Primarul Sectorului 4 promite că returnează diferențele de impozit: Asta este cel mai important lucru”
Băluță a spus că va returna diferențele de bani încasate în plus față de noua formulă de calculare a taxelor și impozitelor. „Asta este cel mai important lucru”, a declarat el. Chestionat dacă Sectorul 4 va merge pe pragul minim de impozitare, Băluță a spus: „Pe minim vom merge, asta este o garanție”. El a explicat decizia prin situația economică dificilă a locuitorilor. „Viața a devenit insuportabilă pentru oameni, grație creșterii TVA, a inflației și a tuturor celorlalte taxe”, a spus primarul. PSD, la limita răbdării în coaliție Referitor la întârzierea cu care au fost corectate impozitele majorate, Băluță a recunoscut că PSD duce „o luptă de gherilă” în interiorul coaliției. El a precizat că partidul a intrat la guvernare tocmai pentru a corecta excesele partenerilor de coaliție. „Drumul acesta este unul foarte greu, foarte anevoios”, a spus el. Întrebat dacă PSD mai poate continua în actuala formulă de guvernare, primarul a admis că situația este tensionată. A dezvăluit că președintele Grindeanu i-a adus aproape de momentul în care vor consulta din nou colegii de partid pentru a decide dacă mai pot continua. Bugetul pe 2026, inexistent Pus față în față cu întrebarea cum și-a făcut calculul de buget pe 2026 în condițiile în care impozitele se modifică din nou, Băluță a recunoscut că Sectorul 4 nu are nicio estimare bugetară pentru acest an. „Din păcate, până la ora asta nu există niciun fel de estimare”, a spus el, precizând că are discuții cu Ministerul Finanțelor. El a subliniat însă că prioritatea rămâne protejarea cetățenilor. „Indiferent că votează sau nu, indiferent din ce partid sunt, oamenii trebuiesc protejați de această situație economică deosebită”, a conchis Băluță.
Cum va fi calculat impozitul pe proprietate, în 2027. Premierul Ilie Bolojan a făcut anunțul și a explicat ce îi așteaptă pe români
Premierul Ilie Bolojan a explicat, la Radio România Actualități, cum va fi reformat sistemul impozitului pe proprietate în România, anul viitor. El a precizat că taxele în sine nu vor crește automat în 2027, deși modul de calcul va fi schimbat astfel încât să fie mai apropiat de valorile reale din piața imobiliară, potrivit Mediafax. Ilie Bolojan a explicat că România s-a angajat în cadrul PNRR să treacă la un model de calcul al impozitului pe proprietate bazat pe valoarea de piață a imobilelor, o practică similară cu cea din aproape toate țările europene. Până acum, impozitul se calcula după indicatori contabili învechiți și aplica procente în funcție de zona localității, care nu reflectau prețurile reale, a declarat acesta. „Nu vor urma să crească taxele pe proprietate în 2027, dar România, în PNRR, s-a angajat că va pregăti un model de calcul în care impozitul pe proprietate să se facă la valoarea de piață”, a afirmat premierul, explicând că la acest model se lucrează în prezent la Ministerul de Finanțe cu sprijinul Băncii Mondiale. Pachetul de reforme fiscale și de impozitare pregătit de Guvern prevede trecerea la impozitarea bazată pe valoarea reală a proprietății, după ce, până în prezent, România se baza pe grile vechi de evaluare. Premierul României, Ilie Bolojan Ilie Bolojan a mai precizat că softul în lucru va colecta tranzacțiile imobiliare efectuate în România și va estima automat valorile de piață pentru locuințe în zone precum București, Timișoara sau Iași, dar și în mediul rural, oferind autorităților și cetățenilor o bază actualizată de calcul. „Noi am rămas cu niște indicatori vechi, în care valoarea era una de tip contabil, definită, după care s-au aplicat diferite procente, în funcție de localitate, în funcție de zonarea localității și așa mai departe. Anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România. În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanțe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an, el va primi date din piață. Toate tranzacțiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem, în așa fel încât, din sutele de mii de tranzacții care se fac într-un an, să poți determina valoarea de piață a unor imobile, de pildă, în zona Militari din București sau într-un cartier din Timișoara, din Iași și așa