Ungaria amenință că va bloca împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina până la reluarea livrărilor de petrol
Tensiunile dintre Ugaria și Ucraina s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce un atac rusesc a lovit conducta Drujba, care trece prin Ucraina. Budapesta a acuzat Kievul că tergiversează reparațiile din motive politice, acuzație pe care ucrainenii au respins-o, informează Bloomberg. „Atât timp cât Ucraina blochează funcționarea conductei de petrol, atât timp cât Ucraina blochează Drujba și împiedică reluarea transportului de petrol, Ungaria va bloca deciziile UE care aduc beneficii Ucrainei”, a spus ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, într-o declarație transmisă în direct pe pagina sa de Facebook, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai UE, programată luni la Bruxelles. Ambasadorul Ungariei la UE a ridicat vineri o obiecție față de împrumutul pentru Ucraina. Decizia necesită unanimitate între cele 27 de state membre ale UE. Împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost agreat în decembrie de liderii UE. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au acceptat ca mecanismul să fie adoptat, cu condiția să nu aibă un impact financiar asupra lor, urmând ca împrumutul să fie garantat de celelalte 24 de state.
Scandal de proporții între Budapesta și Kiev. Maghiarii au blocat împrumutul-mamut de 90 de miliarde din partea UE pentru Ucraina. De la ce a pornit disputa
Ungaria a blocat acordarea împrumutul de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, potrivit Financial Times, care citează patru surse. Budapesta acuză Kievul de explozia conductei petroliere Drujba. În aceeași vreme, Ucraina spune că un atac rusesc a avariat conducta. FT subliniază că, fără această finanțare, Ucraina s-ar confrunta cu un colaps financiar încă din al doilea trimestru al acestui an. „Prin blocarea tranzitului de petrol către Ungaria prin conducta Drujba, Ucraina încalcă Acordul de Asociere UE-Ucraina, încălcându-și angajamentele față de Uniunea Europeană. Nu vom ceda acestui șantaj”, a declarat Szijjarto, ministrul de externe ungar, pe X. Blocarea împrumutului a avut loc cu doar 4 zile înainte de cea de-a patra aniversare de la invazia rusă a Ucrainei. Ambasadorul ungar la UE a ridicat o obiecție față de împrumutul de către blocul european. Decizia de acordarea împrumutului vital Ucrainei necesită unanimitate din partea celor 27 de state membre UE. Împrumutul a fost stabilit de către liderii UE în decembrie 2025. Ungaria, Slovacia și Cehia au agreat să ajute Ucraina numai cu condiția să nu fie responsabile pentru costurile dobânzilor sau pentru rambursarea împrumutului. Orban a intensificat retorica anti-ucraineană după ce a acuzat Kievul pentru că a blocat alimentarea cu petrol rusesc a Ungariei prin conducta Drujba. Kievul susține că a fost avariată în urma unui atac rusesc. Sursa Foto: Autorul recomandă: Viktor Orban și Milei, președintele Argentinei, s-au distrat, s-au amuzat și au cântat împreună în pauzele de la Consiliul Păcii. Imagini de senzație
Liderii UE nu au reușit să ajungă la un acord privind utilizarea de către Ucraina a activelor rusești
Summit-ul UE de la Bruxelles s-a încheiat după miezul nopții fără un acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, a anunțat un oficial UE citat de Politico. Miza discuțiilor a fost uriașă. În statele UE sunt „înghețate” aproximativ 200 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei. Cea mai mare parte a activelor se află în Belgia care se opune propunerii invocând riscuri de securitate. Propunerea discutată și respinsă ar fi transformat aceste fonduri, direct sau prin mecanisme de garanție, într-un „împrumut de reparații” pentru Kiev. Varianta a fost analizată deoarece ucrainenii riscă să rămână fără bani începând de la jumătatea lui 2026, conform evaluărilor folosite în timpul negocierilor. Liderii UE ar putea propune un împrumut pentru Ucraina În continuare liderii UE vor lua în considerare o soluție bazată pe împrumuturi comune. La solicitarea Politico, doi oficiali UE au declarat că o nouă versiune preliminară a concluziilor ar putea să prevadă implementarea unei soluții de finanțare temporară pe termen mediu. Se pare că liderii europeni sunt de acord „să acorde un împrumut Ucrainei… pe baza împrumuturilor UE de pe piețele de capital, susținute de marja de manevră a bugetului UE”. Practic, liderii se concentrează pe un acord care ar majora datoria UE pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani. Un aspect cheie al operațiunii este de a scoate Ungaria, Cehia și Slovacia, care se opun acordării unui ajutor suplimentar Ucrainei, din schema comună de datorii. Valoarea totală a împrumutului nu a fost stabilită. Discuțiile de la vârful UE vizează suma de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina pe o perioadă de doi ani.
