O nouă categorie de producători ar putea fi afectată de taxele Bolojan. Care ar putea fi efectul devastator asupra prețurilor alimentelor
Din 2026, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal, fermierii ar putea fi cei mai afectați, deoarece noile prevederi introduc impozite pe sere, solarii, silozuri și depozite de cereale, construcții agricole care până acum erau scutite de taxe. Măsura, parte din pachetul fiscal adoptat de Parlament pentru reducerea deficitului bugetar, a generat reacții puternice în rândul producătorilor agricoli. Guvernul susține că impozitele vor fi ajustate în funcție de tipul construcției și de zona în care aceasta se află, iar baza de calcul pentru terenurile agricole extravilane va fi modificată. În plus, construcțiile destinate producției ar urma să beneficieze de o reducere de 50% a impozitului, un nivel inferior celui aplicat clădirilor economice obișnuite. Totuși, fermierii avertizează că noile taxe riscă să accentueze dificultățile deja existente în sectorul agricol. Nemulțumirile sunt alimentate de presiunea fiscală și economică acumulată în ultimii ani. „E ca şi cum ai mai bate un cui în plus în coşciugul agriculturii româneşti la ora actuală. Au fost creşteri de TVA, de accize la motorină, de imputuri, de energie electrică. Încă o taxă, nu ştiu unde vom ajunge. Ne îndreptăm spre dezastru”, spune fermierul Leonard Cicic, citat de Replica. Reacțiile critice sunt împărtășite și de alți agricultori. „E strigător la cer!”, a spus cu amărăciune Cornel Stroescu, care a catalogat măsura drept „criminală” pentru România. „Nu poţi doar să aplici taxe şi impozite, fără să ajuţi oamenii să se dezvolte, să producă”, a adăugat el. Impozite mici, efecte mari Specialiștii atrag atenția că, deși impozitul în sine este considerat „mic”, impactul cumulat asupra fermierilor, în special al celor mici, ar putea fi semnificativ. Printre efectele introducerii de taxe se numără: Creșterea costurilor de producție, care ar putea duce la scumpiri la raft; Îngreunarea recuperării investițiilor, în special pentru silozuri și depozite, construcții cu costuri ridicate; Presiune suplimentară asupra gospodăriilor mici, deja afectate de secetă și costuri ridicate la energie; Posibilă creștere a prețurilor alimentelor, fermierii putând transfera costurile în prețul final. Impozitele vor fi stabilite de fiecare administrație locală, în funcție de rangul localității și de zona în care se află construcția. În plan politic, măsura a generat nemulțumiri chiar și în interiorul coaliției de guvernare. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că se opune ferm introducerii acestor taxe, susținând că prevederea s-a „strecurat pe furiş în lege”, fără acordul politic al coaliției. El spune că va solicita revenirea la forma anterioară a Codului Fiscal, astfel încât „solariile şi alte asemenea anexe gospodăreşti să fie scutite de impozit”, conform romaniatv.net. Recomandarea aurorului: Cum poți obține până la 200.000 de euro de la stat. Peste 5.000 de români au beneficiat deja de sprijin
Ciolacu: Este scandalos cum Bolojan și Nazare vor să ia și pielea de pe omul simplu impozitând munca cinstită din sere și solarii
Mesajul a fost trimis pe Facebook. Fostul premier a anunțat că va încerca să schimbe decizia guvernanților. El susține că măsura nu va aduce bani în plus la buget. „Este scandalos cum Bolojan și Nazare vor să ia și pielea de pe omul simplu, impozitând munca cinstită din sere și solarii! Mă voi bate împotriva acestei aberații în sprijinul tuturor cultivatorilor de legume din Buzău, așa cum am făcut, ca premier, pentru toți producătorii din țară când am decis menținerea scutirii de impozit pentru sere și solarii. Taxarea românilor care cultivă legume în anexe gospodărești nu aduce mai nimic la buget, dar provoacă o nemulțumire socială uriașă. Dă senzația oamenilor că statul vrea doar să îi jupoaie!”, a scris Marcel Ciolacu pe rețeaua de socializare. Fostul premier, în prezent candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, crede că măsura va distruge afacerile din agricultură. „Mai mult, am făcut eforturi mari, în ultimii ani, pentru a susține producția locală în sere și solarii. Ministerul Agriculturii a susținut extinderea solariilor și tocmai a finalizat plata a 270 de milioane de lei pentru legumele cultivate. Iar acum vin Bolojan și Nazare să le impoziteze? Asta înseamnă să distrugi toate efectele pozitive ale programelor de sprijin din acest domeniu, să îți bați joc de munca oamenilor. Și să faci, conștient sau nu, jocul celor care aduc legume din import”, a adăugat Marcel Ciolacu. PSD pregătește modificarea cadrului legislativ El a anunțat că parlamentarii PSD vor cere modificarea cadrului legislativ. „Reacția președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a cerut imperativ o intervenție legislativă pentru a corecta rapid această situație, este nu doar legitimă, ci absolut necesară! Alături de colegii din PSD vom repara acest abuz și vom reveni la forma anterioară a legii, astfel încât serele, solariile și alte asemenea anexe gospodărești să fie scutite de impozit”, a precizat Marcel Ciolacu. Începând cu 1 ianuarie 2026, serele, solariile, silozurile și depozitele de cereale vor fi impozitate, după ce Parlamentul a eliminat scutirile totale.