mai departe, sau într-o comună din România. Deci, ar trebui ca, din 2027, primăriile și cetățenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piață a imobilelor din fiecare localitate, cât de cât pe zone, care să fie o bază de calcul pentru impozitările locale”, a declarat Ilie Bolojan. Deși valoarea de piață a imobilelor poate fi mai mare decât indicatorii actuali (de exemplu peste 500 de euro/mp în orașe mari), Bolojan a explicat că între valoarea de piață și impozitul efectiv plătit sunt două componente: baza de calcul și procentul de impozitare. Primăriile vor putea ajusta procentul de impunere, astfel încât, în ansamblu, nivelul efectiv al impozitelor să nu fie diferit semnificativ în 2027 față de 2026. „Deci nu e vorba de o creștere, e vorba pur și simplu de o rafinare, de o granulare a acestor date pe care astăzi nu le avem. Lucrăm la ele”, a mai explicat șeful Executivului. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Primăriile au autonomie fiscală și multe se confruntă cu lipsă de bani, mai ales după reducerile de venituri și cheltuielile din ultima vreme. Dacă baza de calcul (valoarea de piață) crește, cea mai simplă soluție pentru o primărie este să nu scadă procentul, ca să încaseze mai mult. Momentan, executivul nu a prezentat un mecanism de control sau un plafon național care să oblige autoritățile locale să mențină impozitele la același nivel, dar experiența anilor anteriori arată că promisiunea de a nu crește taxele a fost adesea ocolită prin schimbarea formulei, nu a cotei, comentează sursa citată. Autorul mai recomandă: Deficitul lui Bolojan, o scamatorie contabilă. Fondurile europene pierdute au fost adăugate „pe hârtie” la venituri. În realitate, deficitul este apropiat de cel din 2024 și am rămas și fără 7 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă documentele Știrea serii! Bolojan anunță ca nu mai introduce noi taxe anul acesta. Cu o condiție Bolojan, nemilos cu taxarea românilor vulnerabili: „Dacă mașinile persoanelor cu dizabilități nu sunt impozitate, cine plătește impozite statului?”
Ilie Bolojan avertizează: Dezechilibre majore în administrația locală. România este mult sub media UE
Premierul a explicat că autoritățile locale din România primesc peste 83% din bugete prin transferuri de la bugetul central, față de o medie de 51% în Uniunea Europeană. „Este un dezechilibru care pune presiune constantă pe bugetul central și limitează autonomia locală”, a afirmat Bolojan. Venituri proprii foarte reduse Potrivit premierului, veniturile din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, comparativ cu media europeană de 3,68%. În cazul taxelor pe proprietate, România are 0,55% din PIB, față de 1,85% în UE. Nivelul redus al veniturilor se explică prin baza fiscală limitată, numeroase exceptări și dificultăți în colectare. Cheltuielile cu salariile depășesc resursele proprii Un alt dezechilibru important este legat de cheltuielile de personal. „În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii, în timp ce în UE aceste cheltuieli sunt acoperite din resursele locale”, a subliniat Bolojan. Investiții locale ridicate, susținute de programe naționale În același timp, România înregistrează cele mai mari investiții locale din UE, aproape 3% din PIB, aproape dublu față de media europeană. Investițiile sunt susținute de programe naționale precum Anghel Saligny și fonduri europene, deoarece resursele proprii sunt limitate. Diferențe mari între localități Premierul a atras atenția că municipiile reședință de județ și localitățile cu activitate economică puternică se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre accentuate. Pachetul de reformă pentru o administrație eficientă Ilie Bolojan a explicat că reforma administrației locale urmărește creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor de personal în administrațiile cu exces de angajați, cofinanțarea investițiilor locale, descentralizarea competențelor și stimularea dezvoltării economice, precum și susținerea performanței în administrație. „Scopul reformei este o administrație mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, care să folosească resursele în mod responsabil și să dezvolte localitățile în mod echilibrat”, a concluzionat premierul.