Ucraina este în pragul falimentului. FMI estimează că va avea nevoie de 160 miliarde $ pentru a supraviețui în următorii doi ani
Ucraina este în pragul falimentului după patru ani de război cu Federația Rusă. Fondul Monetar Internațional estimează că țara condusă de Volodimir Zelenski va avea nevoie de 137 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari) între anii 2026 și 2027. Kievul trebuie să primească banii până în primăvară, iar Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze fonduri, într-un fel sau altul, scrie Associated Press. Liderii UE au luat în considerare să-i furnizeze Ucrainei chiar activele înghețate ale Rusiei. Ucraina are nevoie de bani pentru a supraviețui ca stat până în 2028 Săptămâna aceasta se anunță a fi decisivă – nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru întregul bloc european. La summitul programat pentru joi, liderii UE vor pune presiune pe finanțarea necesităților economice și militare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. „Un lucru este foarte clar. Vom lua o decizie pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani în cadrul acestui Consiliu European”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Președintele Consiliului European Antonio Costa a declarat că ar putea dura câteva zile până când liderii UE vor negocia până vor ajunge la un acord. Planul A: Împrumut de „mare risc” Comisia Europeană a propus Planul A: toate activele înghețate ale Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, să fie împrumutate Ucrainei. În prima fază, Ucraina ar primi 90 miliarde de euro pentru reparații. Chiar dacă ar însemna să treacă peste dreptul de veto al Ungariei, Slovaciei, și mai nou, al Republicii Cehe. Nici Donald Trump, președintele SUA, s-ar putea să nu fie de acord. Este dur contestat de multe state membre, deși Comisia Europeană se apără că planul are baze legale. Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a avertizat că încrederea internațională în moneda euro ar putea fi afectată, în cazul în care liderii UE vor fi suspectați că vor confisca activele rusești, care aparțin Băncii Centrale Ruse și sunt depozitate în depozitele bancare ale grupului Euroclear din Bruxelles. Guvernul Belgiei se teme, de asemenea, de posibile represalii din partea Rusiei. Săptămâna trecută, Banca Centrală Rusă a anunțat că va da în judecată Euroclear. Grupul Euroclear se teme pentru reputația sa și susține că ideea Comisiei Europene este „dubioasă”. În plus, reprezentanții grupului cred că investitorii internaționali ar putea evita Euroclear din această cauză. Planul B: „Împrumuturi pentru reparații”, rambursate de Kiev numai cu o condiție Planul B ar presupune ca toți liderii UE să fie de acord. Ceea ce ar fi imposibil pentru că premierul ungar Viktor Orban, autoproclamat „pacificator” și cel mai apropiat aliat european al dictatorului de la Kremlin, s-ar opune. În contrast cu Planul A, împrumutul pentru reparații ar necesita aprobarea a 2/3 din țările membre UE. Ungaria, Slovacia, Belgia, Bulgaria, Italia și Malta s-ar opune. Pe de altă parte, împrumutul va fi rambursat de către guvernul de la Kiev numai dacă Rusia încetează ostilitățile și este de acord să-i plătească Ucrainei „reparațiile de război”. Mulți europeni se îndoiesc că Putin va face asta. Dacă inițiativa Comisiei Europene eșuează, întregul proiect european ar putea fi periclitat. Pe viitor ar putea deveni tot mai dificilă stabilirea unei majorități de vot pe alte probleme din viitor. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: UE vrea să-l scoată pe Viktor Orban din ecuație și pregătește o lege specială privind activele înghețate ale Rusiei care să ocolească vetoul Ungariei
Finlanda va solicita un împrumut de un miliard de euro de la Comisia Europeană pentru achiziționarea de arme și drone
Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a anunțat marți că țara sa va solicita oficial un împrumut de 1 miliard de euro de la Comisia Europeană (CE) prin intermediul instrumentului financiar SAFE pentru finanțarea achiziției de echipamente de apărare și drone, scrie EFE. „Finlanda va folosi 1 miliard de euro din fondurile SAFE ale Uniunii Europene (UE) pentru a consolida industria de apărare, în special pentru achiziționarea multinațională comună de echipamente de apărare și dezvoltarea apărării împotriva dronelor. Acest lucru va consolida apărarea Finlandei și a Europei”, a declarat Orpo pe rețeaua de socializare X. Potrivit Executivului finlandez, aceste fonduri vor fi folosite pentru finanțarea achiziției, împreună cu alți parteneri europeni, de echipamente de luptă terestră și în special drone , în cooperare cu Ucraina. „Aceasta este o decizie importantă care va consolida apărarea Finlandei, capacitățile industriei finlandeze de apărare, precum și cooperarea europeană și achizițiile comune”, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, într-un comunicat. Instrumentul SAFE al UE Pentru guvernul finlandez, principalele beneficii ale instrumentului SAFE sunt creșterea comenzilor europene către industria de apărare a țării și „recunoașterea strategică” a proiectelor finlandeze în politica industrială de apărare a UE. Instrumentul SAFE prevede acordarea de împrumuturi în valoare de până la 150 de miliarde de euro statelor membre ale UE care le solicită achiziții comune de echipamente militare, cu dublul obiectiv de consolidare a capacităților de apărare europene și de stimulare a producției industriale în acest sector. Țările interesate să obțină împrumuturi SAFE au termen până la sfârșitul acestei luni pentru a depune o cerere oficială și un plan de investiții care să detalieze modul în care vor utiliza fondurile primite.
Adrian Câciu, PSD: Deficitul viitor tot mare va fi, pentru că vin împrumuturile SAFE
România va primi aproximativ 17 miliarde de euro sub formă de împrumut prin programul Acțiunea pentru Securitatea Europei” (SAFE), un nou instrument financiar al UE care va sprijini statele membre care doresc să investească în producția industriei de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare. Împrumutul va fi acordat în condiții avantajoase, cu dobândă mică și cu maturitate de 40 de ani, cu perioadă de grație de 10 ani, deci cu rambursare la 10 ani după acordare. Adrian Câciu atrage atenția, într-o postare pe Facebook, că suma împrumutată se va adăuga la datoria publică. „Împrumuturile adaugă la deficit(dincolo de faptul ca adaugă și la datoria publică) la momentul producerii cheltuielii, nu la momentul rambursării(zic asta pentru cei care nu știu). Adică vom avea deficit mai mare cu aceste 16,7 miliarde euro, în următorii ani!!! Așa că, eu zic să nu mai perorați atâta cu deficitul actual, că deficitul viitor tot mare va fi, pentru că vin împrumuturile SAFE(echivalent a 4,6% din PIB). Deficitul nou creat se va adăuga deficitului curent. La fel, datoria nou creată se va adăuga datoriei curente”. Adrian Câciu vede totuși un potențial câștig economic în urma accesării fondurilor SAFE „Ca să nu aveți așteptări că, gata, se strânge cureaua și ..pa, deficit, pa, datorie! Nicidecum! Acum, dacă tot vreți să avem un câștig economic din asta sunt câteva lucruri de negociat sau de implementat: Aplicare offset la orice achiziție militară. Lucrări de infrastructură militară doar cu firme cu rezidența fiscală în România Toată industria națională de apărare implicată în producție/furnizare. Doar așa ai putea să neutralizezi efectul pe deficit al împrumutului de 16,7 mld euro. Altfel sună ca alea 80 mld euro ale lui Klaus! Noi le luăm, ele pleacă afară, dar deficitul/deficitele(ca e si cel comercial) rămân la noi! Enjoy!”, a concluzionat Adrian Câciu.
