timp ce multinaționalele beneficiază de scutiri semnificative. Potrivit acestuia, bugetul de stat pierde astfel aproximativ 1,2 miliarde de lei din taxarea multinaționalelor, ceea ce face ca argumentele privind deficitul bugetar și nevoia de bani să devină „necredibile”. „Argumentele economice si sociale nu au ținut. Din momentul în care s-a eliminat IMCA(impozitul minim pe cifra de afaceri) adică s-au dus 1.2 miliarde lei încasari la bugetul de stat din taxarea multinationalelor, orice discuție legată de deficitul bugetar prea mare și nevoia de bani la buget devine necredibilă. Mai mult, orice demers al populației și IMM-urilor care suportă povara fiscală pe umerii lor este total legitim. S-a procedat invers față de manual în consolidarea fiscal-bugetară. Pierderea de venituri la buget prin scutirea de impozit pentru multinaționale este de 3 ori mai mare decât economiile facute la buget cu toate masurile de austeritate din educație din acest an. Din păcate, și în această criză, povara pică tot pe cei cu venituri reduse și clasa mijlocie, pe IMM-urile și companiile corecte fiscal”, transmite Cristian Socol pe Facebook. În pachetul 2 de măsuri, Guvernul a decis eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro. Ministrul Finanțelor a spus că noul sistem tratează „punctual cheltuielile sensibile” ale companiilor multinaţionale, subliniind că statul român îşi doreşte investiţii din partea acestor companii. AUTORUL RECOMANDĂ: Impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor, ELIMINAT. Nazare: Ne dorim investiții din partea acestor companii Guvernul își asumă răspunderea în PARLAMENT luni, de la ora 19:00, pe noul pachet de măsuri fiscale
Scântei în coaliție, după ce multinaționalele au fost scutite de impozit / PSD: „Au renunțat la 3,7 miliarde pentru străini”
„Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați. Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri, un nimic având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual) dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor”, atrage atenția fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Social democratul menționează că partidul său a transmis acest lucru în coaliție. „Am cerut ministrului Nazare să renunțe la idee, dar mi-a fost clar că deja se înțeleseseră cu multinaționalele (bogații, cum îi numesc eu). NU A RENUNȚAT! Am cerut și renunțarea ca mamele care primesc îndemnizația de creștere a copilului sa nu mai plătească CASS. NU A ACCEPTAT! Ăsta e adevărul: au ales să taxeze săracii și să scutească bogații”. Adrian Câciu spune că au renunțat la un venit de miliarde de lei pentru străini și că vor fi depuse amendamente. „Mai mult au renunțat la un venit cert de 3,7 miliarde lei(atât au încasat din IMCA, în mod real în 2024) pentru nimic. Doar ca să le facă pe plac străinilor! Nu e corect! Nu e normal! Vom depune amendamente la această lege pentru ca Impozitul pe Cifra de Afaceri să rămână în vigoare. Vom depune amendament si pentru ca mamele să fie scutite de plata CASS”, a mai notat Câciu. Fostul ministru îl îndeamnă pe premier să taxeze bogații. „Dl. Prim-Ministru trebuie sa înțeleagă că există și un mâine. Atât în politică cât și viața românilor! Mai devreme sau mai târziu, ce zicem că facem noi cei din PSD, facem! Taxați bogații, domnule! Sau vă e frică de ei?”, a mai notat Adrian Câciu. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Austeritatea merge cu motoarele turate! Coaliția a pus ochii pe averea românilor și ia în calcul triplarea impozitelor! Vezi câți bani poți să pierzi!