G4Media. Dominic Fritz despre impozite: Nu primesc flori, dar sunt decizii necesare pentru comunitate
Fritz a clarificat în interviu că impactul real asupra cetățenilor a fost mai mare decât sugerează procentul inițial de 79%, din cauza eliminării unor scutiri importante aplicate anterior. „Trebuie să vă corectez: nu au crescut doar cu 79%. A crescut valoarea metrului pătrat de bază cu 79%, dar în același timp s-au eliminat scutirile care se dădeau pentru vârsta imobilului. Unii au avut scutire de 50%, deci pentru ei creșterea este și mai mare”, a explicat Dominic Fritz. Liderul USR a evidențiat că aceste ajustări erau necesare de mult timp, iar evaluarea actualizată a metrului pătrat la aproximativ 300 de euro reflectă realitatea pieței imobiliare din orașele mari. În termeni absoluți, impozitele rezultate rămân moderate, chiar dacă la nivel național se simte șocul majorărilor. „Dacă ne uităm la cifre absolute, chiar și acum vorbim de sume care sunt în general câteva sute de lei pentru un apartament în orașe mari”, a spus Fritz. Președintele USR a oferit și date despre colectarea impozitelor, evidențiind un răspuns pozitiv din partea cetățenilor. „Mai mulți oameni, față de anul trecut, au plătit rapid. La Timișoara, spre exemplu, în primele două zile, în jur de 10.000 de persoane și-au achitat taxele. Unii probabil s-au grăbit pentru a beneficia de bonusul de plată, care este valabil până în martie”, a explicat Fritz, adăugând că pentru majoritatea contribuabililor impozitele pe proprietate sau pe mașină nu reprezintă o povară financiară semnificativă. În paralel, Dominic Fritz a punctat legătura dintre aceste taxe și necesitatea resurselor pentru comunități. „Comunitățile locale au nevoie de mai multe resurse pentru a oferi servicii de calitate. Problema este că, din păcate, nu există momentan voință politică în coaliție pentru o reală reformă administrativă: să reducem numărul de UAT-uri, să optimizăm județele, astfel încât aparatul administrativ să fie mai eficient și banii să fie folosiți mai mult pentru investiții decât pentru salariile funcționarilor”, a afirmat președintele USR. Fritz a subliniat că, deși majorările nu sunt populare, ele reprezintă un pas necesar pentru stabilitatea financiară a comunităților și pentru dezvoltarea serviciilor publice la nivel național.
Ciucu: Suntem schizoizi. Poate propun ca jumătate din impozitele din sectoare să ajungă la PMB
Ciprian Ciucu a explicat la Digi24 problema structurală a finanțării Primăriei Generale. Întrebat dacă impozitele locale sunt mari, primarul a răspuns: „Eu stau într-un apartament de 3 camere, cred că impozitul pentru mine personal, că am un salariu bun, că sunt primar, nu e o problemă. Sunt oameni pentru care se simte”. Referitor la ce contează cu adevărat, Ciucu a spus: „Important este ce faci cu acești bani”. „Suntem schizoizi” – problema structurală Întrebat despre sistemul actual de taxare, primarul a declarat: „Poate o să propun o formulă ca jumătate din ceea ce vine la sectoare ca impozite să ajungă și la PMB”. „De ce? Pentru că suntem schizoizi. PMB-ul, primarul general, trebuie să facă politica de impozitare pe Capitală, că așa este legea, nu poți să ai un impozit în Sectorul 6 și altul în Sectorul 4”, a explicat Ciucu. Referitor la această anomalie, edilul a adăugat: „Primarul general nu are nicio motivație să crească taxe și impozite, să optimizeze sau să scadă acolo unde poate sunt prea mari, pentru că banii oricum sunt la sectoare”. „Unii încasează și folosesc, iar alții vin cu politica fiscală”, a rezumat primarul problema. Lege a Capitalei în următoarele luni Întrebat despre soluții, Ciucu a răspuns: „Când am zis că o să vin cu o propunere pentru o lege a Capitalei sau o formulă predictibilă, la asta o să lucrez în următoarele luni, două luni, pentru că mai mult timp n-o să am”. Referitor la procesul de elaborare, primarul a precizat: „Asta nu înseamnă că o faci așa despre o seară. Sunt ședințe care durează o oră, vorbești cu specialiști. Astăzi am avut, cred că vreo șase ședințe”. Comparație europeană La remarca jurnalistului, că mulți își pun problema că nu-și vor mai putea permite proprietățile, Ciucu a răspuns: „Dacă ne uităm la nivel european, nu sunt mari. Suntem în coada clasamentului. Dacă ne uităm la venituri, suntem undeva pe la jumătatea clasamentului”. Manevra lui Bolojan – povara pe umerii primarilor Ciucu a fost solicitat să comenteze postarea lui Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, care spunea că majorarea impozitelor a fost făcută de Guvern și pusă în cârcă primarilor. Jurnalistul a precizat: „„u alte cuvinte, presiunea deficitului a fost împinsă către nivel local. Sunteți de acord că asta a fost o manevră a lui Ilie Bolojan să-i pună pe primari să colecteze bani?”