Statul se împrumută de la băncile comerciale. Un MILIARD de EURO, este ținta în iunie
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,1 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 705 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni, transmite Agerpres. Suma totală, de 5,805 miliarde lei, este cu 255 de milioane de lei mai mică faţă de cea care a fost programată în luna mai a acestui an, de 6,06 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, pe 2 iunie va fi organizată o licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 27 mai 2026. De asemenea, pe parcursul lunii iunie vor fi organizate licitaţii pentru 11 emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,7 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (705 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru opt emisiuni de obligaţiuni de 400 milioane lei, în zilele de 2 iunie, 10 iunie, 16 iunie, 19 iunie (două), 23 iunie, 26 iunie şi 30 iunie, iar alte trei licitaţii sunt pentru emisiuni de 500 milioane lei, una în data de 5 iunie şi două în data de 12 iunie. Citiți și: Finanțele au atras aproape 1,2 miliarde de lei de la bănci, printr-o nouă emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Sacrificiile Mihaelei Buzărnescu şi un adevăr teribil. A luat bani cu împrumut, a mâncat doar orez fiert şi a trăit drama însingurării: Când am fost jos, doar familia mi-a fost aproape
Mihaela Buzărnescu a vorbit recent despre sacrificiile pe care le-a făcut pentru a reuși să obțină rezultate importante în tenis și a dezvăluit că drumul ei nu a fost unul ușor. Sportiva în vârstă de 36 de ani a povestit că a fost nevoită să ia bani cu împrumut pentru a reuși să participe la turnee și a mai declarat că, în prezent, nu mai are foarte mulți prieteni. Mihaela Buzărnescu, drum dificil spre succes Mihaela Buzărnescu, una dintre cele mai valoroase jucătoare de tenis ale României, a vorbit recent despre sacrificiile pe care a fost nevoită să le facă pentru a obține rezultate notabile în sport și a dezvăluit că drumul ei nu a fost deloc unul ușor. Sportiva a povestit că a fost nevoită să împrumute o sumă importantă de bani, de 28.000 de euro, pentru a juca în circuitul profesionist. Totodată, în momentul în care traversa o perioadă foarte bună, Mihaela Buzărnescu nu avea sponsor și juca doar cu patru rachete. După toată experiența pe care a acumulat, sportiva în vârstă de 36 de ani a dezvăluit că nu mai are foarte mulți prieteni. „Trebuie să fii ca un robot ca să poți face față turneelor. Nu ai voie să simți, să obosești, să cedezi. Nu mai am mulți prieteni. Când am fost jos, doar familia mi-a fost aproape. Multă lume nu realizează cât trebuie să muncești ca să poți face performanță. Și nu, nu am făcut investiții inspirate cu banii câștigați. Învăț din greșeli”, a povestit Mihaela Buzărnescu, la podcastul „Noi, românii”. Ce regim ținea Mihaela Buzărnescu Ajunsă la vârsta de 36 de ani, Mihaela Buzărnescu încearcă revenirea în elita mondială a tenisului feminin, după ce în 2018 era numărul 20 în lume. Totodată, de menționat este că ea n-a mai jucat un meci oficial de tenis de la începutul lunii august a anului 2022. Atunci, Mihaela Buzărnescu a suferit o accidentare în timpul meciului disputat în fața Cristinei Dinu, la turneul Challenger de la Iași. Sportiva a vorbit și despre regimul pe care obișnuia să îl țină și a povestit că obișnuia să mănânce doar orez fiert. „Înaintea meciurilor mâncam doar orez fiert, gol. Așa era rutina mea de supraviețuire”, a mai spus Mihaela Buzărnescu, conform sursei menționate anterior. Sportul este cea mai mare pasiune a lui Cristian Hitruc, iar acest lucru ajunge să îi ocupe o mare parte din timp. Absolvent al Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, în anul 2014, a ales să se lase ghidat de pasiunea pentru sport și presa sportivă și a urmat cursurile … citește mai mult