Scumpirea carburanților lovește în plin agricultura românească. Fermier: „Este o nebunie. Ne bagă în faliment pe toți”
În agricultură, costurile de producție se majorează odată cu scumpirea carburanților. În ultimele luni, prețul benzinei și al motorinei a crescut constant. Astfel, agricultorii din întreaga țară se confruntă cu probleme financiare serioase. În plus, și seceta din ultimii ani a afectat din ce în ce mai mult acest sector. În noiembrie 2025, prețul motorinei a crescut la 8,00 lei/litru, iar benzina se apropie de 7,6 lei/litru. Anul trecut plăteam, în medie, 7,30 lei pentru un litru de motorină și 7,13 lei pentru un litru de benzină. Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari agricultori din țară, a explicat, pentru Gândul, că majorarea prețului la carburanți pune o mare presiune pe agricultori. Muscă punctează că aceste creșteri vin concomitent cu alte probleme din agricultură, precum invazia produselor din import. „Este o nebunie. Au luat-o razna. Fiecare parte scumpește la concurență, unul față de celălalt, în condițiile în care produsele noastre nu se vând mai scumpe. Acum și grâul și porumbul sunt la 0,90 RON kilogramul. Carnea nu se vinde pentru că este o invazie foarte mare din importuri prin supermarketurile acestea care umplu orașele mari. Producătorii români nu au acces cu carnea prin magazine. Este o nebunie întreagă la care toată lumea găsește subterfugii. Faptul că guvernanții, în frunte cu primul ministru, nu văd că s-a vândut atâta pământ din țară pentru firme din afară, pentru străini și, în continuare, se vinde. Totul se va duce spre străini. Nu se face absolut nimic pentru a se opri acest fenomen, vânzarea pământului, și se vând și complexe de animale. Se vinde totul. Ce să vă spun? Este iresponsabilitatea Guvernului”, a explicat Dimitrie Muscă. Scumpirea carburanților lovește agricultura românească „Agricultura este într-un impas” Dimitrie Muscă trage un semnal de alarmă și spune că agricultura din România este într-un impas. „În ceea ce privește creșterea prețului carburanților, noi nu avem ce face. Dacă ai bani, cumperi, dacă nu ai bani, nu cumperi. Agricultura este într-un impas. Să ne ferească Dumnezeu de încă un an secetos. Și așa suntem pe minus la capitolul ploi. În anul 2023 am avut un minus de 160 de litri și anul acesta avem minus 200 de litri față de media multianuală. Așadar, dacă nici nu facem producție, cheltuielile se păstrează la nivelul maxim. Am solicitat să primim apă. Nu departe de noi (n.red. Arad) trece un canal. Se vinde apă în Ungaria. Noi nu am primit apă. Suntem fermieri români și probabil că cineva ne-a crezut mai proști. Sper ca din momentul acesta să începem o cavalcadă pentru a face ceva să primim apă”, a adăugat agricultorul. Muscă spune că, în ciuda creșterii prețurilor, agricultorii își vând cu aceiași bani marfa. „Agricultorul vinde cam cu aceiași bani și ajungem pe pierdere. Dacă analizăm balanțele de venituri și cheltuieli e tragedie. Dacă erau probleme în cinci, zece unități spunem că e prost managerul, dar când e vorba despre un procent de 60-70% din total e o problemă de țară prost condusă. Oricum o să se ajungă la scumpiri foarte mari și la produsele alimentare. Vor fi închise, vor fi vândute ferme, asociații, complexe de animale. Toată conducerea este iresponsabiă. Atât de mult cresc impozitele încât nu le mai putem duce. Ne bagă în faliment pe toți. O să vedeți ce zile grele urmează”, a concluzionat Dimitrie Muscă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fermierii renunță la o cultură esențială pentru România. Promisiunile Ministerului Agriculturii Un tânăr inginer agronom din Iași a transformat visul copilăriei sale într-o afacere de SUCCES: „Iubeam utilajele, câmpul și munca agricolă”
Majorarea TVA, un eșec al Guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Când am scăzut TVA-ul în 2014 – 2015, am avut încasări mai mari la buget. Lecția era simplă și clară!”