. Primarul a răspuns: „Era o reformă fiscală negociată inclusiv în PNL și un angajament. Ilie Bolojan a asumat la nivel guvernamental tocmai ca să-și ia el înjurăturile, să facă ceea ce este corect și nu este popular, pentru că știa că primarii nu vor face niciodată”. „Da, dați vina pe mine, a zis-o la administrația, la AMR, la Asociația Municipiilor. Da, nu e o măsură populară. Dar era o măsură necesară pentru a echilibra bugetul”, a explicat Ciucu. Impozitele locale rămân în local Întrebat despre declarația ministrului Dezvoltării că impozitele locale rămân în local, primarul a răspuns: „În cazul Bucureștiului rămâne la sectoare. Pe mine nu mă încălzește cu nimic, pentru că Primăria Generală are mari probleme”. Discuții cu primarii de sector Ciucu vreau să stea de vorbă cu primarii de sector, „pe care îi respect. Dar trebuie să înțeleagă și să mă respecte, să găsim o formulă în care lucrurile să fie împărțite corect și în termeni de responsabilități”.
Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026
Guvernul vine cu explicații, duminică, după ce atât contribuabilii, cât și o parte din autoriățile locale și-au exprimat nemulțumurile odată cu creșterea impozitelor locale impusă de Executiv de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se aşteaptă la venituri mai mari cu 30 de procente, comparativ cu anul trecut, în urma majorării impozitelor pe locuinţe, terenuri şi mijloacele de transport, suma colectată în plus la buget fiind, potrivit estimărilor, de 3,7 miliarde de lei. „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, transmite Guvernul Bolojan, într-un comunicat dat publicităţii duminică. Executivul arată că „sumele colectate din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar”. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situaţii punctuale, pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează reprezentanții Executivului. Impozitarea clădirilor și terenurilor În ceea ce priveşte clădirile şi terenurile, prin actualizarea bazei de impozitare se elimină utilizarea unor valori istorice sau depăşite care nu mai reflectau realitatea economică. „Baza de impozitare pentru clădiri şi terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piaţă începând cu 1 ianuarie 2027. Creşterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu naţional realist de construire, corespunzător unei locuinţe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referinţă tehnică prudentă şi uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piaţă. Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaţionalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăţilor şi introducerea impozitării la valoarea de piaţă şi pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027”, mai explică Executivul condus de Ilie Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ciolacu îl ia peste picior pe Bolojan: „Felicitări Guvernului Bolojan care a construit bugetul pe 2025! Este 9 ianuarie și nu avem buget pe 2026” Unde alţii văd sărăcirea românilor, premierul Bolojan vede dezvoltare: „Cum am reuşit acest rezultat fără precedent? Este rezultatul unui efort”
Reacția unei pensionare după ce a aflat că are de plată 700 de lei impozit la casă: Arză-v-ar focul să vă ardă