În lipsa unor măsuri de relansare economică, Guvernul pare să fi pus ochii, din nou, pe avuția românilor. De data asta, vizate sunt marile averi. Cine se încadrează, mai exact, în această definiție vagă? Potrivit informațiilor Gândul, una dintre măsurile analizate de Executiv este triplarea impozitului pentru locuințele care depășesc 500.000 de euro, precum și pentru autovehiculele evaluate la peste 75.000 de euro. În același timp, investitorii în criptomonede ar urma să plătească un impozit majorat pe câștigurile obținute, tot de 16%. Social-democrații propun și o majorare a impozitului pe dobânzile bancare – de la 10% la 16% -, în cazul în care depozitele însumate ale unei persoane fizice depășesc 100.000 de euro. Peste 1 milion de case și mașini de lux în România Sursele Gândul din zona economică spun că în România există peste 1 milion de locuințe a căror valoare de piață depășește 500.000 de euro. O cifră similară este luată în calcul și pentru autoturismele de peste 75.000 de euro, aflate în circulație sau în proprietatea persoanelor fizice. Triplarea impozitului actual de 0,3% ar urma să fie aplicată dacă propunerea va trece, pe suma ce depășește 500.000 de euro la case și 75.000 de euro la mașini. Totuși, impozitul pe locuință sau pe mașină nu este uniform, ci variază în funcție de mai multe criterii esențiale: localitatea în care se află locuința, destinația imobilului – dacă este locuință principală, de vacanță sau este închiriată, tipul proprietarului – persoană fizică sau juridică, materialele de construcție – beton, cărămidă, lemn etc., zona fiscală – A, B, C sau D (de la centrul orașului la periferie). În cazul automobilelor, taxa este influențată de capacitatea cilindrică, tipul de motorizare și vechimea mașinii. Spania, Franța și Norvegia aplică taxe similare pe avere Spania este singura țară din Uniunea Europeană care are în prezent un impozit pe avere la nivel național, cunoscut sub denumirea de „Impuesto sobre el Patrimonio”. Aceasta se aplică asupra averii nete (active – pasive) care depășește aproximativ 700.000 de euro, cu cote progresive între 0,2% și 3,5%. În plus, impozitul include imobile, conturi bancare, acțiuni, obiecte de artă și alte active, fiind obligatoriu de declarat anual, chiar și pentru cetățenii străini rezidenți. Franța a modificat în 2018 sistemul de impozitare a patrimoniului, înlocuind vechiul impozit pe avere general (ISF) cu „Impôt sur la Fortune Immobilière” (IFI), destinat exclusiv proprietăților imobiliare. Acesta se aplică proprietăților imobiliare cu o valoare totală ce depășește 1.300.000 de euro, cu cote progresive între 0,5% și 1,5%. Impozitul vizează doar sectorul imobiliar, fiind destinat celor cu averi rezidențiale și de lux. Norvegia, deși nu face parte din Uniunea Europeană, reprezintă un exemplu semnificativ în contextul european. În această țară, impozitul pe avere se aplică asupra averii nete ce depășește 1,7 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 150.000 de euro), cu o cotă fixă de 0,85%. Acesta include locuințe, conturi, acțiuni, mașini și alte bunuri de valoare, fiind considerat unul dintre cele mai transparente și eficiente sisteme de taxare a averii din Europa. Investitorii în criptomonede, vizați direct de noile propuneri Un alt punct sensibil atins în acest pachet fiscal este piața criptomonedelor. Românii care au câștiguri din vânzarea de criptomonede ar urma să plătească un impozit de 16%, față de 10% în prezent. Inițiatorii măsurii susțin că valoarea depozitelor autohtone în criptomonede a explodat în ultimul an, ajungând la un nivel estimat de 5-10 miliarde de dolari, mai ales după ce Bitcoin a depășit pragul de 100.000 de dolari. Creșterea impozitului pe dobânzi la 16%, pentru depozitele cumulate de peste 100.000 de euro Conform datelor statistice ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), aproximativ 86.000 de români dețin depozite bancare cu valoare mai mare de 100.000 de euro, pentru care s-ar putea stabili o taxă de 16%, în cazul aplicării noii propuneri legislative. Pentru depozitele sub acest prag, impozitul ar urma să rămână la nivelul de 10%. Această măsură introduce astfel o diferențiere între contribuabili, având în vedere sumele deținute în conturile bancare. Sursa grafic: FGDB Măsurile se află încă în analiză, însă ar putea fi incluse în noul pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Totuși, decizia finală se va lua la nivel politic, în interiorul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Sursa colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Pensiile private, taxate pentru sănătate, din 1 august. Cum să încasezi banii din Pilonul 2 ca să rămâi cu mai mulți după plata CASS