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit într-o postare pe pagina de facebook – făcând o comparație cu această perioadă de austeritate clamată de Guvernul Bolojan – despre perioada 2014 -2015, atunci când a scăzut TVA-ul și a avut încasări mai mari la buget, dar și o scădere a evaziunii fiscale. Majorarea taxelor, efect de bumerang Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, iar statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Victor Ponta: „Dar acum România nu mai are voie să își sprijine propria economie. De ce?” „Un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară! Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal”! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”, a precizat Victor Ponta. PSD îl amenință pe Bolojan cu ieșirea de la guvernare „Dacă nu există o soluție de compromis, ieșim de la guvernare”, spune Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, în contextul neînțelegerilor din coaliție. Olguța Vasilescu spune că problema cea mai mare este inflexibilitatea premierului Ilie Bolojan. În cazul în care cade guvernul, soluția pe care Olguța Vasilescu o vede posibilă este reintrarea la guvernare cu alt premier decât Ilie Bolojan. „Dacă nu există o soluție de compromis, în care să putem să ne înțelegem, cum a fost până la urmă acest pachet al administrației locale, pentru dă dacă îi lăsam să taie 45% de la început, acum nu mai era nimeni în administrația publică locală. Puneam lacătul pe primării”, spune Olguța Vasilescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Gigi Nețoiu: Mai mult de jumătate dintre firmele românești sunt aproape de FALIMENT
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum mai bine de jumătate dintre firmele românești sunt în prag de insolvență. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „Adică dăm oameni afară. Păi dacă dăm oameni afară, oamenii ăia la orice salariu, un procent se duce la stat pentru pensii, pentru sănătate, pentru salarii. De unde mai încasăm vreun ban?” Invitat la Marius Tucă Show, Gigi Nețoiu a vorbit despre cum mai bine de jumătate dintre firmele românești sunt în pragul insolvenței. Acesta susține că vine o perioadă și mai grea. După sărbătorile de iarnă, începând cu 8 ianuarie, Nețoiu susține că oamenii nu vor mai avea bani. Mai mult de atât, acesta susține că și firmele au probleme. „De un an și jumătate, România se scufundă. Eu v-am zis, domnul Tucă, să rețineți, România e la începutul începutului. Va veni o perioadă și știți când vorbim, vin sărbătorile, după 7 – 8 ianuarie. Deci lumea nu va mai putea să-și plătească datoriile, taxele, impozitele. V-am zis-o cred că și data trecută și va mai spun o dată. TVA-ul s-a furat 70%, aproape 15 miliarde. S-a plătit cam 30-35% nu e posibil să-i omori pe afaceriști. Deci, noi plătim, firmele, și după cinci luni de zile, 4-5 luni de zile, nu primim TVA-ul înapoi. Automat te blochează. Deci, dumneavoastră știți, orice societate are salarii, are impozite, are taxe. Deci orice rotiță care se blochează acuma, poate să ducă la faliment. Eu vă spun că mai mult de jumătate din firme, mă învârt în jurul ăsta, oamenilor de afaceri, mai mult de jumate din firme sunt aproape de insolvență. Păi intră în insolvență, automat, nu mai plătește nicio taxă. Uitați, a crescut… Acum o lună și ceva, era benzina 7,40 lei, am băgat acum 2 zile și este 8,50 lei benzina premium. Motorina a ajuns la 8,40 lei. Au crescut dividendele, da, 15% au crescut TVA-ul. Adică dăm oameni afară. Păi dacă dăm oameni afară, oamenii ăia la orice salariu, un procent se duce la stat pentru pensii, pentru sănătate, pentru salarii. De unde mai încasăm vreun ban?”, a explicat afaceristul.