Majorarea taxelor de la 1 ianuarie 2026 i-a luat prin surprindere pe români, iar mulți dintre ei au constatat că au de plătit dublu și chiar triplu față de anii trecuți. O pensionară a devenit virală pe internet, după ce a fost postată pe pagina de Faceboook, „Vânătorii de comori”, după ce a aflat cât are de plată la impozitul pe casă. “700 de lei impozitul la casă, măi băiete. Arză-v-ar focul să vă ardă pe toți, că până la urmă tot la cazane ajungeți, nenorociților. 280 era anul trecut”, a mărsturisit revoltată pensionara. Deşi Guvernul a anunţat o creştere medie de 80% a impozitului pe proprietăţi, în realitate, sunt oameni care plătesc impozite duble sau triple. Două ecuaţii stau la baza impozitului pe locuințe. Prima este valoarea impozabilă, care se calculează în funcţie de mai mulţi coeficienți. Din 2026, statul pornește de la o bază de 2.700 de lei pe metru pătrat, față de 1.500 de lei până anul trecut. Această bază se înmulțește cu suprafața locuinței și se ajustează în funcție de rangul localității și de zona fiscală. Cu cât orașul este mai mare și zona mai bună, cu atât coeficientul este mai ridicat. De exemplu, în București, zona A, coeficientul este 2,6. Valoarea impozabilă rezultată se înmulţeşte cu a doua componentă – cota de impozitare, care este stabilită de fiecare primărie. Aceasta poate fi între 0,08% și 0,2% și, foarte important, nu mai poate fi mai mică decât cea de anul trecut. Până în 2025, exista un avantaj important pentru proprietarii de locuințe vechi. Impozitul era redus: cu 10% pentru clădirile mai vechi de 30 de ani, cu 30% pentru cele de peste 50 de ani şi la jumătate pentru clădirile de peste 100 de ani. De anul acesta, aceste reduceri au fost eliminate complet.
Județul din România care ține impozitul la minimum permis de lege: Nu au avut loc majorări de taxe în ultimii ani
Autoritățile locale din Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc au anunțat că impozitele pe locuințe vor fi menținute la nivelul minim permis de lege în 2026, în timp ce taxele pentru mașini vor fi ajustate conform noilor reglementări fiscale, se arată pe site-ul primăriei, conform Libertatea. Noile prevederi ale Codului Fiscal introduc diferențieri bazate pe norma de poluare și capacitatea cilindrică a vehiculelor, se mai arată în comunicat. Impozitul minim în Sfântu Gheorghe, neschimbat de 10-15 ani Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a precizat că politica de impozitare minimă pentru locuințele persoanelor fizice se menține de peste un deceniu. „În Sfântu Gheorghe, noi și în ultimii 10-15 ani, în ceea ce privește imobilele la persoanele fizice am avut impozitul la minimum permis de lege și vom rămâne în continuare la acest nivel, deși asta va însemna o creștere a impozitelor pentru că Guvernul a crescut acest plafon minim. În ceea ce privește autoturismele, se merge pe ideea că poluatorul plătește. Este un alt mod de calcul decât până acum, fiind luată în calcul și norma de poluare, nu doar capacitatea cilindrică”, a declarat edilul, conform comunicatului publicat pe site-ul primăriei. Primarul din Sfântu Gheorghe, municipiu de reședință al județului Covasna, a subliniat că majoritatea locuitorilor au autoturisme de până la 1.600 cmc și apartamente cu două sau trei camere, ceea ce implică un impozit anual de aproximativ 600 de lei, echivalentul a 50 de lei lunar. „De banii ăștia, fiecare familie primește mai multe servicii asigurate de Primărie: creșă, grădiniță, școală, iluminat public, curățenia orașului, instituții de cultură, de recreere și așa mai departe”, a adăugat Antal Arpad. În Târgu Secuiesc, impozitele nu s-au mărit de peste 10 ani În Târgu Secuiesc, autoritățile locale au adoptat o abordare similară, menținând impozitele pe locuințe la nivel minim timp de peste zece ani, o politică ce va continua și în 2026. „În municipiul Târgu Secuiesc nu au avut loc majorări de taxe în ultimii ani, în fiecare an fiind aplicate doar creșterile prevăzute de lege pentru anumite categorii. De mai bine de zece ani, în cazul imobilelor deținute de persoane fizice, impozitul a fost menținut la nivelul minim permis de lege, iar acest lucru va continua în 2026, chiar dacă aceasta va însemna o creștere, deoarece Guvernul a majorat pragul minim”, se arată într-un comunicat al primăriei. În cazul autoturismelor, noile reguli vor favoriza proprietarii de mașini hibride și electrice, care vor plăti impozite simbolice, în timp ce pentru mașinile vechi, taxele pot crește cu până la 70%. „Se va aplica principiul «poluatorul plătește»: cu cât mașina este mai veche, cu atât proprietarul va trebui să achite un impozit mai mare. Noua metodă de calcul elaborată de Guvern ia în considerare nu doar capacitatea cilindrică, ci și norma de poluare, motiv pentru care vor exista, în unele cazuri, modificări semnificative ale impozitului auto”, precizează autoritățile din Târgu Secuiesc. Recomandarea autorului: Bucureștenii au început să primească impozitele pentru 2026. Cât are de plătit un proprietar din sectorul 6 pentru un apartament cu trei camere
