Guvernul prelungește până la finalul anului perioada în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, pentru investițiile locale și termoficare
Nazare afirmă că măsura are scopul de a sprijini administrațiile locale să finalizeze proiectele finanțate prin PNRR și să asigure continuitatea încălzirii populației în sezonul rece 2025–2026. „Am propus și adoptat în Guvern prelungirea până la 31 decembrie 2025 a perioadei în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, prin Trezoreria Statului”, a scris ministrul pe Facebook. Nazare a precizat că a fost introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării pentru plata facturilor restante și acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic. „Astfel, orașele vor putea asigura încălzirea populației în sezonul rece 2025–2026”, a adăugat ministrul. Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase, cu dobândă redusă, perioadă flexibilă de rambursare între 1 și 10 ani și 12 luni de grație. „Sunt măsuri concrete prin care continuăm să sprijinim administrațiile locale să ducă la capăt proiectele de investiții și ajutăm comunitățile să treacă iarna în siguranță, fără riscul întreruperii serviciilor de termoficare”, a subliniat ministrul Finanțelor. În mesajul său, Nazare a mai spus că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării economice a României. „Cred că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării României. Vom continua să oferim instrumente financiare stabile și flexibile pentru ca autoritățile locale să poată construi, moderniza și oferi servicii de calitate pentru toți. Dezvoltarea comunităților înseamnă, în final, o Românie mai puternică”, a conchis Nazare.
Viktor Orban anunță împrumuturi ieftine pentru companii înainte de alegerile de anul viitor
Aflat la putere din 2010, liderul naționalist se confruntă cu ceea ce analiștii spun că ar putea fi cele mai dificile alegeri prin care a trecut până acum, economia stagnând și inflația persistentă împiedicând reducerea ratelor dobânzilor de către banca centrală, scrie gandul.ro, care citează Reuters. Noul program vine după ce, luna trecută, Guvernul a introdus un sistem de credite subvenţionate pentru tinerii care își doresc să cumpere o locuință, la mai puţin de jumătate din nivelul pieței. În prezent, rata de referinţă a Băncii Naţionale a Ungariei este de 6,5%. „Noul credit pentru firme va fi disponibil la o dobândă fixă de 3%, fără restricţii privind utilizarea, şi cu un plafon de 150 de milioane de forinţi (circa 454.000 de dolari)”, a declarat Orban într-un briefing. El a sugerat şi posibile reduceri de taxe pentru angajatori, fără a oferi însă detalii. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni. Avertismentul economiștilor Economiştii avertizează însă că măsurile pre-electorale implică riscuri fiscale semnificative. Potrivit analiştilor de la OTP Bank, economia ungară va avansa doar cu 0,6% în 2025, urmând să accelereze spre 3% anul viitor, impulsionată de consumul alimentat de stimulii fiscali înainte de alegeri. Ei atrag însă atenţia că efectul ar putea fi temporar, iar deficitul bugetar — estimat să depăşească 5% din PIB în 2026 — va trebui ulterior redus. Banca centrală a estimat săptămâna trecută că măsurile guvernamentale — precum creşterile salariale din sectorul public, sprijinul pentru locuinţe şi creditele ipotecare subvenţionate — ar putea majora venitul net al gospodăriilor cu 1,5% din PIB în 2026. Totodată, acestea ar urma să stimuleze consumul şi creditarea, pe fondul unei creşteri accentuate a preţurilor locuinţelor în ultimele săptămâni.
Liderul senatorilor AUR avertizează că datoria României atinge un nou record negativ: statul va împrumuta 259 de miliarde de lei în 2025
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România se confruntă cu un nou record negativ în ceea ce privește împrumuturile de stat. Potrivit acestuia, necesarul de finanțare pentru anul 2025 a crescut de la 232 de miliarde de lei la 259 de miliarde de lei, ca urmare a rectificării bugetare prin care deficitul bugetar este majorat de la 7% din PIB (135 de miliarde de lei) la 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 de miliarde de lei. „Suma totală de 259 de miliarde de lei reprezintă combinația dintre deficitul bugetar de anul acesta — 159 de miliarde de lei pe cash — și încă 100 de miliarde de lei datorie veche, care nu poate fi rambursată și este rostogolită prin noi împrumuturi”, explică senatorul AUR. Până în prezent, guvernul a contractat deja 213 miliarde de lei, urmând să mai împrumute încă 46 de miliarde până la sfârșitul anului. Cea mai mare problemă o reprezintă însă dobânzile tot mai ridicate la care statul reușește să se împrumute. „Datoria publică se va dubla în următorii 10 ani” În această săptămână, România a accesat 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale: 2 miliarde de euro pe 7 ani, 1 miliard de euro pe 12 ani și 1 miliard de euro pe 20 de ani. Costurile de împrumut sunt ridicate: 5,47% pentru titlurile pe 7 ani, 6,23% pentru cele pe 12 ani și 6,64% pentru cele pe 20 de ani. În plan intern, statul se împrumută și de la populație, prin titlurile Fidelis. Dobânzile oferite cetățenilor sunt de 6,25% pentru euro și 7,8% pentru lei, la maturități de până la 5 ani. În același timp, pe piața bancară, statul plătește 7,39% dobândă pentru titlurile cu scadență la 7 ani și 7,45% pentru cele la 10 ani. „Doar din efectul dobânzilor actuale, datoria publică a României se va dubla în următorii 10 ani”, avertizează Peiu. Acesta adaugă că, pe lângă costul dobânzilor, statul suportă un efect suplimentar de bază de 10-15 miliarde de lei anual, echivalent cu o creștere cu un punct procentual a costurilor de finanțare. La 30 iunie 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.041 de miliarde de lei. Dacă ritmul actual al împrumuturilor și al dobânzilor se menține, avertizează senatorul AUR, datoria publică s-ar putea dubla până în anul 2034.