Românii care au pensii de peste 3.000 de lei lunar vor trebui să vireze 10% din suma care depășește acest prag pentru asigurarea de sănătate, din 1 august. Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensii care depășesc 3.000 de lei este una dintre prevederile Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și se aplică inclusiv pensiilor obligatorii administrate privat – Pilonul 2, pensiilor facultative – Pilonul 3 și pensiilor ocupaționale – Pilonul 4. Pentru a explica mai bine dacă CASS care se aplică și sumelor primite la pensionare din fondurile de pensii private reprezintă sau nu o dublă impozitare și cum pot rămâne pensionarii cu mai mulți bani după reținerea acestei contribuții în funcție de varianta de încasare aleasă, Gândul a vorbit cu un analist financiar, cu un administrator de fonduri private și cu doi avocați. Explicațiile sunt de la analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ceea ce a făcut statul prin noua lege a fost să elimine facilitatea anterioară, care permitea exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care au venituri din pensii de peste 3.000 de lei. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu, venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, argumenta Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului, pe 7 iulie, în ședința în care Executivul și-a angajat răspunderea pe primul pachet de măsuri. Ce prevede legea Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii este detaliat la articolul 100 din Legea 141/2025. Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate. Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare – la fel și fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare – venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată. Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, la fel și la fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, se deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii, în limita venitului impozabil, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii. Legea stabilește „obligația socială”, toată lumea plătește. Opinia juridică Legea a fost adoptată și ulterior promulgată, după ce judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis că prevederile nu încalcă legea fundamentală. „Nu este o problemă de constituționalitate. Legea care stabilește plata acestei contribuții la asigurări de sănătate vorbește despre o îndatorire socială. Deci este o obligație socială. Toată lumea trebuie să plătească pentru toate veniturile care se pun, indiferent de ce venituri, din închirieri, din orice. Erau exceptate până acum veniturile din pensie, dar acum sunt parțial exceptate. Pentru ce depășește 3.000 de lei din pensie, se plătește 10% la CASS. Cine are peste 3.000 de lei, plătește, cine nu, nu”, a explicat avocatul Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR. „Curtea Constituțională a apreciat că critica adusă pe acest aspect este neîntemeiată, astfel încât a validat pur și simplu posibilitatea juridică de aplicare a acelei cote de 10% pe veniturile provenind din pensii, stabilind faptul că o persoană, pentru a putea beneficia de servicii medicale, trebuie să aibă calitatea de asigurat. Iar calitatea de asigurat nu se poate dobândi decât în modalitatea în care îți achiți, fie contractual, fie prin reținerile din salariu, respectiv din pensii, a sumei cuvenite pentru acoperirea acestor servicii”, a rezumat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător în CSM, pentru Gândul. În ce variantă de încasare a banilor din Pilonul 2 de pensii se reține CASS mai mic În esență, persoanele care au venituri din pensii sub 3.000 de lei sunt asigurate în sistemul de sănătate fără a plăti în plus. Pe de altă parte, cei cu o pensie administrată privat de peste 3.000 de lei pot alege cât de mult sunt dispuși să vireze statului, prin modul de plată a pensiei ales. Totuși, nu trebuie ignorat impactul inflației. Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare. Pentru a ilustra diferența de bani pe care ar încasa-o o persoană cu pensie din Pilonul 2 de peste 3.000 de lei lunar, dacă ar alege plata unică sau pe cinci ani, am luat în calcul o pensie lunară de 3.010 lei, respectiv o sumă totală de 180.600 de lei. Suma aleasă este una care permite rotunjirea la leu a CASS și nu ia în calculul final și sumele datorate ca impozitul pe venit. Astfel, la o pensie din Pilonul 2 încasată lunar, eșalonat pe 5 ani de 3.010 lei: CASS datorat: 1