Taxa care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026, de care puțini români știu. Ce se schimbă, odată cu intrarea în noul an
Pe lângă taxele locale majorate, în România a apărut o nouă taxă, de la 1 ianuarie 2026, iar efectele se vor simți în buzunarul dezvoltatorilor și, implicit, al cumpărătorilor. Este vorba de construcții, un sector și așa afectat de scumpirile succesive din ultimii ani. Astfel, începând cu acest an, costurile proiectelor de construcții vor crește semnificativ ca urmare a taxei de carbon aplicate materiilor prime importate din afara Uniunii Europene (UE). Noua taxă face parte din Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), un instrument al Uniunii Europene care introduce costuri suplimentare pentru materiile prime și produsele semifinite provenite din state non-UE. În practică, acest cost va fi transferat treptat în prețurile materialelor și, ulterior, în costul final al construcțiilor. Cele mai afectate vor fi materialele de bază, esențiale în aproape orice proiect: cimentul; fierul; oțelul; aluminiul. Pentru proiectele aflate deja în derulare, momentul achiziției materialelor, chiar în această perioadă, poate face diferența de cost la nivelul întregului buget. Ianuarie 2026, o lună-cheie pentru piața construcțiilor Potrivit specialiștilor din domeniu, ianuarie 2026 ar putea fi ultima perioadă în care se vor mai regăsi prețurile actuale, însă doar pentru materialele deja aflate în producție sau în stocurile existente. Sursă Foto – Shutterstock – Caracter ilustrativ Scumpirile nu apar brusc, dar structurile de cost sunt deja pregătite. Materialele fabricate din materii prime achiziționate în 2025 vor putea fi livrate în continuare la tarifele vechi, în timp ce producția începută în 2026 va reflecta integral: taxa de carbon; costurile mai mari cu energia; cheltuielile logistice crescute. În mare măsură, România depinde de importuri din afara UE, mai ales în zona metalurgică și industrială. Printre principalii furnizori se numără: Turcia; China; India. Aceste state nu sunt integrate în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, iar asta face ca aplicarea taxei de carbon să aibă un impact direct asupra importurilor. Conform estimărilor din piață, sunt creșteri de 9–10% la nivel de materie primă și produs semifinit, în special pentru oțel, aluminiu și produse metalurgice. Aceiași specialiști susțin că materialele de izolație, precum polistirenul, vata minerală și alte sisteme termoizolante, nu vor înregistra creșteri majore de preț. Acestea sunt mai puțin dependente de materiile prime intens carbonifere din afara UE. Cu toate acestea, avertismentele vin din direcția costurilor cu energia și transportul, care ar putea influența aceste categorii pe termen mediu. În acest context, planificarea devine esențială pentru companii și dezvoltatori. „Diferența, în perioada următoare, nu o va mai face cine are cel mai mic preț de listă, ci cine reușește să planifice, să cumpere din timp și să optimizeze corect achizițiile”, spune Cosmin Raileanu, CEO și fondator al companiei vindem-ieftin.ro, citat de Cancan. Așadar, pentru investitori, dezvoltatori și beneficiari finali, perioada următoare va fi decisivă în stabilirea bugetelor și a strategiilor de achiziție, deoarece acest an se anunță unul de cotitură pentru sectorul construcțiilor. Taxa de carbon, dependența de importurile non-UE și efectul în lanț asupra costurilor de execuție vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie considerabil mai scumpe decât cele demarate în 2025, mai notează sursa citată.