Guvernul Bolojan pregătește noi creșteri de taxe printr-un proiect al Ministerului Dezvoltării. Impozitele vor exploda în 45 de zone ale țării
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, ar fi propus în ultima ședință de coaliție un proiect care ar schimba statutul mai multor localități din România. Dacă proiectul este aprobat, 45 de comune din țară se vor transforma în orașe, ceea ce înseamnă și o creștere a impozitelor pentru locuitori, transmite euronews. Potrivit unei analize a Ministerului Dezvoltării, în România există 3.228 de UAT-uri (Unități Administrativ-Teritoriale), în care sunt incluse 103 municipii și 216 orașe. Dintre acestea, 59 de municipii și 146 de orașe nu se mai încadrează în criteriile actuale de populație. O localitate trebuie să aibă minimum 40.000 de locuitori, pentru a se încadra drept municipiu și minimum 10.000 de locuitori, pentru a fi considerată oraș. Potrivit propunerii ministerului, un municipiu ar trebui să aibă minimum 25.000 de locuitori, iar orașele 7.000 de locuitori. Dacă modificările vor fi aprobate, ar însemna că 45 de comune din țară se vor transforma în orașe și aproximativ 150 de orașe care ar putea deveni comune. De asemenea, comune, precum Florești (județul Cluj) sau Chiajna (județul Ilfov), cu peste 40.000 de locuitori ar dobândi statutul de municipiu. Într-o situație asemănătoare se mai află și orașele Bragadiru sau Popești-Leordeni. Locuitorii vor fi puternic afectați de o astfel de schimbare deoarece va genera creșterea taxelor locale. Impozitul pentru un teren intravilan este mai mare într-un municipiu decât într-o comună. Potrivit sursei citate, modificările ar putea să fie incluse în al treilea pachet al Guvernului Bolojan. Proiectul intră în vigoare dacă este aprobat în ședința de Guvern, apoi adoptat de Parlament. Recomandarea autorului: Cseke Attila: „PNRR va avea prioritate anul viitor, are termen final august 2026” Se mai pot organiza anul acesta alegeri pentru Primăria Capitalei? Ce spune ministrul Cseke Attila: „Noi susținem ce decide coaliția” „Blestemul” coaliției? Alegerile din București intră în faza „Miorița”. Nu se fac în 2025, dar „baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să-l omoare pe cel moldovean”. Cum au ajuns partidele puterii să fugă de temelia democrației: votul
Decizie în coaliție. Taxa pe LUX, introdusă în pachetul 2. Impozite triple pentru mașini de peste 75.000 de euro și case peste 500.000 de euro (SURSE)
Coaliția a decis în ședința de luni ca taxa pe lux să fie introdusă în pachetul 2 de măsuri fiscale, spun sursele Gândul. Astfel, proprietarii de mașini peste 75.000 de euro și locuințe peste 500.000 de euro vor plăti un impozit triplu, așa cum Gândul relata încă din 8 august – AICI. Astfel, vor fi impozitate cu 0,9%, de la 0,3% cât este în prezent, casele care au o valoare mai mare de 500.000 de euro și mașinile de peste 75.000 de euro. Amendamentul a fost depus de PSD și acceptat în Coaliție de premierul Bolojan. O altă măsură care este deja introdusă în proiectul de lege prevede creșterea impozitului de la 10% la 16% din câștigurile obținute din vânzarea de criptomonede. Propunerea aparține tot PSD. În schimb, Ilie Bolojan nu a fost de acord cu creșterea impozitului la 16% pentru depozitele bancare de peste 100.000 de euro. Spania, Franța și Norvegia aplică taxe similare pe avere Spania este singura țară din Uniunea Europeană care are în prezent un impozit pe avere la nivel național, cunoscut sub denumirea de „Impuesto sobre el Patrimonio”. Aceasta se aplică asupra averii nete (active – pasive) care depășește aproximativ 700.000 de euro, cu cote progresive între 0,2% și 3,5%. În plus, impozitul include imobile, conturi bancare, acțiuni, obiecte de artă și alte active, fiind obligatoriu de declarat anual, chiar și pentru cetățenii străini rezidenți. Franța a modificat în 2018 sistemul de impozitare a patrimoniului, înlocuind vechiul impozit pe avere general (ISF) cu „Impôt sur la Fortune Immobilière” (IFI), destinat exclusiv proprietăților imobiliare. Acesta se aplică proprietăților imobiliare cu o valoare totală ce depășește 1.300.000 de euro, cu cote progresive între 0,5% și 1,5%. Impozitul vizează doar sectorul imobiliar, fiind destinat celor cu averi rezidențiale și de lux. Norvegia, deși nu face parte din Uniunea Europeană, reprezintă un exemplu semnificativ în contextul european. În această țară, impozitul pe avere se aplică asupra averii nete ce depășește 1,7 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 150.000 de euro), cu o cotă fixă de 0,85%. Acesta include locuințe, conturi, acțiuni, mașini și alte bunuri de valoare, fiind considerat unul dintre cele mai transparente și eficiente sisteme de taxare a averii din Europa. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax
Infografice | Pachetul 2 fiscal, pe înțelesul tuturor
Guvernul Bolojan promite reformă și eficiență, dar pentru românii de rând asta se traduce prin mai puțini funcționari, taxe mai mari și controale mai stricte. Fie că ai permis, locuință sau o mică afacere, vei resimți direct impactul noilor reguli. Pachetul 2 fiscal schimbă Coduri, legi și proceduri, iar Gândul îți arată ce înseamnă, concret, pentru buzunarul și viața de zi cu zi a cetățenilor. Potrivit surselor Gândul, noul pachet fiscal este încă negociat la nivelul coaliției și urmează să fie adoptat într-o ședință de guvern săptămâna aceasta. Cel mai probabil, pachetul va fi asumat prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan în Parlament, în prima săptămână a sesiunii ordinare. Mai multe legi și coduri modificate de noul pachet Pachetul 2 fiscal nu aduce doar măsuri punctuale, ci modifică simultan mai multe legi și coduri: Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Codul Administrativ, OUG-ul privind circulația pe drumurile publice, OUG-ul privind jocurile de noroc, Codul Vamal, Legea ANAF, Legea societăților comerciale și altele. De aceea, premierul se gândește să împartă pachetul 2 în cinci proiecte. „Sunt destul de diferite și e greu să cuplezi pensia cu administrația pensiile magistraților cu companiile de stat”, a precizat Bolojan miercuri seara. (detalii AICI) Însă, practica zilnică a cetățeanului se va schimba. De la plata taxelor, obținerea autorizațiilor, soluționarea cererilor până la interacțiunea cu statul, toate aceste aspecte ar putea fi afectate într-un fel sau altul. Mai puțini funcționari și controale mai stricte pot însemna timp mai lung pierdut de cetățeni în fața ghișeelor. Funcționarii mai puțini. Permisul condiționat de plata datoriilor Modificările din reforma administrației locale care vizează Codul Administrativ prevăd reducerea cu peste 40.000 a posturilor din administrația locală, inclusiv în cabinetele primarilor, viceprimarilor și poliția locală. Măsura va avea efecte directe pentru cetățeanul obișnuit. Autorizații, certificate sau rezolvarea cererilor ar putea dura mai mult. Flexibilitatea normei de lucru – care permite unui funcționar să lucreze jumătate de normă în două instituții – riscă să facă disponibilitatea personalului și mai limitată. „Un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, spunea Ilie Bolojan pe 18 iulie. Suspendarea permisului pentru neplata datoriilor publice (modificări ce vizează OUG-ul privind circulația pe drumurile publice) sau condiționarea radierei mașinii de plata tuturor datoriilor către administrația locală va afecta direct șoferii. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, explica pe 12 august că „nu dorim să luăm permisul nimănui” și că „sper să găsim o soluție juridică, un text care poate fi pus în aplicare”. Reforma din Pachetul 2 fiscal lovește direct și în polițiștii locali, unde zeci de mii de posturi urmează să fie eliminate (un polițist la 1.000 de locuitori). Pentru cetățean, asta poate însemna mai puțină pază și ordine în cartiere. În paralel, reglementările mai stricte pentru jocurile de noroc vor duce la dispariția sălilor de păcănele din apropierea școlilor și a locuințelor, însă operatorii avertizează că interdicțiile vor împinge fenomenul în zona online, mult mai greu de controlat. Multinaționalele, coletele și buzunarul cetățeanului Taxele pentru colete extracomunitare (Temu sau Shein) vor fi standardizate (25 de lei pe fiecare colet de sub 150 de euro), iar comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Firmele mici trebuie să-și facă cont la Trezorerie până în 2026, sub amenințarea unor sancțiuni între 3.000 și 10.000 de lei. În ceea ce privește taxarea cheltuielilor deductibile ale marilor companii multinaționale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, explica pe 13 august că „se permit niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%”. „Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”, spunea Nazare Capitalul social al firmelor, impozit pe propietate majorat și legea insolvenței Inițial, modificările vizau un capital social minim de 8.000 lei pentru firmele noi, indiferent de cifra de afaceri. Sursele Gândul arată că în coaliție, ministrul Nazare a venit cu valori diferențiate: 500 lei pentru firmele cu cifra de afaceri până la 400.000 lei 5.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri între 400.000 și 7 milioane lei 90.000 lei pentru firme cu cifra de afaceri peste 7 milioane lei Impozitele pe proprietăți vor crește până la 70%, iar legislația privind insolvența (Legea insolvenței) va fi mai strictă, potrivit noilor modificări din pachetul 2. Cum România este printre țările UE cu cei mai mulți număr de cetățeni care dețin proprietăți, aproape fiecare cetățean care are o casă sau o mașină va resimți direct noua măsură. „Marea” reformă la stat Deși anunțată cu surle și trâmbițe, „lupta cu sinecurile” pare mai subțire decât valul de noi taxe puse pe umerii românilor. „Așa cum ați văzut în ultima perioadă, de la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român”, spunea premierul pe 11 iulie. Reforma propusă de Guvern vizează reducerea numărului de membri și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație la ASF, ANCOM, ANRE, dar și în marile companii de stat din Energie, Transporturi și industria de apărare, precum și reorganizarea unor structuri precum DSU, IGSU și IGAv. Totodată, este anunțată înființarea unui Departament de Digitalizare direct în subordinea prim-ministrului și reglementări mai stricte pentru acordarea concediilor medicale. Pensiile speciale. Modificările cerute de Nicușor Dan Forma inițială a reformei pensiilor speciale, prin modificările aduse la Legea privind statutul magistraților, prevedea inițial creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net. Această formulă era considerată neechitabilă și risca să fie contestată la Curtea Constituțională. Pentru a evita blocajele de natură constituțională, Nicușor Dan a propus mai multe ajustări în ședința Coaliției de marți seara, 26 august. Noile modificări vizează plafonarea pensiilor la maximum 75% din ultimul venit net și extinderea perioadei de tranziție la 15 ani, potrivit spuselor lui Ilie Bolojan de miercuri seara. (detalii AICI) „Niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”, a punctat premierul. Magistrații au anunțat deja proteste care blochează dosarele aflate pe rol. Curțile de Apel din București, Galați, Alba Iulia,
Impozitele pentru locuinţe vor fi majorate în funcţie de oraş şi zonă, din 2026. Care vor fi diferențele
Impozitul pe locuinţe creşte cu până la 70%, de la 1 ianuarie 2026, măsură ce va fi inclusă în al doilea pachet de austeritate. Astfel, vor fi afectați aproximativ de 10 milioane de proprietari. români. De exemplu, cine a plătit anul acesta un impozit de 300 de lei, pentru un apartament cu două camere în Capitală, anul viitor va achita 500 de lei. La Braşov, în functie de zonă, majorarea va fi cuprinsă între 100 si 300 de lei, potrivit observatornews.ro. „Dacă la un aparatament în zona A, de 2 camere, costa 290 de lei, probabil că o creştere de 70% duce la 490 de lei. La un apartament cu 3 camere în zona A, impozitul era 390 de lei, o creştere de 70% ar fi undeva la 670 de lei”, a declarat Marian Voinescu, director Direcția Fiscală Brașov. Contribuabilii nu sunt încântați, în special pensionarii: „Normal că mă afectează. Şi aşa sunt pensiile cum sunt şi avem o vârstă, ne trebuie medicamente, ne trebuie mâncare, ne trebuie întreţinere, ne trebuie de toate şi nouă. Plătesc în jur de 600-700 lei pentru locuinţă, parcare şi masină, cu toate că soţul are un handicap”, a spus o