Premierul anunță cele două variante de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost cerută imperios de investitorii străini. Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că sunt analizate două variante, la solicitarea investitorilor străini, de eliminare a controversatului impozit. Prima variantă vizează reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu ianuarie 2026 și anularea acestuia din 2027, dar în condițiile menținerii la nivelul actual de 4.050 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. A doua variantă de lucru se referă la eliminarea IMCA din ianuarie 2026, în condițiile creșterii la nivelul de 4.350 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată. Așa cum a scris Gândul, economiștii recomandă eliminarea acestui impozit, invocând argumente clare în acest sens, dintre care pierderea investițiilor. Bolojan asigură că „în perioada imediat următoare” va decide ce se va întâmpla cu IMCA și cu salariul minim Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, în cadrul consultărilor guvernamentale pe marginea legislației necesare pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026. Reprezentanții mediului de afaceri au adus argumente pentru eliminarea impozitului, întrucât introducerea acestuia a afectat investițiile și sentimentul de încredere al investitorilor în economie. Prim-ministrul a punctat că vor fi analizate toate argumentele economice și sociale, iar în perioada imediat următoare vor fi luate decizii clare cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri, salariul minim și reforma administrativă, conform unui comunicat al Guvernului. Aceste decizii vor sta la baza definitivării bugetului de stat pentru anul 2026, care ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie a anului viitor, cu un obiectiv clar de încadrare în ținta de deficit bugetar de 6,4% din PIB. Investitorii străini cer predictibilitate Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini au subliniat importanța predictibilității fiscale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. În egală măsură, „au arătat deschiderea de a contribui cu studii și soluții pentru fundamentarea măsurilor guvernamentale și, în perspectivă, pentru construirea unui model economic competitiv care să ducă România la o nouă etapă de dezvoltare”, conform Guvernului. De altfel, IMCA a fost criticat și de Camera Consultanților Fiscali, ai cărei reprezentanți au invocat confuzia creată de legislația în privința impozitului minim pe cifra de afaceri. Potrivit unui studiu Tax Institute, 40% din totalul cifrei de afaceri pe economie (peste 200 miliarde de euro) este realizat de companiile supuse acestui IMCA. Studiul mai arată că circa 70% dintre companiile analizate ar datora IMCA, în locul impozitului pe profit. Ele reprezintă 28% din cifra de afaceri totală pe economie. Cele mai afectate sectoare sunt cele strategice: industria prelucrătoare – inclusiv industria auto, comerț, transport, energie, agricultură, iar aproape un sfert dintre angajații în sectorul privat din România lucrează în companiile vizate de IMCA. Efectul impozitului minim pe cifra de afaceri, potrivit studiului The Tax Institute 148 companii aflate deja pe pierdere (169.653 de angajați) își vor majora pierderile 90 companii profitabile (54.001 de angajați) vor trece pe pierdere 509 companii profitabile (446.880 de angajați) vor avea marja de profit diminuată Rata efectivă de impozitare va fi de 100% pentru companiile cu marjă de 1% Efectele negative ale IMCA se confirmă pentru companiile listate în 2024. Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost criticat în mod repetat de comunitatea oamenilor de afaceri. Într-o perioadă în care mediul privat se confruntă cu restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA pune presiune suplimentară pe companiile care încearcă să păstreze locurile de muncă, susțin 14 organizații care fac un apel comun pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică. România a pierdut investiții de sute de milioane de euro în urma acestei taxe, unice în Europa. Economist: Nu vă jucați cu taxele, s-ar putea să ne ardem puternic Scandalul salariului minim. Guvernul Bolojan nu vrea să-l crească, deși este cel mai mare beneficiar. Sindicatele cer o majorare de 300 de lei, patronatele se opun. Cine câștigă și cine pierde din creșterea salariului minim