pensionară. „Am mai fost de sacrificiu în multe rânduri şi cred că ne-a ajuns. Am plătit 1.200 acum şi dacă punem 70%, sunt si pensionar…”, a relatat un domn. „Ar fi cazul să se gândească şi la cei care sunt mai necăjiţi, cum ar fi pensionarii în primul rând. Deocamdată eu stau într-o garsonieră şi nu e chiar mult, dar oricum ar fi prea mult şi aşa dacă se măreşte”, a spus o pensionară. Guvernul speră că majorarea impozitului pe locuinţe va ajuta primăriile să adune mai mulţi bani la bugetele locale, însă – conform datelor de la Finanţe – în multe cazuri, edilii evită să mărească aceste taxe, mai ales în localităţile mici. În consecinţă, primarii pun presiune pe Guvern şi cer bani de la bugetul central – un model care, potrivit premierului Ilie Bolojan, nu mai poate fi suportat. „Nimeni nu e fericit să plătească mai mult, fie că vorbim de prețuri mai mari, de taxe, impozite de orice fel majorate. Ceea ce ne dorim foarte tare este ca aceste sume sau mare parte din aceste sume să rămână la nivel local, pentru că până la urmă aceste sume sunt colectate de la cetățeni”, a declarat Petrica Pațilea, purtător de cuvânt Primăria Galați. Surse politice precizează că Guvernul ar putea amâna până în 2027 impozitarea locuinţelor la valoarea de piaţă – o obligaţie asumată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Motivul ar fi acela că, deocamdată, nu există un sistem informatic care să poată calcula valoarea de piaţă a caselor în fiecare oras şi comună din tară.
Impozitele pentru locuinţe vor majorate în funcţie de oraş şi zonă, din 2026. Care vor fi diferențele
Impozitul pe locuinţe creşte cu până la 70%, de la 1 ianuarie 2026, măsură ce va fi inclusă în al doilea pachet de austeritate. Astfel, vor fi afectați aproximativ de 10 milioane de proprietari. români. De exemplu, cine a plătit anul acesta un impozit de 300 de lei, pentru un apartament cu două camere în Capitală, anul viitor va achita 500 de lei. La Braşov, în functie de zonă, majorarea va fi cuprinsă între 100 si 300 de lei, potrivit observatornews.ro. „Dacă la un aparatament în zona A, de 2 camere, costa 290 de lei, probabil că o creştere de 70% duce la 490 de lei. La un apartament cu 3 camere în zona A, impozitul era 390 de lei, o creştere de 70% ar fi undeva la 670 de lei”, a declarat Marian Voinescu, director Direcția Fiscală Brașov. Contribuabilii nu sunt încântați, în special pensionarii: „Normal că mă afectează. Şi aşa sunt pensiile cum sunt şi avem o vârstă, ne trebuie medicamente, ne trebuie mâncare, ne trebuie întreţinere, ne trebuie de toate şi nouă. Plătesc în jur de 600-700 lei pentru locuinţă, parcare şi masină, cu toate că soţul are un handicap”, a spus o pensionară. „Am mai fost de sacrificiu în multe rânduri şi cred că ne-a ajuns. Am plătit 1.200 acum şi dacă punem 70%, sunt si pensionar…”, a relatat un domn. „Ar fi cazul să se gândească şi la cei care sunt mai necăjiţi, cum ar fi pensionarii în primul rând. Deocamdată eu stau într-o garsonieră şi nu e chiar mult, dar oricum ar fi prea mult şi aşa dacă se măreşte”, a spus o pensionară. Guvernul speră că majorarea impozitului pe locuinţe va ajuta primăriile să adune mai mulţi bani la bugetele locale, însă – conform datelor de la Finanţe – în multe cazuri, edilii evită să mărească aceste taxe, mai ales în localităţile mici. În consecinţă, primarii pun presiune pe Guvern şi cer bani de la bugetul central – un model care, potrivit premierului Ilie Bolojan, nu mai poate fi suportat. „Nimeni nu e fericit să plătească mai mult, fie că vorbim de prețuri mai mari, de taxe, impozite de orice fel majorate. Ceea ce ne dorim foarte tare este ca aceste sume sau mare parte din aceste sume să rămână la nivel local, pentru că până la urmă aceste sume sunt colectate de la cetățeni”, a declarat Petrica Pațilea, purtător de cuvânt Primăria Galați. Surse politice precizează că Guvernul ar putea amâna până în 2027 impozitarea locuinţelor la valoarea de piaţă – o obligaţie asumată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Motivul ar fi acela că, deocamdată, nu există un sistem informatic care să poată calcula valoarea de piaţă a caselor în fiecare oras şi comună din tară.